HOTĂRÂRE nr. 7/2014 - aprobarea opiniei privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European si Consiliu - Strategia de extindere si principalele provocări pentru perioada 2013-2014 COM (2013) 700

Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4С-19/93 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 26 februarie 2014,

1. Camera Deputaților felicită instituțiile Uniunii Europene și statele membre care susțin politica de extindere, pentru poziția lor și pentru contribuțiile aduse la consolidarea acestui proces.

2. Camera Deputaților apreciază faptul că Strategia de extindere adoptată confirmă faptul că rămân pertinente în continuare criteriile fundamentale de aderare de la Copenhaga, convenite în urmă cu 20 de ani, alături de cele privind guvernanța economică, competitivitatea, consolidarea instituțiilor democratice, respectarea în practică a principiilor de libertate de exprimare și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților, inclusiv romii, protejarea altor grupuri vulnerabile împotriva discriminărilor, relațiile de bună vecinătate, cooperarea regională și soluționarea disputelor bilaterale.

3. Camera Deputaților subliniază faptul că România a fost și rămâne un susținător activ al extinderii Uniunii Europene, apreciind că aceasta este una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene. Perspectiva europeană pentru țările angajate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană a contribuit deja la transformarea lor democratică, la modernizare instituțională și la ample reforme economice.

4. Camera Deputaților consideră că progresul pe calea aderării depinde de măsurile luate de fiecare țară pentru a satisface criteriile stabilite, în baza principiului meritelor proprii; susține necesitatea ca țările implicate în procesul de extindere să continue punerea în aplicare a unor reforme ambițioase; apreciază că aceste elemente pot asigura credibilitatea politicii de extindere, în măsura în care "credibilitatea" ar însemna o creștere a calității procesului în ansamblu și nu un eufemism pentru obturarea căilor de acces către Uniune; în același timp, crede că oferirea unei perspective de aderare nu ar trebui să fie folosită în discursurile politice ca simplu stimulent, ci să corespundă prevederilor tratatelor Uniunii și să reflecte realizările și atitudinea responsabilă a statelor candidate.

5. Camera Deputaților agreează adaptarea metodei și a mecanismelor politicii de extindere la evoluția Uniunii și a politicilor sale, prin aceea că, în prezent, procesul de aderare este mai riguros și mai cuprinzător, abordează cu prioritate elementele fundamentale, introduce chiar de la începutul negocierilor domenii ca reforma judiciară și lupta împotriva criminalității organizate și a corupției, care s-au dovedit a fi cel mai dificil de îndeplinit, pune statul de drept în centrul procesului de aderare, ca pilon-cheie al criteriilor politice de la Copenhaga, dar atrage atenția că aceste ajustări nu trebuie să inducă percepția înăspririi condițiilor de aderare generate de lipsa de apetență a unor state membre față de extindere.

6. Camera Deputaților admite importanța oferirii unei perspective europene atât țărilor din Balcanii de Vest, cât și altor țări din vecinătatea Uniunii, angajate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, care înregistrează performanțe notabile în efortul de aliniere la standardele Uniunii.

Din perspectiva dificultăților deosebite care s-au aflat în calea finalizării negocierilor statelor Parteneriatului Estic a Acordurilor de Asociere, subliniază meritele Republicii Moldova și ale Georgiei și solicită instituțiilor europene să întreprindă măsurile necesare pentru semnarea acordurilor și pentru facilitarea accesului celor două țări la nivelul superior de integrare.

7. Camera Deputaților remarcă progresele statelor candidate, așa cum au fost evidențiate în rapoartele de țară din 2013 pentru Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Kosovo, Muntenegru, Serbia și Turcia.

8. Camera Deputaților consideră că anul 2013 a fost important și pentru parcursul european al Serbiei, prin decizia Consiliului European din iunie privind deschiderea negocierilor de aderare și prin intrarea în vigoare a Acordului de Stabilizare și Asociere, subliniază sprijinul constant pe care România l-a acordat parcursului european al statului vecin, atrăgând atenția asupra necesității implementării coerente a măsurilor privind protecția minorităților,

9. Camera Deputaților felicită toți actorii acordului istoric dintre Serbia și Kosovo, din 19 aprilie 2013, și consideră că acest acord demonstrează că se pot rezolva situații conflictuale complicate și grave dacă există voință politică și că integrarea europeană își păstrează atractivitatea; regretă că nu toate statele din zonă au profitat de acest succes pentru a-și rezolva propriile diferende.

Salută hotărârea Consiliului European de a începe negocierile de aderare cu Serbia, precum și autorizarea de către Consiliul Uniunii a deschiderii negocierilor pentru un acord de stabilizare și de asociere între Uniunea Europeană și Kosovo.

10. Camera Deputaților invită Serbia să manifeste aceeași viziune și responsabilitate și în combaterea discriminării și protecția minorităților naționale.

11. Camera Deputaților susține opțiunea de politică internațională a României în sensul respectării principiului neutralității față de statut în privința Kosovo și consideră că Acordul de asociere al Uniunii cu Kosovo ar trebui să fie de competență exclusiv comunitară.

12. Camera Deputaților salută lansarea în anul 2014 a celui de-al doilea instrument de asistență pentru preaderare (IPA II) care introduce mai multe inovații importante, în special prioritatea acordată definirii politicilor și strategiilor pe termen lung într-un număr limitat de sectoare prioritare, adaptate nevoilor și capacităților fiecărei țări.

