Legea nr. 89/2024 privind aprobarea OG nr. 8/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 8 din 26 ianuarie 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, adoptată în temeiul art. 1 pct. VII.2 din Legea nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 26 ianuarie 2023, cu următoarele modificări și completări:

1. La articolul I, înaintea punctului 1 se introduc trei noi puncte, cu următorul cuprins:

„— La articolul 4, alineatele (7) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

«(7) Termenul de transmitere către proprietar a intenției de exercitare a dreptului de preempțiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, documentației și a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii; titularii dreptului de preempțiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preempțiune; valoarea de achiziționare se negociază cu vânzătorul.

(8) În cazul în care Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul prevăzut la alin. (7), acest drept se transferă autorităților publice locale.»

— La articolul 4, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8¹), cu următorul cuprins:

«(8¹) Autoritățile publice locale transmit cu celeritate proprietarului intenția de a-și exercita dreptul de preempțiune, respectiv comunicarea de neexercitare a dreptului, în condițiile legii, fără a depăși 30 de zile lucrătoare calculate de la data comunicării neexercitării dreptului de preempțiune de către Ministerul Culturii, respectiv de către serviciile publice deconcentrate ale acestuia.»

— La articolul 11, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin. (3)—(5), cu următorul cuprins:

«(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) și ale art. 10 alin. (4), autoritățile administrației publice care au atribuția de a emite/de a aviza autorizația de construire sau de desființare, respectiv de a aproba/de a aviza documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism pot autoriza, aproba sau aviza, după caz, desființarea unor componente, elemente de construcție și corpuri, atunci când acestea sunt nocive sau fără valoare culturală, în condițiile legii.

(4) Identificarea componentelor, elementelor de construcție și corpurilor prevăzute la alin. (3) se face prin documentația tehnică, de amenajare a teritoriului sau de urbanism, după caz, avizată de Ministerul Culturii, direct sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, cu respectarea legislației în vigoare, elaborată în baza studiilor de fundamentare prevăzute la art. 24¹.

(5) În vederea aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se aprobă, prin ordin al ministrului culturii, norme metodologice privind elaborarea studiilor de fundamentare privind evaluarea resursei culturale a imobilelor.»”

2. La articolul I, după punctul 5 se introduce un nou punct, pct. 5¹, cu următorul cuprins:

„5¹. După articolul 24 se introduce un nou articol, art. 24¹, cu următorul cuprins:

«Art. 24¹. — (1) Studiile de fundamentare privind evaluarea resursei culturale a imobilului care fac parte din documentația supusă avizării sunt studii științifice elaborate de specialiști sau experți atestați conform dispozițiilor art. 26 alin. (1) pct. 17.

(2) Studiile de fundamentare privind evaluarea resursei culturale cuprind cel puțin:

a) datele istorice, cu marcarea etapelor semnificative de evoluție a imobilului;

b) evaluarea, în baza criteriilor de clasare, a imobilului și a părților acestuia;

c) identificarea justificată a părților de imobil care, pentru a nu altera caracterul general al bunului cultural imobil:

(i) nu pot fi transformate;

(ii) pot suferi transformări limitate;

(iii) pot suferi transformări majore sau pot fi substituite ori eliminate;

(iv) trebuie eliminate, în considerarea caracterului lor nociv sau parazitar;

d) identificarea impactului vizual și tehnic asupra vecinătăților intervențiilor propuse în proiectul supus avizării;

e) identificarea restricțiilor (identificarea limitărilor generale de gabarit, de configurare a volumului, de finisaj și a altor restricții specifice elementelor purtătoare de valoare culturală a imobilului) pe care intervențiile proiectate trebuie să le respecte, precum și a permisivităților de intervenție.»”

3. La articolul I punctul 6, alineatul (7) al articolului 34²se modifică și va avea următorul cuprins:

„(7) Comisia pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil analizează și soluționează cu celeritate, motivat, contestațiile depuse potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1), precum și contestațiile depuse de proprietarii sau titularii de drepturi reale asupra imobilului în procedurile de emitere a avizelor și acordurilor, derulate de către Ministerul Culturii direct sau prin intermediul serviciilor publice deconcentrate, după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare.”

Art. II. — Contestațiile aflate în analiza Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluționează potrivit prevederilor legale în vigoare la momentul depunerii acestora.

Art. III. — (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului culturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, se modifică și se completează regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului culturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, se modifică regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

Comentarii despre Legea nr. 89/2024 privind aprobarea OG nr. 8/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Expunere de motive inițiatori 12.04.2024

Motivul emiterii actului normativ
2.1. Sursa proiectului de act normativ
în temeiul art. 1 pct. VIL 2 din Legea nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din data de 21 decembrie 2022, Guvernul este abilitat să elaboreze prezenta Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.
2.2. Descrierea situației actuale
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice reglementează regimul juridic general al

