Legea nr. 17/2014 - unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 - privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate...
Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR, SENATUL
LEGENr. 17/2014
privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului
Monitorul Oficial nr. 178 din 12.03.2014
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I
Unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1.
Scopurile prezentei legi sunt:
a) asigurarea securității alimentare, protejarea intereselor naționale și exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național;
b) stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan;
c) comasarea terenurilor agricole în vederea creșterii dimensiunii fermelor agricole și constituirea exploatațiilor viabile economic.
Art. 2.
(1) Terenurile agricole situate în intravilan nu intră sub incidența prezentei reglementări.
(2) Prevederile prezentei legi se aplici cetățenilor români, respectiv cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE) sau ai Confederației Elvețiene, precum și apatrizilor cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat care este parte la ASEE sau în Confederația Elvețiană, precum și persoanelor juridice având naționalitatea română, respectiv a unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederației Elvețiene. Cetățenii și persoanele juridice aparținând unui stat membru ai Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la ASEE sau Confederației Elvețiene pot achiziționa teren agricol în România în condiții de reciprocitate.
(3) Cetățeanul unui stat terț și apatridul cu domiciliul într-un stat terț, precum și persoanele juridice având naționalitatea unui stat terț pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate, în condițiile prezentei legi.
CAPITOLUL II
Vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan
Art. 3.
(1) Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km față de frontiera de stat și țărmul Mării Negre, către interior, precum și cele situate în extravilan la o distanță de până la 2.400 m față de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naționale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, prin structurile interne specializate menționate la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică preemptorilor.
(3) Avizele prevăzute la alin. (1) vor fi comunicate în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător. Procedura și alte elemente privind obținerea avizului specific al Ministerului Apărării Naționale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a legii. În cazul neîndeplinirii acestei obligații de a emite avizul, se consideră ca fiind favorabil.
(4) Terenurile agricole situate în extravilan, în care se află situri arheologice, în care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, emis în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător. Procedura și alte elemente privind obținerea avizului specific al Ministerului Culturii se reglementează prin normele metodologice de aplicare a legii. În cazul neîndeplinirii acestei obligații, avizul se consideră ca fiind favorabil.
CAPITOLUL III
Exercitarea dreptului de preempțiune
Art. 4.
(1) Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale.
(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt situate situri arheologice clasate se face potrivit prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.
(3) Solicitarea și utilizarea certificatului de carte funciară în contractele translative de proprietate privind bunurile imobile și alte drepturi reale fac pe deplin dovada bunei-credințe atât a părților din contract, cât și pentru profesionistul instrumentator, cu privire la calitatea de proprietar a vânzătorului asupra imobilului supus vânzării conform descrierii din cartea funciară.
Art. 5.
(1) În toate cazurile în care se solicită, în conformitate cu art. 1.669 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, este necesar ca antecontractul să fie încheiat în formă autentică și să fie îndeplinite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege.
(2) Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate, formulată în baza hotărârii judecătorești care ține loc de contract de vânzare, se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 6.
(1) Prin derogare de la art. 1.730 și următoarele din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, vânzătorul înregistrează, la primăria din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul, o cerere prin care solicită afișarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în extravilan, în vederea aducerii acesteia la cunoștința preemptorilor. Cererea este însoțită de oferta de vânzare a terenului agricol și de documentele doveditoare prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) În termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligația să afișeze timp de 30 de zile oferta de vânzare la sediul său și, după caz, pe pagina de internet a acesteia.
(3) Primăria are obligația de a transmite structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, denumită în continuare structura centrală, respectiv structurilor teritoriale ale acestuia, denumite în continuare structuri teritoriale, după caz, un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, respectiv copiile cererii de afișare, ale ofertei de vânzare și ale documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
(4) În scopul unei transparențe extinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului prevăzut la alin. (3), structura centrală, respectiv structurile teritoriale, după caz, au obligația să afișeze pe site-urile proprii oferta de vânzare, timp de 15 zile.
Art. 7.
(1) Titularul dreptului de preempțiune trebuie ca, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 6 alin. (2), să își manifeste în scris intenția de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului și să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată. Primăria va afișa, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acceptării ofertei de vânzare, datele prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, respectiv le va trimite pentru afișare pe site către structura centrală, respectiv structurile teritoriale, după caz.
(2) În cazul în care, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 6 alin. (2), mai mulți preemptori de rang diferit își manifestă în scris intenția de cumpărare, la același preț și în aceleași condiții, vânzătorul va alege, cu respectarea prevederilor art. 4, preemptorul, potențial cumpărător, și va comunica numele acestuia primăriei.
