Decizia CCR privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 - reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pt. suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, excepție ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Călărași în Dosarul nr. 4.002/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.191D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 414 din 28 mai 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 3.383 din 10 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.002/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Călărași într-o cauză având ca obiect principal soluționarea cererii de anulare a Deciziei nr. 31 din 20 ianuarie 2014 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin care a fost respinsă contestația împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2013.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 și art. 53 din Constituție. În acest sens arată că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare se aplică doar pentru contractele de achiziție publică care au făcut obiectul verificării în concordanță cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006. Conform art. 1 alin. (2) din această ordonanță de urgență a Guvernului, în vigoare la momentul încheierii contractelor, făceau obiectul verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor cu valoare estimată, fără TVA, egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 124 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare.

6. Potrivit art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006, în îndeplinirea funcției de verificare, Ministerul Finanțelor Publice emitea avize cu caracter consultativ în situația în care se constatau neconcordanțe în aplicarea legislației în domeniul achiziției publice. Prin structurile sale specializate de la nivel central și teritorial, Ministerul Finanțelor Publice efectua verificarea procesului de atribuire a contractelor, în mod selectiv, pe baza unor criterii de selecție. Coroborând textele de lege invocate, rezultă fără putință de tăgadă că, dacă Ministerul Finanțelor Publice selecta verificarea procesului de atribuire a contractelor, numai atunci acestea ar fi făcut obiectul verificării și emiterii, dacă era cazul, de avize cu caracter consultativ.

7. Prin urmare, consideră autorul excepției că, atât timp cât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 verificarea de către Ministerul Finanțelor Publice a procedurii de atribuire a contractelor era selectivă, impunând acum, prin art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, obligativitatea verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, se încalcă principiul egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție. Așa fiind, consideră că prin prevederile criticate nu se aplică un tratament juridic egal tuturor entităților juridice care s-au aflat în situații identice, nerecunoscându-se aceleași drepturi pentru toți beneficiarii fondurilor europene cărora li s-au aplicat corecții financiare și care au înregistrat abateri de la legislația din domeniul achizițiilor publice.

8. Totodată, arată că, dacă legiuitorul a stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 că verificările se fac selectiv, atunci, prin instituirea condiției obligativității verificărilor, s-a restrâns exercițiul unor drepturi, încălcându-se astfel prevederile art. 53 din Constituție.

9. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că egalitatea în fața legii are ca premisă doar raportarea la situații identice sau cel puțin comparabile, ceea ce nu este cazul în speță. Aspectul esențial care îi diferențiază pe cei verificați de UCVAP de cei neverificați, care este criteriul în circumscrierea sferei de aplicare a textului, este acela că cei verificați fără a se identifica abateri s-au bazat pe principiul încrederii legitime pe instituția specializată a statului, principiu căruia prezenta reglementare îi conferă un caz particular, specific de aplicare.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul raportor, punctul de vedere depus la dosar de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 30 iulie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 16/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 4 martie 2015, dispoziții care au următorul cuprins: "Prevederile alin. (1)-(3) se aplică: a) numai în cazul contractelor de achiziție publică, a căror procedură de atribuire a fost inițiată înainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevăzuți la art. 1, care a făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, și pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată; [...]".

14. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra acelorași dispoziții de lege, raportate la aceleași prevederi constituționale invocate în prezenta cauză, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 414 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 31 iulie 2015, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor.

16. Prin această decizie, paragrafele 21-27, Curtea a reținut, în esență, că împrejurarea că legiuitorul a condiționat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare de îndeplinirea anumitor condiții, printre care și aceea ca procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică să fi făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice (UCVAP/CVAP), reprezintă o măsură legislativă pe deplin justificată, având în vedere sumele considerabile ce trebuie plătite de la bugetul de stat în contul creanțelor stabilite pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziții publice. Curtea a reținut că, așa cum rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2013, trebuie avută în vedere și poziția Comisiei Europene, care a recomandat, în mod repetat, că "Guvernul României trebuie să ia măsuri strategice pentru a asigura suportarea sumelor aferente corecțiilor de la bugetul de stat", iar neadoptarea acestor măsuri "poate conduce la scăderea gradului de absorbție a fondurilor alocate României și, ulterior, la grevarea bugetului de stat cu sumele necesare finalizării proiectelor contractate."

17. Totodată, Curtea a constatat că, în ceea ce privește verificarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, legiuitorul a avut în vedere o serie de criterii, precis determinate, și anume: sursa de finanțare a contractului ce urmează a fi încheiat (selectându-se cu prioritate procedurile inițiate de autoritățile contractante pentru atribuirea contractelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile), tipul procedurii de atribuire, tipul contractului ce urmează a fi încheiat, selectându-se procedurile de atribuire în ordinea complexității lor, a valorii estimate a contractului de achiziție publică, și anume în ordinea descrescătoare a valorii estimate a contractelor ce urmează a fi încheiate, precum și istoricul și experiența autorității contractante/entității juridice în domeniul achizițiilor publice. Ca atare, noțiunea de "selectiv" prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 nu are semnificația unei verificări aleatorii, ci această verificare se desfășoară pe baza unor criterii stabilite, punctual, prin Normele de aplicare ale acestei ordonanțe de urgență a Guvernului.

18. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 reglementează situația unor persoane juridice de drept public, beneficiari de fonduri europene, în speță autoarea excepției de neconstituționalitate fiind o unitate administrativ-teritorială care, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, este persoană juridică de drept public. Or, art. 16 alin. (1) din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni și nu între persoane juridice de drept public. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, citată la paragraful 26 al Deciziei nr. 414 din 28 mai 2015, principiul egalității "nu își găsește aplicarea atunci când este vorba de a compara regimul juridic al unor persoane fizice sau juridice de drept privat, cu sau fără scop comercial, cu cel căruia îi sunt supuse instituțiile publice, ca persoane juridice înființate prin acte de putere sau de dispoziție ale autorităților publice centrale sau locale în scopul realizării unor acțiuni fără caracter comercial sau pentru îndeplinirea unui serviciu public nepatrimonial."

19. Curtea a mai reținut că, în cauză, fiind vorba de acordarea unor facilități fiscale pentru anumite persoane juridice de drept public, în considerarea unui scop legitim, este apanajul legiuitorului să stabilească întinderea și aplicarea în concret a acestora. Așa fiind, măsura legislativă criticată este în deplină concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50).

20. Având în vedere aspectele menționate, Curtea a constatat că nu se poate reține nici critica potrivit căreia prin reglementarea legală criticată se instituie "o restrângere nepermisă a beneficiarilor de fonduri europene", cu încălcarea art. 53 din Constituție.

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 414 din 28 mai 2015 își păstrează valabilitatea și în cauza de față.