Decizia CCR nr. 623/2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală (respinsă)

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

DECIZIA Nr. 623

din 21 noiembrie 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală

Marian Enache — președinte

Mihaela Ciochină — judecător

Cristian Deliorga — judecător

Dimitrie-Bogdan Licu — judecător

Laura-Iuliana Scântei — judecător

Gheorghe Stan — judecător

Livia Doina Stanciu — judecător

Elena-Simina Tănăsescu — judecător

Varga Attila — judecător

Mihaela Ionescu — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ninel Șerbănescu în Dosarul nr. 1.431/302/2020 al Tribunalului București — Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.423D/2020.

2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât motivele formulate de autor privesc interpretarea și aplicarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia penală nr. 5/R din 5 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.431/302/2020, Tribunalul București — Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ninel Șerbănescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva soluției de clasare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neclare și imprecise, fiind neconstituționale în măsura în care nu prevăd posibilitatea continuării procesului și după cea de-a doua ordonanță de neîncepere a urmăririi penale a prim-procurorului parchetului, iar plimbarea dosarului de la parchet la instanță îi permite prezumtivului infractor să scape prin tergiversarea la nesfârșit a începerii urmăririi penale. Totodată, susține că normele procesual penale nu prevăd dacă și cum retrimite instanța cauza la parchet și dacă acesta din urmă va dispune din nou o soluție de neurmărire.

6. Tribunalul București — Secția I penală invocă deciziile Curții Constituționale nr. 512 din 17 iulie 2018 și nr. 694 din 7 noiembrie 2017.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: (...) b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală;”.

11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate încalcă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, cât și prevederile art. 6 paragraful 1 și paragraful 3 lit. c) privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile argumente referitoare la neconstituționalitatea textului criticat, ci critică modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare. Mai mult, autorul excepției pune la îndoială corectitudinea cu care sunt pronunțate soluțiile de clasare de către procuror. Totodată, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul sesizează existența unor ipoteze juridice care aduc în discuție existența unui vid legislativ, de natură a încălca dispozițiile constituționale invocate.

13. Curtea reamintește că analiza aspectelor anterior arătate nu este de competența instanței de control constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată”.

14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ninel Șerbănescu în Dosarul nr. 1.431/302/2020 al Tribunalului București — Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București — Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent

Mihaela Ionescu

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Decizia CCR nr. 623/2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală (respinsă)