Legea nr. 361/2013 - ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 12.09.2013 şi aprobată prin Decizia...

București, 12 septembrie 2013

Doamnei Christine Lagarde

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimată Doamnă Lagarde:

1. În cadrul a două programe economice consecutive susținute de Fondul Monetar Internațional (FMI), de Uniunea Europeană (UE) și de Banca Mondială (BM), am realizat progrese considerabile în reducerea dezechilibrelor macroeconomice și în reclădirea rezervelor financiare și fiscale. Reformele structurale în domenii-cheie sunt însă în curs de derulare și România continuă să fie vulnerabilă la șocuri externe și la tulburări pe piețele internaționale de capital. Solicităm așadar aprobarea unui nou aranjament stand-by (ASB) pentru 24 de luni, cu o valoare totală de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde euro, 170 procente din cotă), pe care intenționăm să îl tratăm ca preventiv. Noul program ASB va susține programul nostru economic cuprinzător pentru perioada 2013-2015 de menținere a politicilor macroeconomice sănătoase și a stabilității sectorului financiar și de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe semnificative. Alături de asistența financiară de tip preventiv în valoare de 2 miliarde de euro din cadrul facilității pentru balanța de plăți și de cea de 1 miliard de euro din cadrul Împrumutului pentru politici de dezvoltare (DPL DDO) asigurat de Banca Mondială, acest aranjament va semnala comunității internaționale sprijinul acordat în continuare politicilor noastre și va asigura o rezervă în eventualitatea unor șocuri externe.

2. Programul va fi monitorizat prin criterii de performanță cantitative și prin ținte indicative, prin criterii structurale de referință și clauze consultative, în cursul unor evaluări trimestriale în primul an și semestriale după aceea. Tabelul 1 din Memorandumul de politici economice și financiare (MPEF) atașat stabilește țintele trimestriale specifice ce vor fi respectate în cadrul ASB pentru soldul total al bugetului general consolidat (BGC), variația arieratelor bugetului de stat și ale bugetului de asigurări sociale, inflația conform indexului prețurilor de consum (IPC) și rezervele internaționale nete, precum și pentru emiterea de noi garanții guvernamentale în numele sectorului privat nefinanciar și al unor întreprinderi publice. Totodată, vor exista ținte indicative stabilite pentru cheltuielile primare curente ale BGC, excluzând plățile de fonduri structurale UE pre- și post-aderare, pentru arieratele întreprinderilor de stat (ÎS) aflate sub controlul administrației centrale, pentru soldul operațional al principalelor ÎS, pentru arieratele de la nivel local și pentru împrumuturile nete acordate beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri UE. Tabelul 2 anexat MPEF prezintă acțiunile prealabile propuse pentru aprobarea ASB și criteriile de referință structurale din cadrul ASB. Prima evaluare a programului va avea loc până la data de 20 decembrie 2013, iar cea de-a doua evaluare până la data de 28 martie 2014.

3. Considerăm că politicile și măsurile prevăzute în MPEF atașat sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Ne menținem de asemenea angajamentul de a conserva realizările celor două programe precedente și de a respecta angajamentele pe care ni le-am asumat anterior. Suntem pregătiți în continuare să adoptăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu FMI și Comisia Europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această scrisoare și MPEF atașat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului și vom pune la dispoziția FMI și a CE informațiile necesare în vederea monitorizării programului.

4. Recunoaștem importanța finalizării unei analize a măsurilor asigurătorii până la prima evaluare din cadrul ASB. Banca Națională a României va furniza informațiile necesare pentru a finaliza această analiză până la prima evaluare și va primi în scop asigurător misiunile FMI ce vor fi considerate necesare.

5. Acordăm permisiunea noastră FMI și CE pentru publicarea scrisorii de intenție și a anexelor la aceasta, precum și a rapoartelor echipelor aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn.