(3) În cazul în care, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 6 alin. (2), mai mulți preemptori de același rang își manifestă în scris intenția de cumpărare și niciun alt preemptor de rang superior nu a acceptat oferta, la același preț și în aceleași condiții, vânzătorul va alege dintre aceștia și va comunica numele acestuia primăriei.
(4) În cazul în care, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 6 alin. (2), un preemptor de rang inferior oferă un preț superior celui din oferta de vânzare sau celui oferit de ceilalți preemptori de rang superior lui care acceptă oferta, vânzătorul poate relua procedura, cu înregistrarea ofertei de vânzare cu acest preț, cu preemptorii de rang superior.
(5) Procedura prevăzută la alin. (4) se va desfășura o singură dată, în termen de 10 zile de la împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut la art. 6 alin. (2). La expirarea celor 10 zile, vânzătorul va comunica primăriei numele preemptorului.
(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea prevăzută la alin. (2), (3) și (5), primăria are obligația să transmită structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, după caz, datele de identificare a preemptorului ales, potențial cumpărător, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor legale.
(7) Dacă, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 6 alin. (2), niciunul dintre titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, vânzarea terenului este liberă, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de prezenta lege și de normele metodologice, urmând ca vânzătorul să înștiințeze în scris primăria despre aceasta. Vânzarea liberă a terenului la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare prevăzută la art. 6 alin. (1) ori în condiții mai avantajoase decât cele arătate în aceasta atrage nulitatea absolută.
(8) În cazul în care, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 6 alin. (2), respectiv în termenul de 10 zile prevăzut la art. 7 alin. (5), vânzătorul modifică datele înscrise în oferta de vânzare, acesta reia procedura de înregistrare a cererii prevăzute la art. 6, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.
Art. 8.
Dispozițiile prezentului capitol privitoare la exercitarea dreptului de preempțiune se completează cu prevederile dreptului comun.
CAPITOLUL IV
Controlul aplicării procedurii dreptului de preempțiune
Art. 9.
Avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare se emite de către structurile teritoriale pentru terenurile cu suprafața de până la 30 de hectare inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafața de peste 30 de hectare, de către structura centrală.
Art. 10.
(1) Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 4 se va face de către structura centrală, respectiv de către structurile teritoriale de la locul situării imobilului, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea datelor și documentelor prevăzute la art. 6, respectiv art. 7. În cazul îndeplinirii condițiilor legale, în termen de două zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru verificare, structura centrală, respectiv structurile teritoriale, după caz, vor emite avizul necesar încheierii contractului de vânzare-cumpărare. În cazul în care niciun preemptor nu își manifestă intenția de cumpărare prin depunerea ofertei în termenul prevăzut de prezenta lege, nu este necesară emiterea avizului prevăzut de art. 9. În acest caz, contractul de vânzare se încheie pe baza adeverinței eliberate de primărie.
(2) În situația în care, în urma verificărilor de către structura centrală, respectiv structurile teritoriale, după caz, se constată că preemptorul ales nu îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege, se va emite un aviz negativ, în termen de două zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru verificare prevăzut la alin. (1).
(3) Avizele prevăzute la alin. (1) și (2) vor fi eliberate prin grija structurilor teritoriale. Avizele vor fi publicate pe site-urile proprii, în termen de două zile lucrătoare de la emitere.
(4) În situația în care nu mai există nicio ofertă de cumpărare din partea titularilor dreptului de preempțiune care și-au manifestat acceptarea ofertei în termenul legal, vânzarea este liberă și se aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 7 al n. (7).
(5) Structurile prevăzute la alin. (1) și procedura de emitere și de eliberare a avizelor vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(6) În situația în care nu mai există niciunul dintre titularii dreptului de preempțiune care și-au manifestat acceptarea ofertei în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1), se aplică prevederile art. 7 alin. (7).
Art. 11.
Arendașul care dorește să cumpere terenul agricol situat în extravilan trebuie să dețină această calitate pentru terenul respectiv, stabilită printr-un contract de arendă valabil încheiat și înregistrat potrivit dispozițiilor legale, la momentul afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei.
Art. 12.
În exercitarea atribuțiilor care rezultă din aplicarea prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu structurile subordonate, după caz:
a) asigură publicarea ofertelor de vânzare-cumpărare pe site-ul propriu;
b) asigură verificarea exercitării dreptului de preempțiune;
c) verifică îndeplinirea condițiilor legale de vânzare-cumpărare de către potențialul cumpărător, prevăzute de prezenta lege;
d) emit avizul prevăzut la art. 9 necesar încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) înființează, gestionează și administrează baza de date a terenurilor agricole situate în extravilan, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi;
f) constată contravențiile și aplică sancțiunile prevăzute de prezenta lege, prin personalul împuternicit.
