ANEXĂ - ACORD. - Ordinul MADR nr. 557/2015 - recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2015/2016

1.1. AIP își propune să reglementeze de o manieră unitară, la nivel național, relațiile dintre parteneri (cultivatori de sfeclă de zahăr, respectiv societăți comerciale producătoare de zahăr).

1.2. AIP își propune să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea și plata sfeclei de zahăr, precum și clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera zahărului.

1.3. AIP își propune să asigure cadrul general de funcționare și dezvoltare a industriei zahărului din România și integrarea acestuia în structurile europene.

1.4. AIP își propune să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la creșterea producției naționale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potențialul culturii de sfeclă de zahăr din România și să satisfacă necesarul național de consum.

1.5. AIP este valabil pentru campania de sfeclă de zahăr din anul de comercializare 2015/2016, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între membrii semnatari.

1.6. Respectarea clauzelor AIP este obligatorie pentru toți membrii afiliați structurilor profesionale semnatare.

1.7. AIP este aprobat anual de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, și este pus în aplicare prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

1.8. Definiții:

- zahăr căruia i se aplică o cotă sau zahăr in cotă - cantitatea de zahăr produsă pentru un anumit an de comercializare în limita cotei întreprinderii în cauză;

- sfeclă de zahăr căreia i se aplică o cotă - cantitățile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obține zahăr căruia i se aplică o cotă;

- zahăr excedentar sau zahăr în afara cotei - cantitatea de zahăr produsă într-un an de comercializare care depășește cantitățile zahărului în cotă. Regimul zahărului în afara cotei poate fi reglementat de Uniunea Europeană anual, în funcție de cerințele pieței interne. Cantitățile de zahăr produse în afara cotei într-un an de comercializare pot fi transferate (carry forward) în anul de comercializare următor, decizia aparținând exclusiv societăților comerciale producătoare de zahăr. Cantitățile de zahăr astfel transferate vor fi considerate ca fiind primele cantități de zahăr din cotă procesate din cadrul cotei anului următor;

- sfeclă de zahăr în afara cotei - toate cantitățile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obține zahăr în afara cotei;

- zahăr industrial - cantitatea de zahăr, peste cantitățile de zahăr din sfeclă de zahăr în cotă, care este destinată utilizării în anumite industrii, precum cea producătoare de bioetanol, de rom, pentru anumite produse farmaceutice, drojdie, rinse appelstroop și altele, conform anexei la Regulamentul (CE) nr. 967/2006 si art. 140 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013;

- surplus de zahăr - cantitatea de zahăr atribuită unui anumit an de comercializare, suplimentar zahărului în cotă și zahărului industrial;

- an de comercializare - perioada începând cu data de 1 octombrie și sfârșind cu data de 30 septembrie ale anului calendaristic următor;

Anul de comercializare începe la data de 1 octombrie 2015 și se termină la data de 30 septembrie 2016;

- societate comercială producătoare de zahăr - o organizație economică independentă și constituită legal care operează, pe răspunderea sa, una sau mai multe fabrici de zahăr. Societățile comerciale producătoare de zahăr trebuie să fie agreate de către statul membru pe baza capabilității profesionale dovedite de a produce zahăr și a conformării acestora cu cerințele privind furnizarea de informații specifice și acceptarea verificării acestora.

2.1. Părțile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2015/2016 să colaboreze în vederea obținerii unei cantități de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota națională (104.688,8 tone de zahăr alb) și eventualele cantități de zahăr din afara cotei, ca urmare a angajamentelor implicite și explicite legate de producerea cotei de producție de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societățile comerciale producătoare de zahăr și de MADR.

2.2. În funcție de cotele de producție alocate, societățile comerciale producătoare de zahăr vor determina cantitatea minimă dezirabilă de sfeclă de zahăr și suprafața necesară a fi contractată, pe care le vor comunica asociațiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr din zona de aprovizionare, până la începerea campaniei de contractare a sfeclei de zahăr.

2.3. Între cultivator și societatea comercială producătoare de zahăr va fi întocmit un contract de producere, cumpărare, livrare și plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, denumit în continuare CPCLP, al cărui model este cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul AIP, recunoscut de către MADR prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale ca instrument legal pentru aplicarea schemelor de sprijin pentru agricultori pentru recolta anului de comercializare 2015/2016.

