HOTĂRÂRE nr. 17/2014 - aprobarea opiniei privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Un cadru pt. politica - clima şi energia în perioada 2020–2030 – COM...

Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/162, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 26 martie 2014,

1. Camera Deputaților apreciază accentul pus pe necesitatea de a intensifica semnificativ eforturile actuale pentru a valorifica potențialul considerabil de creștere a eficienței energetice al unor sectoare, cum ar fi locuințele, și amintește în acest context de capacitatea arhitecturii tradiționale și a celei numite "verde“ de a contribui la atingerea obiectivelor. România ar putea susține în mod semnificativ un astfel de obiectiv prin potențialul său legat de tehnicile și soluțiile constructive tradiționale. În același context, recomandăm Comisiei Europene să revitalizeze preocuparea pentru proiectarea "verde“ a locuințelor și spațiilor publice și în același timp să se asigure că suprafețele betonate sunt minimizate, în aplicarea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene privind conservarea biodiversității solului.

2. Camera Deputaților salută abordarea Comisiei Europene de a stimula piețele de comercializare cu amănuntul, atât a energiei electrice, cât și a gazului, pentru a deveni mai dinamice și mai competitive, pentru a le permite consumatorilor să beneficieze pe deplin de dereglementarea pieței energetice. În special, susține cu putere punerea la dispoziția consumatorilor a instrumentelor legale și tehnice pentru a cunoaște și controla consumul propriu și pentru a avea libertatea de a-și alege furnizorii de servicii energetice sau de a produce singuri energie durabilă. De asemenea, consideră că producerea de energie în regim propriu are un potențial insuficient exploatat. În România, dispersia în teritoriu a centrelor locuite este ridicată, ceea ce ar face fezabile astfel de soluții. De aceea ar trebui evaluate progresele în acest domeniu în Uniunea Europeană și, eventual, Comisia Europeană să propună o acțiune de sprijinire la nivel european.

3. Camera Deputaților susține elaborarea unor planuri naționale în domeniu, dar consideră că orizontul de timp prevăzut, anume de a fi finalizate cu mult înainte de anul 2020, este excesiv de optimist, având în vedere cel puțin perioada necesară de cel puțin 2 ani pentru a obține informațiile necesare.

4. Camera Deputaților propune Comisiei Europene să includă parteneriatele estice în viziunea sa strategică pe termen lung în domeniul propunerii, ca scenarii analizate. O astfel de abordare ar însemna un semnal concret și puternic al dorinței de a primi noi membri în familia europeană.

5. Față de propunerea Comisiei Europene de a analiza și de a formula recomandări pe marginea planurilor statelor membre în ceea ce privește aspectele comune, Camera Deputaților își exprimă rezervele, deoarece o asemenea analiză ar prelungi procesul administrativ cu cel puțin un an, fără însă a fi clar în ce ar consta avantajele identificării unor aspecte comune. Conform intenției propunerii, statele membre elaborează și implementează asemenea planuri sub autoritatea proprie, tocmai ca răspuns la specificul fiecărui stat membru în parte. De aceea, recomandăm ca planurile să fie doar notificate Comisiei Europene, spre a servi drept bază comună de cunoaștere.

6. Camera Deputaților își exprimă îngrijorarea cu privire la intenția Comisiei Europene de a elimina treptat, în perioada 2020-2030, subvențiile pentru tehnologiile energetice care au ajuns deja în faza de maturitate, inclusiv cele pentru energia din surse regenerabile. Îngrijorarea pornește de la faptul că încă nu există date suficiente și este posibil să nu existe nici în orizontul de timp menționat, în ceea ce privește rentabilitatea investițiilor de acest tip, ținând seama de ciclul de viață îndelungat. Acest lucru este în mod special important pentru România unde aceste investiții au ajuns mai târziu la o mărime importantă din punct de vedere economic și al puterii instalate, comparativ cu alte state membre.

7. Camera Deputaților este conștientă de faptul că există un moment la care se ating limitele teoretice ale eficienței energetice și că emisiile tehnologice sunt inevitabile în unele sectoare, dar atrage atenția că nu există motive pentru a statua că tehnologia de stocare a carbonului (CSC) ar putea fi singura opțiune disponibilă pentru reducerea emisiilor directe provenite din procesele industriale cu amploarea necesară pe termen lung.

Chiar dacă, așa cum întemeiat afirmă Comisia Europeană, intensificarea eforturilor în materie de cercetare-dezvoltare și demonstrarea la nivel comercial a tehnologiei CSC sunt esențiale în următorii 10 ani pentru ca această tehnologie să poată fi implementată în orizontul de timp 2030, o astfel de soluție depinde nu doar de maturitatea tehnologică, ci și de alți factori, dintre care sunt de amintit acceptarea publică, amploarea și statornicia proceselor industriale generatoare. În România, care dispune de un potențial ridicat de locații potrivite pentru CSC, este discutabilă susținerea publică a unor astfel de proiecte. În același timp, amplitudinea proceselor generatoare este de așteptat să se micșoreze în timp, din cauza scăderii cererii de energie. În aceste condiții, România recomandă ca tehnologia CSC să fie privită cu adevărat ca o ultimă soluție.