13. Camera Deputaților regretă emergența și persistența pozițiilor de contestare a procesului de extindere din partea unor grupări politice și uneori chiar a guvernelor și parlamentelor naționale din unele state membre, își exprimă preocuparea că așa-numita "oboseală a extinderii" indică și reducerea disponibilității unor state membre de a mai contribui la construcția europeană, dar are convingerea că aceasta este o situație temporară, generată de dezechilibrele economice și sociale provocate de criza economică și implicit de reducerea capacității Uniunii de a-și asuma anumite responsabilități și costuri. Își exprimă satisfacția că în România nu există curente antieuropene sau eurosceptice și constată că există un raport direct proporțional între nivelul statistic de încredere al populației în Uniunea Europeană și nivelul de susținere a politicii de extindere de către autoritățile naționale.

14. Camera Deputaților consideră că elementele de noutate introduse de Pachetul Extindere 2013 pot induce creșterea calității procesului de extindere, în special:

- caracterul concret al sprijinului acordat statelor implicate în procesul de extindere, prin pregătirea de către Comisia Europeană a unui set de măsuri generale pentru fiecare dintre provocările identificate;

- o mai mare concentrare pe drepturile fundamentale și, implicit, completarea acțiunilor Uniunii prin măsuri suplimentare pentru asigurarea libertății de exprimare a cetățenilor și a mass-mediei, pentru asigurarea drepturilor minorităților sexuale și a minorității rome;

- un accent mai mare și un limbaj mai detaliat pentru depășirea diferendelor bilaterale nu doar între statele implicate în procesul de extindere, ci și între acestea și statele membre.

15. Camera Deputaților precizează că în România, ca și în alte state membre s-au făcut eforturi considerabile pentru integrarea romilor, dar că doar strategiile naționale nu sunt suficiente pentru rezolvarea cu succes a problemelor acestora.

16. Camera Deputaților propune Comisiei Europene ca în cadrul conferinței privind minoritatea romă, preconizată a fi organizată în 2014 la Bruxelles, să se introducă pe agendă tema unei strategii inovatoare axate pe recunoașterea etniei rome ca etnie europeană, în scopul promovării unui set de principii care să stea la baza elaborării unui proiect unic european dedicat acestei minorități, și nu doar un cadru pentru strategiile naționale de integrare a romilor, cum există în prezent.

17. Camera Deputaților consideră că eforturile pentru a depăși diferendele bilaterale sunt insuficiente și observă că, în pofida statutului său de pacificator, Uniunea Europeană a subestimat gravitatea și sursele de alimentare a diferendelor bilaterale, precum și riscurile pentru procesul de extindere; această abordare se perpetuează și în documentul analizat, prin faptul că nu se prevede formalizarea angajamentelor statelor de a rezolva diferendele bilaterale ca normă a procesului de extindere; simpla enunțare a necesității de rezolvare a diferendelor bilaterale, recomandarea de a căuta consensul și argumentul că standardele Uniunii presupun bune relații între statele membre nu par să aibă efect.

18. Camera Deputaților semnalează că mixul dintre leadershipul slab, lipsa de experiență în rezolvarea conflictelor și apetitul scăzut pentru compromis fac ca diferendele bilaterale să afecteze procesul de aderare și elementul de echitate al principiului condiționalității.

19. Camera Deputaților amintește că diferendele bilaterale dintre statele din Balcanii de Vest sunt și în prezent alimentate de probleme privind demarcarea frontierelor, drepturile de proprietate, persoanele strămutate și refugiații, drepturile minorităților etnice și nerecunoașterea existenței minorităților etnice în alte state, nerecunoașterea între bisericile ortodoxe, problemele de identitate și de statut, interpretări contradictorii ale istoriei.

20. Camera Deputaților observă că retorica etno-naționalistă continuă să-și mențină influența în țări ca, de exemplu, Bosnia și Herțegovina și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, lăsând puțin spațiu pentru argumente raționale; ca urmare, valorile democratice de bază sunt serios subminate, discursul politic este polarizat de-a lungul liniilor etnice, iar societatea rămâne profund divizată.

21. Camera Deputaților consideră că explicația faptului că soluționarea diferendului bilateral dintre Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pe tema denumirii constituționale nu s-a realizat, deși constituie o cerință esențială pentru avansarea parcursului euro-atlantic al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, rezidă în combinația elementelor indicate mai sus.

Amintește că procesul de mediere ONU în problema numelui, care opune Macedonia și Grecia, intră în cel de-al 18-lea an, iar șansele de rezolvare par mai îndepărtate ca niciodată.

Speră că prestigiul exercitării președinției de 6 luni a Consiliului Uniunii Europene să determine Grecia să se implice mai activ în negocierile cu țara vecină.

22. Camera Deputaților apreciază importanța acordată de Comisia Europeană întăririi în continuare a cooperării regionale; sprijină implicarea Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și a Consiliului Europei, datorită expertizei acestor organizații în regiunea Balcanilor de Vest și a statelor din vecinătatea Uniunii Europene; salută numirea Înaltului Reprezentant pentru Balcani al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și crede că ar trebui constituite mecanisme pentru o cooperare mai sistematică și mai țintită cu organizațiile internaționale care împărtășesc cu Uniunea Europeană obiective a căror realizare poate contribui la succesul politicii de extindere.