2.4. CPCLP se vor încheia până la data de 30 mai 2015. Atât societățile comerciale producătoare de zahăr, cât și asociațiile producătorilor de sfeclă de zahăr vor colabora pentru informarea fermierilor asupra modului de completare a documentației privind subvențiile și ajutoarele de stat pentru cultura sfeclei de zahăr.

2.5. CPCLP este semnat de cultivator și societatea comercială producătoare de zahăr și este obligatoriu în toate atributele sale pentru aceștia.

2.6. CPCLP este documentul în care se stabilesc clauze contractuale speciale privind relația dintre un cultivator definit și societatea comercială producătoare de zahăr cu care acesta a încheiat angajamentul si este vizat de Asociația Cultivatorilor de Sfeclă.

2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însoțesc de drept pe toată perioada valabilității lui.

2.8. Partenerii CPCLP pot denunța în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu și clauzele AIP.

2.9. Pentru a beneficia de ajutor național tranzitoriu decuplat de producție, CPCLP se vizează de reprezentantul direcției pentru agricultură județene (DAJ) pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat cu sfeclă de zahăr, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în luna iulie sau august, se constată respectarea condițiilor agrotehnice, suprafața existentă în contract și asigurarea unei densități medii conforme reglementărilor legale; lipsa vizei pe contract determină neeligibilitatea la ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat.

2.10. Verificarea culturii se face de către o comisie formată din reprezentanți ai asociațiilor cultivatorilor de sfeclă de zahăr, fabricii de zahăr și DAJ și se consemnează în procesul-verbal de verificare a culturii, care se păstrează la DAJ; eventualele contestații la verificarea și avizarea/neavizarea CPCLP se soluționează de către consilierii cu atribuții de inspecție de stat din cadrul MADR.

2.11. Cultivatorii de sfeclă vor înregistra CPCLP la direcția pentru agricultură județeană, iar o copie a contractului vizat de reprezentantul DAJ, în urma verificării culturii, se va depune la centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, până la data de 1 octombrie 2015.

2.12. În vederea actualizării bazei de date privind înregistrarea și avizarea CPCLP pentru anul comercial 2015/2016, direcțiile pentru agricultură județene vor transmite MADR - Direcția generală politici agricole și strategii lista CPCLP avizate în conformitate cu pct. 2.9, precum și a celor care nu îndeplinesc condițiile de la punctul menționat.

3.1. AIP reprezintă voința partenerilor asociați în structuri profesionale reprezentative, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lui.

3.2. AIP poate fi modificat anual prin negocieri între partenerii semnatari, în perioada desemnată la art. 1 pct. 1.5, în cazul în care intervin modificări în legislație sau în piață.

3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai mulți membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicați într-o activitate contractuală derivată din acesta și pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părți.

3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat între partenerii semnatari, care nu anulează stipulațiile AIP, nici în litera și nici în spiritul lor, și care nu modifică convenția de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor.

3.5. Clauzele speciale ale CPCLP sunt negociate între cei 2 parteneri și pot fi modificate de către aceștia prin acte adiționale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producție; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat.

În caz de forță majoră, AIP încetează parțial sau total să producă efecte. Forța majoră poate fi invocată de către oricare dintre părți, justificată prin documente constatatoare emise de autoritățile competente, și se răsfrânge și asupra CPCLP.

Litigiile referitoare la aplicarea AIP și a CPCLP se supun reglementărilor în vigoare relative la conciliere și arbitraj. Părțile convin ca litigiile să fie soluționate pe cale amiabilă și să se adreseze instanței numai după epuizarea procedurilor de conciliere.

6.1. Părțile semnatare ale AIP au convenit asupra necesității ca societățile comerciale producătoare de zahăr să opereze în numele cultivatorilor de sfeclă de zahăr la prelevarea cotizației profesionale în cuantum de 0,8 lei/tona de sfeclă de zahăr predată neto de plată. Această prevedere va fi inclusă în mod obligatoriu în CPCLP al fiecărei societăți comerciale producătoare de zahăr. Suma încasată va fi virată astfel: 39% către FCSZR, 2% către Organizația Interprofesională Națională Zahărul din România și 59% către asociațiile cultivatorilor din zona fiecărei societăți comerciale producătoare de zahăr. Sumele încasate vor fi incluse în bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei organizații.

6.2. Plata cotizațiilor se face până la sfârșitul campaniei de recoltare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2015. În cazurile în care recoltarea sfeclei de zahăr sau predarea la societatea

comercială producătoare de zahăr se prelungește după această dată, termenul-limită se poate prelungi, dar nu mai târziu de 15 februarie 2016.

