Decizia CCR nr. 178 din 19.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Marian Iorga în Dosarul nr. 7.719/63/2014 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1288D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa Județeană de Pensii Dolj, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 7.719/63/2014, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

5. Excepția a fost ridicată de Marian Iorga cu prilejul soluționării unei acțiuni privind drepturi de asigurări sociale.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, creând o diferență nejustificată de tratament juridic între consilierii locali sau județeni și membrii comitetului executiv al unei asociații de proprietari din perspectiva dreptului pensionarului de invaliditate de a cumula pensia cu alte venituri. În acest sens, arată că, asemenea consilierilor locali sau județeni, persoana care face parte din comitetul executiv al asociației de proprietari a fost aleasă prin vot, emite decizii care se referă la o colectivitate și este mandatată prin vot.

7. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora: "(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni."

12. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

13. Examinând excepția de constituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași prevederi constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, paragraful 21, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, Curtea, făcând trimitere la jurisprundența sa, a arătat că "«art. 16 alin. (1) din Constituție impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situații obiectiv identice, împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situații obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalității în drepturi.» Curtea a amintit că «în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări.» În ceea ce privește textul de lege criticat, Curtea a reținut că justificarea instituirii unui tratament juridic diferit pentru consilierii locali sau județeni se regăsește în expunerea de motive a Legii nr. 209/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009, care a introdus această soluție legislativă în cuprinsul art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, prevăzând că «pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: [...] pensionarii de invaliditate care exercită funcția de consilier local sau consilier județean.» Cu acel prilej, legiuitorul a arătat că activitatea desfășurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfășurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestația consilierilor în folosul comunității nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la ședințele de consiliu și comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore. De asemenea, o astfel de asimilare ar îngrădi, într-un anumit sens, dreptul de a fi ales, întrucât ar afecta statutul de pensionar, determinat, în general, de condiții obiective, independente de voința persoanei. Astfel, potențialul ales este pus în situația de a opta între calitatea de consilier (reprezentant al comunității) și calitatea de pensionar, fiind influențat în opțiunea sa de repercusiunile pe care trebuie să le suporte."

14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

15. Cât privește susținerea autorului prezentei excepții de neconstituționalitate potrivit căreia, în calitate de membru al comitetului executiv al unei asociații de proprietari s-ar situa într-o situație asemănătoare celei în care se află consilierii locali sau județeni, ceea ce ar impune un tratament juridic identic, Curtea apreciază că această critică este lipsită de temei, întrucât ignoră un aspect esențial ce deosebește categoriile de persoane comparate, anume că, în exercitarea mandatului lor, aleșii locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică, cu atribuții și responsabilități evident diferite de cele ce revin unui membru al comitetului executiv al asociației de proprietari.