Legea nr. 45/2017 - aprobarea OUG nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36 din 28 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 30 iunie 2016, cu următoarea modificare:
— La articolul unic, punctul 1 se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON
POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 3 aprilie 2017.
Nr. 45.
| ← Decretul Președintelui nr. 349/2017 - promulgarea Legii privind... | Ordinul MEN nr. 3535/2017 - abrogarea art. 27 din Metodologia de... → |
|---|
[...]
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii proiectului de act normativ
1.Descrierea situaţiei actuale
Inspecţia Sanitară de Stat a fost creată încă din anul 1998 prin Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică pentru exercitarea controlului oficial în domeniul sănătăţii publice privind respectarea reglementărilor legale şi al aplicării unitare a acestora în cadrul operatorilor economici din sectorul public și privat, inclusiv cu capital străin, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, al autorităţilor şi instituţiilor publice.
Controlul în sănătate
Citește mai mult
publică prevăzut la capitolul IV - “Control în Sănătate Publică”, din Legea nr. 95/2006, reprezentat de exercitarea activităţilor de inspecţie sanitară şi control privind aplicarea prevederilor legale de sănătate publică, este organizat pe domenii specifice de activitate, coordonate de instituţii cu atribuţii în domeniul controlului, la nivel naţional şi regional. Activitatea de inspecţie sanitară de stat se exercită de către personalul de specialitate împuternicit de instituţiile cu atribuţii în domeniul inspecţiei sanitare de stat, conform normelor generale şi specifice elaborate de către acestea şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii).Astfel, la art. 6 din capitolul 3 “Organizarea şi managementul Inspecţiei Sanitare de Stat” din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 824/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sanitare de Stat, se prevede că: potrivit Titlului I "Sănătatea publică" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, “activitatea de inspecţie sanitară de stat se exercită de către personalul de specialitate desemnat din
Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi de către personalul de specialitate din cadrul inspecţiilor sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, desemnat de Ministerul Sănătăţii Publice pentru a exercita această activitate”. Deasemenea, tot cu referire la realizarea controlului în sănătate publică, prevăzut la capitolul IV din Legea 95/2006, art.7, alin. (1) din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 824/2006 prevede că: “(1) La nivelul Ministerului Sănătăţii Publice activitatea de inspecţie sanitară se organizează de către Inspecţia Sanitară de Stat....”
Activitatea de inspecţie sanitară de stat este organizată la nivel local ca „serviciu de control în sănătate publică”, structură aflată în cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform prevederilor Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Actele normative menţionate reglementează atât statutul inspectorului sanitar de stat şi al asistenţilor inspectori, în sensul că aceştia sunt funcţionari publici împuterniciţi pentru activitatea de control şi inspecţie sanitară de stat, cât şi atribuţiile şi responsabilităţile acestora. Normele contradictorii privind derularea activităţii de inspecţie sanitară de stat menţin confuzia asupra responsabilităţilor inspectorilor sanitari de stat şi a subordonării acestora, ceea ce îngrădeşte operativitatea acestora.
Pentru exercitarea activităţii de inspecţie sanitară de stat, personalul împuternicit are drept de:
a) acces în orice tip de unităţi, la documente, informaţii, conform competenţelor;
b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sănătatea publică;
c) a constata şi a sancţiona contravenţiile prevăzute de legislaţia din domeniul
sănătăţii publice. In exercitarea activităţii, personalul împuternicit asigură păstrarea confidenţialităţii datelor, cu excepţia situaţiilor care constituie un risc pentru sănătatea publică, caz în care comunicarea se va face prin reprezentantul legal.
În situaţii de risc pentru sănătatea publică, respectiv risc epidemiologie, personalul împuternicit poate:
- interzice punerea în consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporară sau definitivă a activităţilor, retragerea sau anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare, a avizului sanitar, a notificărilor pentru activităţi şi produse şi poate dispune orice alte măsuri pe care situaţia le impune.
- dispune măsuri speciale pentru bolnavii, suspecţii şi contacţii de boli transmisibile sau purtătorii de germeni patogeni, precum şi alte măsuri de limitare a circulaţiei persoanelor. Sancţiunile contravenţionale principale cât și cele complementare sunt aplicate de către personalul împuternicit în baza legislaţiei din domeniul sănătăţii (ex. Legea apei potabile, Hotărârea de Guvern privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, Hotărârea de Guvern privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, etc.) cât şi a celor din din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările, ulterioare.
Mai mult decât atât, după aderarea României la UE, activitatea de control şi inspecţie sanitară din domeniile tradiţionale s-a extins, cuprinzând alte responsabilităţi în domeniul inspecţiei sanitare:
- transplant de organe, ţesuturi şi celule,
- transfuzia sanguină şi hemovigilenţă,
- furnizorii de servicii medicale,
- supravegherea pieţei produselor cosmetice şi sistemul de cosmetovigilenţă,
- controlul calităţii apei potabile şi a apei de îmbăiere,
- controlul alimentaţiei sănătoase a copiilor şi tinerilor,
- controlul în vederea combaterii efectelor nocive a consumului produselor din tutun,
- verificarea plasării pe piaţă a produselor biocide,
- utilizarea aditivilor alimentari,
- supravegherea punerii pe piaţă a suplimentelor alimentare, alimentelor cu destinaţie nutriţională specială,
- materiale în contact cu alimentul.