6.3. Calcularea cotizațiilor se face la tona neto de plată livrată de către cultivator societății comerciale producătoare de zahăr și recepționată prin aplicarea baremului de echivalență, atât pentru sfecla de zahăr din cotă, cât și pentru cantitatea din afara cotei.

7.1. CPCLP vor specifica atât suprafața cultivată, cât și producția netă de sfeclă de zahăr scontată a se obține, separat din cotă și din afara cotei de producție. Contractanții de sfeclă de zahăr, asociați în structuri profesionale sau interprofesionale și societățile comerciale producătoare de zahăr pot să asigure (contra cost):

- sămânța de sfeclă de zahăr necesară înființării culturii, pentru suprafața contractată, direct sau prin societăți comerciale specializate;

- serviciile de îndrumare tehnologică a cultivatorilor, indiferent de suprafața/cantitatea contractată.

7.2. Sămânța de sfeclă de zahăr asigurată de către societatea comercială producătoare de zahăr va fi pusă la dispoziția cultivatorului și va fi tratată standard cu insecticide și fungicide.

7.3. Cultivatorii se obligă să respecte tehnologia recomandată de societatea comercială producătoare de zahăr și să permită accesul reprezentanților acesteia pentru a executa monitorizarea evoluției culturii, obligându-se să execute lucrările tehnologice solicitate de aceștia la termenele stabilite.

7.4. Periodic, de la începerea contractării și până la terminarea recoltării și prelucrării sfeclei de zahăr, societățile comerciale producătoare de zahăr se obligă să transmită MADR, APIA și FCSZR datele statistice specifice. Ca un minim de informații necesar, fiecare societate comercială producătoare de zahăr are obligația transmiterii de date privind suprafața cultivată, cantitățile de zahăr din sfeclă de zahăr din cotă și din afara cotei pentru care s-au încheiat contracte de livrare, conținutul de zahăr stipulat și estimat, precum și randamentul preconizat. La sfârșitul campaniei, datele din bilanț vor cuprinde și numărul de contracte, cantitatea de sfeclă în cotă și în afara cotei, prețul mediu de achiziție la nivel național. Părțile se obligă să furnizeze autorităților competente și alte informații pe care acestea le consideră necesare.

8.1. Recoltarea sfeclei de zahăr se face din inițiativa societății comerciale producătoare de zahăr, care va notifica cultivatorii.

8.2. Cultivatorii se obligă să respecte datele de începere a recoltării și de punere la dispoziție a sfeclei de zahăr, dacă acestea le-au fost aduse la cunoștință, conform graficelor convenite. Societățile comerciale producătoare de zahăr pot acorda o bonificație pentru sfecla de zahăr din cota recoltată timpuriu sau târziu. În funcție de zona și de specificul culturii, definițiile recoltării timpurii și recoltării târzii se vor stabili bilateral prin CPCLP.

8.3. Societatea comercială producătoare de zahăr poate stabili data-limită a terminării recoltatului și a recepției.

8.4. Depășirea cu două zile a datei-limită de recepție poate atrage refuzul societății comerciale producătoare de zahăr de a recepționa sfecla de zahăr, cantitățile aferente decăzând din clauzele AIP și CPCLP, sub rezerva înțelegerilor particulare ale părților semnatare ale CPCLP de extindere a perioadei respective.

9.1. Transportul sfeclei de zahăr de pe câmp la punctele de colectare și încărcare/bazele de recepție se efectuează și se suportă de cultivator, cu mijloacele proprii sau închiriere. Transportul sfeclei de zahăr de la punctele de colectare/bazele de recepție la societatea comercială producătoare de zahăr se efectuează și se suportă de către societatea în cauză, sub rezerva unor convenții speciale care respectă normele sau uzanțele locale în vigoare înainte de anul de comercializare precedent.

9.2. CPCLP trebuie să precizeze punctele de colectare/bazele de recepție; în cazul în care au fost deja stabilite în anii de livrare anteriori, acestea rămân valabile.

10.1. Partenerii au convenit ca recepția sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2015/2016 să fie efectuată cantitativ și calitativ, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene în vigoare.

10.2. CPCLP va preciza modul în care se face recepția sfeclei de zahăr atât calitativ, cât și cantitativ, prin metoda polarimetrică și eșantionare. Pentru recolta anului de comercializare 2015/2016 sfecla de zahăr de calitate standard trebuie să fie:

- de calitate bună, sănătoasă și prezentată în condiții acceptabile de comercializare;

- cu un conținut de zahăr de 16% la punctul de recepție.

