Decizia CCR nr. 87 din 27.02.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 14 din Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, excepție ridicată de Valeria Ichim în Dosarul nr. 2.925/270/2012 al tribunalului Bacău - Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 463D/2013.

La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Sergiu Dan lugulescu cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că citația pentru partea Viorica Irimia a fost returnată cu mențiunea "decedat“.

Avocatul autoarei excepției consideră că nu se impune citarea moștenitorilor. Reprezentantul Ministerului Public apreciază, de asemenea, că nu se impune citarea moștenitorilor.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia. Susține că dispozițiile de lege criticate vin în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 16 și ale art. 21. Se susține că textul de lege criticat conferind caracterul de titlu executoriu contractului de împrumut lipsește debitorul de o cale de atac.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că debitorul unui contract de împrumut poate solicita anularea contractului, sau în faza de executare poate formula contestație la executare (potrivit art. 399 din codul de procedură civilă din 1865, respectiv art. 711 din Codul de procedură civilă).

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 2.925/270/2012, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, excepție ridicată de Valeria Ichim într-o cauză având ca obiect o contestație la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1) și (2).

Autoarea solicită să se constate că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care contractele de împrumut încheiate cu casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, deși titluri executorii, potrivit legii, nu sunt supuse învestirii cu formulă executorie.

De asemenea, invocă existența unei inegalități între creditor și "cogirantul coplătitor“.

Tribunalul Bacău - Secția I civilă apreciază că dispozițiile criticate respectă exigențele normelor fundamentale pretins a fi încălcate, debitorii contractelor de împrumut încheiate în temeiul legii speciale având deschisă calea acțiunii în justiție, putând supune controlului judecătoresc clauzele acestui contract în procedura prevăzută de art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, adică pe calea contestației la titlu. Instanța de control constituțional a pronunțat numeroase decizii în care a statuat că aparține legiuitorului modalitatea în care edictează căile procesuale de urmat, egalitatea în drepturi trebuind a fi înțeleasă în sensul în care la situații similare/identice se aplică același tratament juridic, situație ce se regăsește în speță pentru toate părțile contractante fără nicio excepție, existând o singură cale de atac - contestația la titlu. Consideră că excepția se impune a fi respinsă având în vedere și împrejurarea că în motivarea excepției autoarea analizează excepția de neconstituționalitate prin raportare la Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. IV/2009, și nu cu privire la dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul arată că din conținutul normativ al dispozițiilor legale criticate rezultă că sunt titluri executorii contractele pentru împrumuturile din fondurile caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor acordate membrilor acestor case de ajutor reciproc. Această calificare a contractelor de împrumut ca fiind titluri executorii a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a creanțelor caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor, rezultate din nerespectarea clauzelor acestor contracte. Prin urmare, aceste înscrisuri (contractele de împrumut) sunt titluri executorii "prin efectul legii“, și nu ca urmare a învestirii lor cu formulă executorie, potrivit cerinței prevăzute de reglementarea generală cuprinsă în art. 374 din fostul Cod de procedură civilă, cerință care, din rațiuni legate de asigurarea celerității executării silite, nu a fost preluată în noul Cod de procedură civilă. În continuare, face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 82/2005 și nr. 128/2006.

De altfel, și potrivit art. 632 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, în vigoare de la data de 1 februarie 2013) "constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare“.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.529/2009, Curtea a statuat că "creditorul și debitorul nu se găsesc în situații identice, fiind așadar firesc ca drepturile și obligațiile lor să difere“, iar "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege“.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cadrul legal criticat, prin care contractul de împrumut, încheiat în temeiul Legii nr. 540/2002, este calificat ca fiind titlu executoriu este menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice aflate în situații juridice similare, și anume beneficiarilor actului normativ menționat, în așa fel încât acestea să fie egale în drepturi, fără privilegii și fără discriminări. În plus, legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea executării prestației la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligațiilor ce le incumbă. Cât privește asigurarea unui acces liber la justiție, precizăm că cei interesați sau vătămați prin executare pot formula contestație împotriva oricărui act de executare, iar în acest fel debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a drepturilor sale procesuale, deoarece are posibilitatea reală de a supune cenzurii instanței măsura dispusă, în prezenta speță fiind poprirea.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 din Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 3 octombrie 2002, cu următorul conținut: "Contractele de împrumut constituie titlu executoriu. Înființarea popririlor se face de către creditor și acestea nu sunt supuse validării.“

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorii excepției invocă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit normelor din Codul de procedură civilă, executarea silită se realizează în temeiul hotărârilor judecătorești și al înscrisurilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a constitui titluri executorii. Astfel, în cazurile prevăzute de legiuitor, anumite înscrisuri - contractele de împrumut, în cazul reglementat de dispozițiile de lege criticate - devin ope legis titlu executoriu, dându-se astfel expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general adoptate de legiuitor în limitele competenței sale constituționale (a se vedea Decizia nr. 1.226 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 22 noiembrie 2011).

De asemenea, Curtea apreciază că rațiunea calificării contractelor încheiate de casele de ajutor reciproc ale pensionarilor și membrii acestora ca fiind titluri executorii constă în necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei creanțe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părților. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că prin încheierea unor asemenea contracte se dă expresie, într-o formă specifică, acordului de voință al părților cu privire la clauzele acolo stipulate, pe care părțile și le însușesc în mod liber și se obligă să le respecte (în același sens este Decizia nr. 1.528 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 20 ianuarie 2011).

De altfel, Curtea constată că debitorul poate formula contestație la executare (potrivit art. 399 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv art. 711 din Codul de procedură civilă), în situația în care a fost încuviințată executarea silită a contracturi de împrumut, având astfel asigurat accesul la o instanță. Întrucât executarea se încuviințează în temeiul unui titlu executoriu, altul decât cel emis de o instanță de judecată, debitorul poate invoca inclusiv apărări de fond, prin aceasta fiind garantat dreptul la un proces echitabil.

Referitor la pretinsa nesocotire a art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că textul de lege criticat nu creează nicio discriminare între părțile raportului juridic, întrucât nu se poate reține o similitudine între situația juridică a debitorilor și cea a creditorilor, de natură să permită caracterizarea regimului juridic diferențiat ce le este aplicabil ca fiind discriminatoriu. Astfel, posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite condiții, expres și limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime nu constituie o măsură discriminatorie pozitivă în favoarea lor, ci reprezintă exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime (a se vedea Decizia nr. 832 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2008).