Decizia CCR nr. 90 din 3.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 87 alin. 1 lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003 - unele măsuri pt. asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. și e) și f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ioan Mircea Moloț în Dosarul nr. 555/57/2012 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 520D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde partea Agenția Națională de Integritate, prin Dragoș Vaida, șef serviciu în cadrul Direcției generale juridice a Agenției Naționale de Integritate, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că, în cauza de față, sunt puse în discuție probleme de interpretare și aplicare a legii, care excedează controlului de constituționalitate. De asemenea, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 739 și nr. 754, ambele din 16 decembrie 2014.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 754 din 16 decembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 28 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 555/57/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Ioan Mircea Moloț cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Încheierii din 13 februarie 2013 și a Sentinței nr. 72 din 20 februarie 2013,

pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate privind existența stării de incompatibilitate.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, prevederile art. 87 alin. (1), art. 91 alin. (1), (2) și (5), art. 102 alin. (1) și (2), art. 104 alin. (1), (6) și (7) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale atribuie consiliului județean și președintelui consiliului județean prerogative speciale în materia specifică a serviciilor de utilități publice. Din aceste reglementări rezultă că, în realizarea rolului constituțional al consiliului județean, președintele consiliului județean este cel care coordonează și deține controlul asupra activității de realizare a serviciilor publice și de utilitate publică. În aceste condiții, președintele consiliului județean nu poate fi considerat incompatibil în situația în care exercită atribuțiile pe care legea însăși і le acordă. În realitate, exercitarea atribuțiilor de reprezentare a unității administrativ-teritoriale și de coordonare a realizării serviciilor publice de interes județean, prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, înființate în condițiile legii, conform Constituției și legilor, îl plasează, potențial, pe președintele consiliului județean în domeniul încălcării art. 87 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 161/2003, deși o asemenea încălcare nu corespunde scopului Legii nr. 161/2003, nefiind vorba de fenomenul generic intitulat "corupție instituționalizată" sau de abuz de funcție. De asemenea, susține existența unei "incongruențe terminologice în legislație", astfel încât existența a trei noțiuni antitetice paralele - "interes local" "interes județean" și "interes național", determină încălcarea imperativului ca legislația să fie clară, precisă, adecvată, pentru a nu genera interpretări și aplicări diferite ale instanțelor judecătorești. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

7. În fine, consideră că prevederile art. 87 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 161/2003 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că alesul local este incompatibil cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale care constituie organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică sau de președinte sau secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociațiilor acestor societăți.

8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate sunt constituționale.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece în cauză este pusă în discuție o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 161/2003, aplicabile în litigiul în care autorul excepției are calitatea de reclamant, în speță, calificarea Societății Comerciale "Drumuri și Poduri" - S A. ca fiind o societatea comercială de interes local sau o societate comercială care nu se încadrează în această categorie. Invocând Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 21 mai 2013, precizează că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Menționează că autorul excepției s-a adresat justiției, prin autoritățile ce compun puterea judecătorească, aceasta fiind unica autoritate statală competentă să interpreteze și să aplice actele normative în vigoare, incidente.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimarul municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:

[...]

e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială;

f) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale in adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național;".

14. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, democratic și social și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 122 privind Consiliul județean.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 28 și Decizia nr. 754 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2015, paragraful 19, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate instituind una dintre incompatibilitățile specifice funcțiilor publice de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleșilor locali.

16. De asemenea, Curtea a constatat că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilității menționate este o opțiune a legiuitorului și se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor și condițiilor care determină corupția, astfel încât funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național să nu constituie un factor generator de corupție în cazul persoanelor care exercită funcția de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.

17. Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului București, președintelui și vicepreședintelui consiliului județean, care exercită funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național, revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese.

18. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

19. Distinct de acestea, Curtea reține că prevederile art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, stabilind cu precizie și claritate incompatibilitatea dintre funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimaral municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială reprezintă, de asemenea, o garanție a exercitării funcției publice în condiții de imparțialitate și transparență decizională, fără a încălca dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. O asemenea reglementare dă expresie voinței legiuitorului care a apreciat că funcția publică care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice este incompatibilă cu o funcție privată, specifică mediului de afaceri, întrucât cumularea celor două ar putea duce la atingerea interesului public și a încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice.

20. În același timp, Curtea reține că stabilirea prin lege a unor incompatibilități în cazul președintelui și vicepreședintelui consiliului județean nu încalcă dispozițiile constituționale privind consiliul județean, care, prin art. 122 alin. (2), stabilesc că funcționarea consiliului județean este reglementată prin lege. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, astfel încât activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului de funcționare a acestora.