1. Sfecla de zahăr din cotă

11.1. În conformitate cu art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013, prețul minim pentru sfecla căreia i se aplică o cotă, menționat la art. 135 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 este de 26,29 EUR/tonă până la 30 septembrie 2017.

11.2. Prețul minim menționat la pct. 11.1 se aplică sfeclei de zahăr de calitatea standard definită în anexa III partea B din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013.

11.3. Întreprinderile producătoare de zahăr care achiziționează sfeclă căreia i se aplică o cotă, adecvată pentru a fi procesată în zahăr și destinată fabricării de zahăr căruia i se aplică o cotă, au obligația de a achita cel puțin prețul minim, ajustat prin aplicarea de majorări sau de reduceri care corespund diferențelor de calitate față de calitatea standard.

11.4. La prețul minim garantat se adaugă bonificațiile stabilite prin CPCLP. Prețul se calculează și se plătește în lei, conform art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014.

11.5. Prețul sfeclei de zahăr se poate majora/diminua, în funcție de conținutul în zahăr, astfel:

a) pentru fiecare 0,1% conținut de zaharoză prețul se majorează cu minimum:

(i) 0,9% pentru conținut de zaharoză peste 16%, dar nu mai mult de 18%;

(ii) 0,7% pentru conținut de zaharoză peste 18%, dar nu mai mult de 19%;

(iii) 0,5% pentru conținut de zaharoză peste 19%, dar nu mai mult de 20%;

b) pentru fiecare 0,1% conținut de zaharoză prețul se diminuează cu maximum:

(i) 0,9% pentru conținut de zaharoză sub 16%, dar nu mai puțin de 15,5%;

(ii) 1% pentru conținut de zaharoză sub 15,5%, dar nu mai puțin de 14,5%.

11.6. Prețul pentru sfecla de zahăr cu un conținut de zaharoză peste 20% nu trebuie să fie mai mic decât prețul minim ajustat conform pct. 11.5 lit. a) subpct. (iii).

11.7. În completarea datelor de mai sus, pentru sfecla de zahăr cu un conținut de zaharoză peste 20% și pentru cea cu conținut sub 14,5%, CPCLP poate stipula alte procente de creștere/diminuare.

11.8. Prețurile minime sus-menționate se aplică cantităților neto de sfeclă de zahăr predate și recepționate de societățile comerciale producătoare de zahăr, în conformitate cu stipulațiile CPCLP privind conținutul de corpuri străine și de pământ aderent. Se stabilește ca sfecla de zahăr acceptabilă pentru prelucrare să aibă un conținut minim de zaharoză de 13,5%.

În cazul sfeclei de zahăr cu un conținut de zaharoză sub pragul minim acceptabil menționat mai sus, societățile procesatoare de zahăr au dreptul de a refuza preluarea.

2. Sfecla de zahăr din afara cotei

11.9. În conformitate cu art. 9 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare și restituții în legătură cu organizarea comună a piețelor produselor agricole, pentru cantitățile de sfeclă de zahăr care corespund cantităților de zahăr industrial sau de zahăr excedentar supuse taxei pe excedent, întreprinderea/societatea comercială producătoare de zahăr în cauză ajustează prețul de achiziție astfel încât să fie cel puțin egal cu prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.

Societatea comercială producătoare de zahăr are dreptul de a decide dacă și în ce condiții acceptă o cantitate de sfeclă de zahăr în afara cotei de producție, cu respectarea tuturor regulamentelor europene în vigoare. Dacă societatea comercială producătoare de zahăr nu a încheiat CPCLP (până la data-limită menționată la art. 2 pct. 2.4) pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr necesară producerii cotei de producție alocate și la prețul minim, aceasta este obligată să plătească prețul minim stipulat mai sus pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr pe care o procesează în anul de comercializare 2015/2016.

11.10. Echivalența prețului minim pe tona de sfeclă de zahăr în funcție de conținutul de zaharoză determinat la punctul de colectare este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul AIP

3. Retragerea zahărului de pe piață

11.11. În conformitate cu art. 130 alin. (5), primul paragraf, din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, în cazul în care zahărul retras este considerat prima producție de zahăr din anul de comercializare următor, se plătește cultivatorilor de sfeclă prețul minim al sfeclei corespunzător anului de comercializare respectiv.