CAPITOLUL V
Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 13.
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, contravențională sau civilă, după caz.
Art. 14.
Constituie contravenții următoarele fapte:
a) vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, în care se află situri arheologice, în care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător, fără avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, prevăzut la art. 3 alin. (4);
b) vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan fără avizul specific al Ministerului Apărării Naționale, prevăzut la art. 3 alin. (1), dacă această situație era notată în cartea funciară la data solicitării extrasului de carte funciară pentru autentificare;
c) vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan fără avizul structurii centrale, respectiv ale structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, după caz, prevăzut la art. 9, cu excepția situației prevăzute la art. 7 alin. (7) și art. 10 alin. (1);
d) nerespectarea dreptului de preempțiune în condițiile prevăzute la art. 4.
Art. 15.
Contravențiile prevăzute la art. 14 se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
Art. 16.
Înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune, potrivit art. 4, sau fără obținerea avizelor prevăzute la art. 3 și 9 este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută.
Art. 17.
Constatarea și sancționarea contravențiilor se fac de către personalul împuternicit din structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Art. 18.
Prevederile art. 14-17 referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 19.
Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 15 se constituie venit la bugetul de stat.
Art. 20.
(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor și pactelor de opțiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia.
(2) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică înstrăinărilor între rude până la gradul al treilea, inclusiv.
Art. 21.
(1) În termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor elabora normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, care se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului apărării naționale și al ministrului culturii, cu consultarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și a Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară.
(2) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Normele metodologice vor fi emise în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) Până la data publicării normelor metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, se aplică regulile de drept comun.
TITLUL II
Dispoziții privind modificarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, precum și unele măsuri de organizare a Agenției Domeniilor Statului
Art. 22.
Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 iunie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 4, partea introductivă a alineatului (1) și alineatul (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 4.
(1) Agenția Domeniilor Statului, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, în subordinea Guvernului și în coordonarea tehnică a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, are următoarele atribuții:
(2) Structura organizatorică, regulamentul de organizare și funcționare ale Agenției Domeniilor Statului se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
2. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 5.
(1) Agenția Domeniilor Statului este condusă de
un președinte cu rang de secretar de stat, și un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului.
(2) În exercitarea atribuțiilor, președintele emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii.
(3) Președintele Agenției Domeniilor Statului are calitatea de ordonator terțiar de credite.
(4) Președintele reprezintă Agenția Domeniilor Statului în raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, cu alte persoane juridice și fizice, precum și în justiție."
3. La articolul 51, alineatele (2) și (3) se modifici și vor avea următorul cuprins:
"(2) Din Comitet fac parte reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Agenției Domeniilor Statului, ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Componența, atribuțiile și modul de funcționare ale Comitetului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Membrii Comitetului sunt remunerați din bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare al Agenției Domeniilor Statului, întocmit cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare. Cuantumul maxim al indemnizației lunare va fi stabilit prin decizie a prim-ministrului, fără a putea depăși 20% din nivelul indemnizației lunare acordate prin lege pentru funcția de secretar de stat."
Art. 23.
Atribuțiile ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind coordonarea tehnică a Agenției Domeniilor Statului vor fi prevăzute în hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Art. 24.
Numărul maxim de posturi al Secretariatului General al Guvernului se suplimentează cu 238 de posturi, corespunzător numărului de posturi al Agenției Domeniilor Statului.
Art. 25.
(1) În termen de maximum 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, între Agenția Domeniilor Statului,
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Secretariatul General al Guvernului se va încheia un protocol de predare-preluare, pe baza bilanțului de închidere întocmit de Agenția Domeniilor Statului, la data semnării acestuia.
(2) Prin protocolul prevăzut la alin. (1) se predau Secretariatului General al Guvernului elementele patrimoniale ale Agenției Domeniilor Statului, creditele bugetare aprobate acestei instituții și neutilizate, precum și numărul de posturi cu personalul aferent.
Art. 26.
Până la data semnării protocolului de predare-preluare prevăzut la art. 25, finanțarea cheltuielilor curente ale Agenției Domeniilor Statului se asigură din bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Art. 27.
Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, respectiv Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat și a bugetelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Secretariatului Generai ai Guvernului, în baza protocolului de predare-preluare încheiat între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului și Secretariatul General al Guvernului.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA
PREȘEDINTELE SENATULUI
GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU
← HOTĂRÂRE nr. 7/2014 - aprobarea opiniei privind Comunicarea... | Legea nr. 329/2003 - exercitarea profesiei de detectiv particular → |
---|
1.Descrierea situaţiei Aplicarea reformei funciare din România a produs o actuale fragmentare accentuată atât a proprietăţilor agricole, cât şi a parcelelor de teren din cadrul acestora. Numeroasele exploataţii cu suprafeţe mici şi dispersate nu permit practicarea unei agriculturi performante.
în prezent, desfăşurarea activităţilor agricole în mod optim, cu o productivitate ridicată, este afectată printre altele atât de fragmentarea proprietăţilor agricole, precum şi de îmbătrânirea populaţiei care desfăşoară activităţi agricole în mediul rural.
Din prelucrarea
Citește mai mult
datelor statistice ale Recensământului General Agricol 2010 referitoare la exploataţiile agricole pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate, rezultă că exploataţiile până la 10 ha au o pondere semnificativă, reprezentând 97,7% din numărul total de exploataţii şi 38,7% din suprafaţa agricolă utilizată (SAU).De asemenea, pregătirea insuficientă a persoanelor fizice în ceea ce priveşte utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a îngrăşămintelor conform bunelor practici agricole, precum şi necunoaşterea noile tehnologii agricole duc la diminuarea competitivităţii în plan agricol.
în prezent există suprafeţe importante de teren agricol care sunt scoase din circuitul agricol şi care fie sunt utilizate în scopul realizării diferitelor obiective de investiţii, precum şi suprafeţe agricole lăsate nelucrate, ceea ce duce la scăderea suprafeţelor destinate obţinerii producţiei agricole.
în ceea ce priveşte dreptul de preempţiune în materia vânzării - cumpărării bunurilor imobile, Noul Cod Civil reglementează normele generale la art. 1730 şi următoarele, respectiv la art. 1849, fără a stabili o ierarhie privind exercitarea acestui drept. La momentul actual dreptul de preempţiune al cooproprietarilor şi vecinilor nu este reglementat în mod expres pentru terenurile agricole, ci doar în ceea ce priveşte vânzarea terenurilor forestiere. Totodată, în legislaţia actuală nu este reglementat dreptul de preempţiune al persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv şi nici al Statului Român.
Dispoziţiile legale care reglementează în prezent dobândirea dreptului de proprietate privată a terenurilor agricole situate în extravilan fac obiectul Constituţiei României, Noului Cod Civil aprobat prin Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, denumit în continuare Tratat, Legii nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine.
Tratatul prevede la alin. (2) punctul 3. „Libera Circulaţie a Capitalurilor” din Anexa VII, “Lista menţionată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii, România”, următoarele:
„Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. în nici un caz, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei ţări terţe.
Fermierii care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afara celor care se aplică resortisanţilor români”.
Legea nr. 312/2005 reglementează dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenului de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine. In ceea ce priveşte dobândirea terenurilor agricole, cetăţenii statelor membre şi apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole începând cu data de 01.01.2014.
Potrivit art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, republicată, „Statul trebuie să asigure ...protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară”.
Potrivit articolului 65 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: „Articolul 63 nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta toate măsurile necesare pentru a combate încălcarea actelor lor cu putere de lege şi a normelor lor administrative, în special în domeniul fiscal sau al supravegherii prudenţiale a instituţiilor financiare, de a stabili proceduri de declarare a circulaţiei capitalurilor în scopul informării administrative sau statistice ori de a adopta măsuri justificative de motive de ordine publică sau siguranţă publică”.
Principalele scopuri ale elaborării prezentei legi sunt:
2. Schimbări preconizate
- protejarea securităţii alimentare;
- stabilirea unor măsuri privind dobândirea, prin vânzare-cumpărare, a dreptului de proprietate de către persoanele fizice asupra terenurilor agricole situate în extravilan;
- comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic;
- înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, denumită în continuare Autoritate.
1. Securitatea alimentară contribuie la asigurarea siguranţei naţionale a României prin realizarea stării de echilibru şi stabilitate economică, necesară existenţei şi dezvoltării Statului Român.
Unul dintre obiectivele politicii UE în materie de siguranţă alimentată este de a proteja sănătatea şi interesul consumatorilor, fapt realizat prin creşterea gradului de profesionalizare în domeniul agriculturii a utilizatorilor terenului agricol astfel încât cumpărătorii de teren agricol să nu întâmpine dificultăţi în aplicarea tehnologiilor specifice de cultură evitându-se astfel eventualele consecinţe negative asupra performanţelor productive ale exploataţi ei sau chiar a siguranţei din punct de vedere alimentar al produselor pe care le obţin, de exemplu, prin utilizarea unor produse fitosanitare în exces.
