Decizia CCR nr. 172 din 19.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 - stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă în Dosarul nr. 7.668/84/2010 și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.051D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, reprezentantă de consilier juridic Carmen Despina Bejinaru, cu delegație la dosar. Lipsesc părțile Viorica Prodan, Casa Județeană de Pensii Sălaj, Guvernul României și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituțională.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât consideră că autorul excepției critică oportunitatea legii, or, instanța de contencios constituțional nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de oportunitatea actului normativ criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 13 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 7.668/84/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a legii în ansamblul său.

6. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată, cu prilejul soluționării unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă susține, în esență, că jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, se impune a fi reevaluată, deoarece efectul practic și real al legii contestate, demonstrat pe măsura trecerii timpului, a fost altul decât cel reținut de instanța de contencios constituțional și care ar fi justificat restrângerea dreptului la pensia de serviciu. În acest sens, arată că, "urmare a jurisprudenței conturate în materia recalculării pensiilor de serviciu, a mai rămas un număr infim, de 10% dintre destinatarii inițiali ai legii, în afară de militari, care sunt afectați de această măsură de reducere a pensiilor de serviciu, astfel încât este compromisă atingerea dezideratului considerat ca fundamentând legitimitatea legii." De asemenea, consideră că situația creată prin revenirea unui număr de beneficiari la pensia de serviciu determină în sine o discriminare chiar în rândul destinatarilor legii, reprezentanți ai acelorași categorii socio-profesionale, astfel încât nu numai că nu s-au înlăturat inechitățile existente în sistemul de pensii, dar s-au creat altele mai grave, prin deosebiri permanente între membrii aceleiași categorii de personal. Astfel, arată că pentru foștii grefieri care au câștigat în instanțe prin hotărâri irevocabile repunerea în plată a pensiilor de serviciu situația este net diferită față de cea creată celor cărora, prin hotărâri irevocabile, li s-au respins pretențiile formulate în acest sens. Totodată, susține că însuși legiuitorul a derogat de la dispozițiile Legii nr. 119/2010, aducând treptat modificări acestei legi prin dispozițiile ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 1/2011 și nr. 59/2011, precum și prin cele ale Legii nr. 241/2013.

8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și punctul de vedere depus la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum și legea în ansamblul său. Dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 au următoarea redactare: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare: [...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe lângă acestea. "

13. Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă consideră că dispozițiile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privată și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției are în vedere faptul că Legea nr. 119/2010 nu și-a atins obiectivele propuse, ci, din contră, a dus la crearea unor situații discriminatorii în practică. Analizând critici asemănătoare, Curtea, prin Decizia nr. 904 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, a arătat că aspectele vizând previzionarea inexactă a efectelor legii analizate, care pun în discuție caracterul eficient și adecvat al reglementării, nu pot fi supuse analizei instanței de contencios constituțional. În acest sens, a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, ceea ce înseamnă analiza acestora în raport cu prevederile sau principiile Constituției. Aceasta este o analiză de drept, Curtea neavând posibilitatea de a sancționa oportunitatea sau eficiența politicii economice adoptate de stat. Aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând ineficiența și incoerența politicii adoptate de legiuitor, care nu a reușit să atingă obiectivele propuse.

15. Cât privește împrejurarea că, în practică, instanțele de judecată au pronunțat soluții diferite cu privire la menținerea în plată a cuantumului pensiei de serviciu avut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, Curtea consideră că aceasta nu relevă o problemă de constituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, de vreme ce art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 prevede o soluție neechivocă și nediferențiată pentru toate persoanele aflate în situații identice, ci o problemă de aplicare a legii, a cărei soluționare nu revine competenței instanței de contencios constituțional.