Totodată, evenimentele semnalate de mass media privind problematica biocidelor utilizate în unităţile sanitare, a evenimentelor privind îmbolnăvirea copiilor cu sindrom hemolitic uremie, a focarelor de toxiinfecţie alimentare şi suspiciunile de toxiinfecţie alimentare raportate prin sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje, cât şi raportarea unui număr tot mai mare de cazuri de BDA, apărute în diverse colectivităţi de copii dar şi neconformităţi frecvente constatate la nivelul unităţilor sanitare sau în distribuţia şi monitorizarea apei potabile, sunt consecinţa lipsei unui control constant, eficient şi obiectiv ca urmare a coordonării deficitare a acestei activităţi la nivel local.
2. Schimbări preconizate.
1. Pentru eficientizarea de urgenţă a activităţii de inspecţie sanitară de stat Ia nivel naţional, se reglementează coordonarea activităţii specifice precum şi cea metodologică, de către Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, ceea ce nu implică reorganizarea activităţii direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Necesitatea unei coordonări unitare, de natură a asigura funcţionalitatea optimă şi eficientă a acţiunilor de control şi inspecţie sanitară de stat asigurată de o structură centrală, impune funcţionarea inspecţiilor sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor de sănătate publică, respectiv a municipiului Bucureşti ca structuri organizate şi coordonate metodologic precum şi din punct de vedere al activităţii specifice de către Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, prevedere reglementată prin
completarea după art. 26 cu un nou articol respectiv art. 26A1.
Activitatea specifică, aşa cum este reglementată în art. 2 din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 824/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sanitare de Stat, desfăşurată de către personalul împuternicit, respectiv de către inspectorii sanitari de stat şi asistenţii inspectori sanitari, constă în principal în:
,,a) verificarea respectării prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul sănătăţii publice;
b) verificarea conformităţii cu prevederile legale în vigoare a normelor igienico-sanitare, amplasamentelor, activităţilor (inclusiv activitatea nucleară), serviciilor, documentelor, produselor (inclusiv produsele de origine umană destinate utilizării terapeutice), factorilor de mediu, de habitat, de muncă şi alimentelor;
c) verificarea respectării reglementărilor privind starea de sănătate a personalului angajat, cunoştinţele, aptitudinile şi practicile acestuia în raport cu normele igienico-sanitare;
d) depistarea factorilor de risc la adresa sănătăţii publice, evaluarea şi analiza riscurilor reprezentate de acestea pentru, sănătate, instituirea şi/sau impunerea măsurilor de eliminare sap, după
e) verificarea respectării prevederilor' legale ieferitoare la donarea, procurarea, testarea, procesarea, conservarea, stocarea şi distribuirea ţesuturilor, a celulelor umane şi a produselor obţinute din ţesuturi şi celule umane destinate utilizării la om.”
Având în vedere că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii sanitari din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat se confruntă cu o serie de presiuni şi riscuri de natură a le influenţa aplicarea măsurilor corespunzătoare profesiei, prin noile reglementări prevăzute mai sus, respectiv la art. 26A1 se urmăreşte ca acţiunile de inspecţie sanitară să fie îndeplinite în mod independent, imparţial şi transparent, asigurând calitatea şi coerenţa controalelor oficiale la toate nivelurile, conform Regulamentul CE nr. 765/2008, Regulamentul nr. 882/2004, precum şi Standardul European SR EN ISO 17020:2005.
Inspectorii sanitari şi asistenţii inspectori sanitari asigură respectarea legislaţiei din domeniul sănătăţii publice în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia, indiferent de forma de proprietate a obiectivelor inspectate, pe întregul teritoriu al ţării şi prin coordonarea unitară realizată de către Inspecţia Sanitară de Stat din Ministerul Sănătăţii se creează premisa dezvoltării profesionale a inspectorilor sanitari de stat şi a asistenţilor inspectori sanitari.
In acest sens, se impune şi clarificarea unor reglementări actuale din Legea nr. 95/2006, în concordanţă cu prevederi din alte acte specifice, pe care actuala lege nu le prevedea şi care se referă la modul de desfăşurare a activităţii de inspecţie sanitară de stat, prin modificarea alineatelor (4) şi (6) din art. 27, respectiv:
- completarea sancţiunilor contravenţionale complementare, conform art. 5, alin.
(4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, reglementarea tipurilor de documente utilizate în activitatea de inspecţie sanitară de stat.
Astfel, în situaţii de risc pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi pentru asigurarea respectării prevederilor normelor legale de igienă şi sănătate publică a amplasamentelor, activităţilor serviciilor, produselor, factorilor de mediu, de habitat, de muncă, inspectorii sanitari şi asistenţii inspectori sanitari pot dispune, proporţional cu gravitatea neconformităţilor depistate, sancţiuni contravenţionale complementare precum: măsura interzicerii punerii în consum a produselor, retragerii produselor, suspendarea activităţilor, închiderea unităţilor, retragerea, anularea autorizaţiei sanitare, a avizului, a notificărilor pentru activităţi şi produse şi orice alte măsuri pe care situaţia o impune, conform legii. Măsurile aplicate au în vedere îmbunătăţirea activităţilor, serviciilor şi produselor cu impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi respectarea prevederilor legale în vigoare din domeniul sănătăţii.
[...]
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