8. Camera Deputaților este preocupată de propunerea Comisiei Europene adresată Consiliului și Parlamentului European de a analiza aprobarea de ridicare a ponderii energiei din surse regenerabile la 27% la nivelul Uniunii Europene până în anul 2030, de la 20% cât este în prezent.

Camera Deputaților recomandă relaxarea și nuanțarea acestui obiectiv în funcție de mixul energetic al fiecărui stat membru și de condițiile economice concrete ale fiecărui stat membru. În cazul României, conform scenariului prognozat, ponderea de 41% de energie electrică produsă din surse regenerabile în mixul energetic nu poate compensa eforturile necesare pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă în sectoarele transport și încălzire-răcire.

9. Camera Deputaților atenționează asupra necesității de a se evalua măsura în care statele membre vor mai beneficia de aceeași libertate de decizie privind mixul energetic național, în condițiile agreării unei ținte minime obligatorii pentru ansamblul Uniunii Europene de 27% și în condițiile introducerii unui mecanism de guvernantă în domeniul energiei care oferă Comisiei Europene pârghii de intervenție asupra planurilor naționale privind energia din surse regenerabile și, implicit, asupra stabilirii mixului energetic.

10. Camera Deputaților subliniază că proiectele de inițiere a unor tehnologii sau soluții inovatoare în domeniul energiei, ce contribuie la scăderea emisiei de gaze cu efect de seră, care sunt în fază incipientă în acest moment, au nevoie de finanțare europeană cât mai timpurie și consideră că proiectele de cercetare-dezvoltare în acest domeniu ar trebui sprijinite la nivelul Uniunii Europene.

11. Camera Deputaților consideră că ținta de 40% de reducere a gazelor cu efect de seră reprezintă maximum acceptabil pentru România și numai în condițiile unui acord internațional.

12. Camera Deputaților consideră că propunerea ar câștiga în predictibilitate dacă ar fi stabilite marje de timp diferențiate pentru obiectivele stringente sau minimale - pe termen scurt și mediu și pentru cele la care se acceptă o anumită flexibilitate, fiind stabilite pe termene mai lungi. Ar trebui minimizat riscul de a nu atinge nivelul necesar caracterului demonstrativ al unor programe, risc deja materializat în cazul proiectelor CSC de până în prezent.

13. Camera Deputaților subliniază că deciziile la nivelul Uniunii Europene ar trebui să țină seama de contextul negocierilor internaționale în domeniul schimbărilor climatice și să nu aducă presiuni suplimentare asupra competitivității industriei europene, securității energetice, pieței forței de muncă. Trebuie să se asigure un echilibru între obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și păstrarea locurilor de muncă și a competitivității industriei, precum și creșterea economică.

14. Camera Deputaților solicită o evaluare de impact riguroasă privind eficiența în termeni de măsuri de punere în aplicare, costuri și beneficii, care să permită industriei europene să rămână competitivă. Evaluarea trebuie realizată pentru fiecare stat membru pentru că punctele de plecare sunt diferite, circumstanțele naționale fiind diferite.

15. Camera Deputaților subliniază că distribuirea eforturilor de reducere trebuie realizată într-o manieră echilibrată pe baza unor criterii transparente și echitabile care să asigure o implementare eficientă din punctul de vedere al costurilor. Este necesară îmbunătățirea coordonării politicilor, astfel încât, pe termen mediu și lung, prețul carbonului să constituie un stimulent suficient de solid pentru a încuraja investițiile în tehnologii cu un conținut scăzut de carbon la nivelul Uniunii Europene. Obiectivele de competitivitate, securitate energetică și suportabilitatea prețului electricității nu trebuie să fie puse în pericol pe termen scurt. Ar trebui luate în calcul sprijinirea rețelelor de transport al energiei dinspre zona balcanică unde se află România spre vestul continentului, precum și analiza potențialului generației a IV-a de reactoare nucleare, mult mai puțin poluante și mai puțin riscante.

16. Camera Deputaților recomandă stabilirea unor acțiuni de încurajare a companiilor comerciale pentru a-și spori interesul în tehnologii cu emisii scăzute de carbon și prin instrumente noi să se asigure accesul la acestea la un cost rezonabil.

17. Camera Deputaților sprijină, în principiu, propunerea legislativă în discuție, considerând că aceasta reprezintă o contribuție relevantă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de asigurare a calității vieții cetățenilor europeni.