Pentru o productivitate sporită şi o agricultură competitivă este necesară, în primul rând, o utilizare mai eficientă a resurselor, astfel încât pentru obţinerea producţiei să se consume îngrăşăminte şi pesticide în cantităţi mai reduse, iar resursele naturale trebuie să fie bine gestionate, în conformitate cu cerinţele referitoare la mediu.
în acest sens este necesară gestionarea adecvată a terenurilor pentru prevenirea degradării şi eroziunii solurilor, pentru stabilizarea funcţiilor solurilor şi abordarea atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea.
Având în vedere prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, republicată, “Statul trebuie să asigure ...protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară” fapt pentru care prezentul proiect are unul din scopuri, protejarea siguranţei alimentare, parte componentă a siguranţei naţionale în sensul articolul 65 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
în considerarea prevederilor art. 35 alin (3) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora “persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi ameliora mediul înconjurător”, precum şi a prevederile art. 44 alin (7) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora “dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi...” este necesar ca exploatarea terenurilor agricole să se facă cu respectarea obligaţiilor agricole de mediu ceea ce poate duce la protejarea siguranţei alimentare.
2. Având în vedere finalizarea începând cu 1 ianuarie 2014 a perioadei de tranziţie de 7 ani prevăzută în Tratatul de Aderare a României la Uniunii Europene, se constată necesitarea de a reglementa, cu celeritate, măsuri pentru evitarea accentuării fărâmiţării proprietăţilor agricole şi pentru asigurarea creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, prevăzută de art. 135 din Constituţia României, republicată, prin comasare în condiţiile exercitării de către Statul Roman a dreptului de preempţiune, precum şi necesitatea asigurării într-un termen scurt - începând cu 1 ianuarie 2014, a unor condiţii egale la dobândirea prin cumpărare de terenuri agricole de către persoanele fizice cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizi cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, conform prevederilor tratatului de aderare.
3. Comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic, precum şi formarea şi consolidarea pieţei funciare româneşti, importantă nu numai datorită rolului care revine fondului funciar ca factor de producţie, cât şi avantajelor pe care această piaţă le oferă, se poate realiza şi prin:
- stabilirea condiţiilor de înstrăinare a unor terenuri situate la graniţă, şi a unor terenuri situate în zone de interes arheologic;
- stabilirea condiţiilor legale pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizii cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, care doresc să dobândească prin vânzare -cumpărare dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole din România, situate în extravilan;
- stabilirea ordinii titularilor dreptului de preemţiune, la preţ şi în condiţii egale, astfel: coproprietari persoane fizice, arendaşi, vecini persoane fizice, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Român.
Având în vedere că, în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 vor fi prevăzute măsuri pentru tinerii agricultori cu vârstă mai mică de 40 de ani, care deţin competenţe şi calificări profesionale adecvate şi care se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă, este necesar ca prin prezentul proiect să creăm condiţiile necesare pentru stimularea tinerilor agricultori cu vârstă mai mică de 40 de ani, prin exercitarea dreptului de preempţiune la cumpărarea terenurilor agricole.
Considerăm că reglementările propuse vor avea un impact pozitiv asupra consolidării exploataţi ilor agricole şi asigurării unei dezvoltări durabile a agriculturii în general.
4. înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului în subordinea Guvernului României şi coordonarea Primului Ministru, cu rol de a asigura:
- publicarea ofertelor de vânzare-cumpărare pe site-ul..
- stabilirea ierarhiei dreptului de preemţiune în materia vânzării terenurilor agricole situate în extravilan către persoane fizice, la preţ şi în condiţii egale, ierarhie inexistentă în legislaţia actuală, care să asigure evitarea fărâmiţării terenurilor.
De asemenea, măsurile propuse prin prezentul proiect pot duce la evitarea unor consecinţe negative care pot crea dezechilibre în piaţa funciară, cum ar ft: apariţia acţiunilor speculative cu privire la tranzacţionarea terenurilor agricole, creşterea evaziunii fiscale care ar putea atinge cote alarmante în lipsa unei reglementări stricte.
(...)
Impactul social
Dezvoltarea activităţilor agricole în spaţiul rural şi crearea fermelor viabile economic asigură creşterea veniturilor producătorilor agricoli precum şi stabilizarea populaţiei. Grupurile ţintă avute în vedere sunt persoanele fizice care doresc să dobândească prin vânzare - cumpărare dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole din România, situate în extravilan, cu scopul de a desfăşură activităţi agricole.