Citește mai mult

monumentelor istorice - bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală.
De la intrarea în vigoare, Legea nr. 422/2001 a suferit o serie de modificări și completări, dar, cu toate acestea, realitățile sociale în continuă schimbare fac necesară adaptarea continuă a cadrului normativ specific protejării monumentelor istorice la situațiile concrete, întâlnite în practică.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 a fost aprobată Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 (denumită în continuare SNA) și documentele aferente acesteia, având ca scop promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituționale în vederea prevenirii corupției în România. Astfel, strategia cuprinde obiective și măsuri care să acționeze asupra cauzelor mai profunde ale corupției, abordarea nefiind limitată la combaterea fenomenului. Documentul programatic a inclus măsuri care să vizeze prevenirea corupției, promovarea integrității organizaționale, educația anticorupție și, nu în ultimul rând, recuperarea creanțelor generate de săvârșirea de infracțiuni.
Printre domeniile de activitate prioritate SNA regăsim și Protejarea patrimoniului cultural, sector care este în responsabilitatea exclusivă a Ministerului Culturii, cu următorul obiectiv specific: creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protejării patrimoniului cultural.
Prin O.M.C. nr. 3088/ 28.06.2022 a fost aprobat Planul de integritate privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 la nivelul Ministerului Culturii. în cadrul Planului, la nivelul Obiectivului specific nr. 4.9. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protejării patrimoniului cultural, la măsura Adoptarea unui cadru transparent, bazat pe criterii obiective pentru numirea, organizarea și funcționarea comisiilor de specialitate, se regăsesc următoarele acțiuni principale asumate de către minister: modificarea și consolidarea, după caz, a regulamentelor de organizare și funcționare ale comisiilor de specialitate și, respectiv, modificarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice în vederea înființării unei comisii de contestații.
Precizăm că mecanismul normal de monitorizare a strategiei va fi dublat de monitorizarea Comisiei Europene, în contextul în care implementarea SNA este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, conform angajamentelor României din PNRR, trebuie respectată obligația de a implementa cel puțin 70% din măsurile incluse în SNA.
Ministerul Culturii gestionează mai multe domenii principale de activitate, iar pentru fiecare domeniu, funcționează una sau mai multe comisii naționale/ zonale: Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI), Comisia Naționala de Arheologie, Comisia Națională de for public etc.
Aceste Comisii se organizează, de regulă, ca organisme științifice de specialitate, iar în funcție de specificul fiecăreia, acestea emit avize, elaborează metodologii, regulamente și strategii, propun clasări/ declasări, stabilesc criterii de evaluare ale specialiștilor etc.
în acest context, menționăm faptul că, prin Ordonanța nr. 4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, a fost reglementată înființarea Comisiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Arheologiei, organism similar celui care se dorește a fi înființat prin prezentul demers.
în prezent, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, reglementează organizarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și ale comisiilor zonale ale monumentelor istorice, respectiv la Titlul III: Instituții și organisme de specialitate cu atribuții în protejarea monumentelor istorice.
Necesitatea înființării Comisiei pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil a rezultat din analiza următoarelor riscuri:
> în prezent, contestațiile la propunerile comisiilor zonale ale monumentelor istorice (CZMI) și ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI) se soluționează în Biroul CNMI care este format din președintele CNMI și președinții secțiunilor de specialitate, care fac parte din CNMI, astfel încât, contestațiile la propunerile de avizare formulate de secțiuni ajung în situația de a fi analizate chiar de către președintele secțiunii care a făcut propunerea respectivă.
> în acest moment, legea nu interzice ca președinții secțiunilor să fie membri ai CZMI, caz în care aceștia analizează și contestațiile la propunerile respectivelor comisii.
> contestațiile la procedurile de clasare/ declasare/ schimbare grupă valorică sunt analizate de către plenul CNMI, aceeași comisie care formulează propunerea contestată.
Sunt astfel create premisele unor potențiale cazuri de incompatibilitate sau conflicte de interese în rândul membrilor comisiilor.
2.3. Schimbări preconizate
în vederea eficientizării procesului de soluționare a contestațiilor cu privire la propunerile Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau la propunerile comisiilor zonale și a eliminării unor potențiale incompatibilități în rândul membrilor acestor comisii, se propune înființarea Comisiei pentru Soluționarea Contestațiilor în domeniul Patrimoniului Cultural Imobil, comisie formată din membri care nu fac parte din Comisia Națională a Monumentelor Istorice, comisiile zonale ale monumentelor istorice.
Astfel, Comisia pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil va funcționa în baza propriului regulament de organizare și funcționare, care se va aproba prin ordin al ministrului culturii.
Comisia va analiza și va soluționa motivat, contestațiile privind mai multe categorii de acte emise de către Ministerul Culturii direct, sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, după caz, potrivit prevederilor legislației în vigoare, cum ar fi: comunicări privind declanșarea procedurii de clasare/ declasare, ordinul de clasare, de declasare sau răspunsul motivat privind neclasarea sau nedeclasarea.
Comisia va fi formată din 9 membri, dintre care doi funcționari publici din cadrul direcției de specialitate a Ministerului Culturii. Membrii Comisiei, cu excepția funcționarilor publici, sunt specialiști sau experți atestați de Ministerul Culturii în domeniile protejării monumentelor istorice și patrimoniului arheologic. Membrii Comisiei vor fi numiți prin ordin al ministrului culturii și vor avea un mandat de doi ani.
Pentru activitatea prestată, membrii Comisiei pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil au dreptul la o indemnizație lunară, în situația în care participă la cel puțin o ședință pe lună, indiferent de numărul ședințelor organizate într-o lună, la care se adaugă decontarea cheltuielilor efectuate în vederea participării la lucrări. Cuantumul indemnizației lunare se stabilește prin ordin al ministrului culturii și nu poate depăși 10% din indemnizația lunară a unui secretar de stat.
Suportarea cheltuielilor aferente funcționării Comisiei se va asigura cu încadrare în bugetul aprobat Ministerului Culturii pentru anul curent și în estimările prevăzute în Legea Bugetului de Stat (estimativ 195.216 lei/an).

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.
(....)
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Răspunde