11.12. Prin excepție, cerințele cu privire la prețul minim al sfeclei nu se aplică, în situația în care zahărul retras devine zahăr industrial sau este exportat în conformitate cu art. 130 al doilea paragraf al alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013.

11.13. În cazul în care zahărul retras este vândut pe piața Uniunii Europene înainte de sfârșitul perioadei de retragere în conformitate cu art. 130 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, cultivatorilor de sfeclă li se plătește prețul minim corespunzător anului de comercializare în curs.

12.1. Părțile au convenit ca plata materiei prime recepționate să se facă astfel:

- 40% până la data de 20 decembrie 2015;

- 30% până la data de 31 ianuarie 2016;

- integral până la data de 10 martie 2016.

12.2. Sub rezerva convențiilor particulare ce răspund regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2015/2016, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 12.1.

12.3. Modalitatea de plată convenită de părți se negociază între părți și se va stipula în CPCLP.

Pentru evidențierea cât mai clară a operațiunilor de plată și verificarea lor de către APIA, plățile se fac obligatoriu prin transferuri bancare.

13.1. În privința borhotului rezultat în urma procesării sfeclei de zahăr, CPCLP poate prevedea ca:

a) borhotul umed corespunzător prelucrării întregii cantități de sfeclă de zahăr livrate către societatea comercială producătoare de zahăr să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiția de livrare ex-fabrică;

b) numai o parte a borhotului, presat, uscat sau uscat și amestecat cu melasă să fie livrată gratuit de societatea comercială producătoare de zahăr furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiția de livrare ex-fabrică;

c) borhotul presat sau uscat să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiția de livrare ex-fabrică, dar cu plata costurilor de presare sau uscare;

d) societatea comercială producătoare de zahăr să plătească furnizorului de sfeclă de zahăr compensații, care să țină cont de posibilitățile de vânzare a borhotului.

13.2. În cazul în care mai multe prevederi se pot aplica cantităților de sfeclă de zahăr livrabile, CPCLP trebuie să menționeze toate punctele care se pot aplica.

14.1. Societățile comerciale producătoare de zahăr vor încheia contracte de livrare de sfeclă de zahăr în cotă, luând în considerare eficiența agricolă în ceea ce privește costurile de transport și randamentul culturii sfeclei de zahăr. Având în vedere creșterea competitivității în acest sector și necesitatea de a atinge performanțele agriculturii europene, societățile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, în consultare cu asociațiile cultivatorilor de sfeclă de zahăr, au posibilitatea de a-și modifica politica de achiziție a sfeclei de zahăr după fiecare an de comercializare și de a reconsidera

Încheiat astăzi, 25 februarie 2015, în 4 exemplare.

contractele de livrare a sfeclei de zahăr pentru furnizorii care nu sunt competitivi.

14.2. Cotele de producție de zahăr și, implicit, cele de cultivare a sfeclei de zahăr pot suferi modificări de la un an la altul și, în consecință, societățile comerciale producătoare de zahăr pot să modifice cantitățile de sfeclă de zahăr, în funcție de modificările de cotă impuse de regulamentele și legile în vigoare.

14.3. În cazul în care societățile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr vor apela la procesarea cotei în afara unității producătoare respective, în conformitate cu art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 952/2006, părțile semnatare ale AIP se obligă ca prima opțiune pentru procesare să fie o unitate/unitățile de producție din România, prin negocieri directe și numai în cazul refuzului acesteia/acestora, procesarea să se facă în alte țări ale Uniunii Europene.

Acceptul sau refuzul unui contract de procesare se face în maximum 10 zile lucrătoare de la cererea scrisă; lipsa unui răspuns în termenul stabilit va fi considerată refuz, iar MADR va asigura punerea în practică a acestui punct, prin condiționarea acordului de procesare.

14.4. În conformitate cu art. 111-161 din secțiunea 5 a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, societățile comerciale și cultivatorii de sfeclă de zahăr se obligă să respecte zonele de producere a sfeclei de zahăr conform cotelor istorice.

15.1. Ambele părți se obligă să plătească la timp și în cuantumul cerut taxele sau alte obligații financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene și care vor fi stipulate de regulamentele și de legislația românească, cum ar fi taxa de producție.

15.2. Societățile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă â de zahăr pot solicita producătorilor de sfeclă de zahăr să își asume până la 50% din taxa pe producție. CPCLP trebuie să prevadă modul de colectare și repartizare a acestor obligații financiare în conformitate cu prevederile legale și/sau cu înțelegerea dintre părți.