Cu stimă,

Evoluții economice recente și perspective

1. Creșterea economică a căpătat avânt la începutul anului 2013, înregistrându-se o creștere a PIB-ului real de 0,6% (t-la-t) în T1: 2013, determinată de o revenire accentuată a exporturilor nete, în timp ce cererea internă a rămas slabă. Exporturile au fost susținute de o creștere a vânzărilor de echipamente și utilaje de transport și de o mai mare cerere externă, inclusiv din țările non-UE. În același timp, o scădere a investițiilor și o iarnă relativ ușoară au contribuit la o scădere a importurilor, mai ales de energie. Inflația a început să slăbească după ce a atins un nivel de vârf de 6% în ianuarie 2013 pe fondul prețurilor volatile la alimente și al creșterilor prețurilor administrate. Pe măsură ce efectele acestor șocuri s-au disipat, inflația a coborât la nivelul de 4,4% în luna iulie. Inflația anuală de bază a scăzut și ea, de la 3,3% la finele anului 2012 până la 2,5% la finele lunii iulie. În luna iunie 2013 am ieșit de asemenea din Procedura de deficit excesiv a UE.

2. Anticipăm o creștere anuală de aproximativ 2% în anul 2013, determinată de exporturile nete și de revenirea la o recoltă agricolă normală după seceta din anul trecut. Se proiectează o scădere drastică a inflației și o reîncadrare a acesteia în intervalul țintit de banca centrală până în luna septembrie, în principal datorită efectelor de bază favorabile. Se anticipează o îmbunătățire semnificativă a deficitului de cont curent, până la 2% din PIB, de la 3,9% din PIB în anul 2012, creșterea importurilor și temperarea exporturilor, inversând soldul pozitiv al contului curent înregistrat în primele 5 luni ale anului. Riscurile aferente perspectivei economice sunt în ansamblu echilibrate. Recolta agricolă s-ar putea dovedi mai bună decât se anticipase, dar România continuă să fie vulnerabilă la riscurile unor evoluții negative pe piețele internaționale și ale unei creșteri reduse în zona euro. Implementarea unei politici prudente va fi așadar esențială pentru menținerea încrederii și asigurarea unor rezerve (buffere) de politici.

Politica fiscală

3. În anul 2013 se va menține ținta de deficit fiscal de 2,3% din PIB (în termeni cash, inclusiv PNDI), țintă ce corespunde unei ținte de deficit în termeni ESAde 2,4% din PIB. Aceasta va presupune o reducere a deficitului structural ESA de cel puțin 0,5% din PIB, în conformitate cu angajamentele asumate prin Pactul UE de stabilitate și creștere (PSC). În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanță cu proiecțiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor și creșterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor. Nerealizarea veniturilor a fost în mare parte compensată de niveluri mai reduse decât cele anticipate la transferurile sociale și cheltuielile cu corecțiile UE. Deși cheltuielile rambursabile în cadrul proiectelor finanțate din fonduri UE continuă să se mențină scăzute, cheltuielile cu cofinanțarea națională și împrumuturile nete pentru proiectele UE sunt conform proiecțiilor. Arieratele au continuat să scadă la nivelul autorităților locale, dar au început să crească din nou în administrația centrală.

4. Date fiind veniturile slabe și presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea țintei de deficit. Numărul de angajați în sectorul public a fost menținut în general stabil, datorită eliminării regulii de 1 la 7 și înlocuirii acesteia cu regula de 1 la 1, în paralel cu restructurarea administrației publice. În luna iunie am aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013 prin care au fost eliminate posturile vacante din sectorul public, menținând în același timp un control strâns asupra angajărilor noi și transferurilor de posturi de la administrația centrală către administrația locală. Cu toate acestea, cheltuielile curente continuă să fie sub presiune, deoarece subvențiile agricole au fost acordate în prima parte a anului și cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut, chiar dacă implementarea Directivei a 7-a, prin care se scurtează termenele de plată pentru facturile neachitate în sectorul farmaceutic, a fost amânată din iunie până în august. Totodată, am adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2013 prin care se majorează venitul minim garantat și alocația de familie și am ridicat pragurile de eligibilitate și ne propunem de asemenea să simplificăm condiționarea de active pentru aceste prestații pentru a atenua impactul liberalizării prețului la gaze și energie. Am prelungit de asemenea cu 3 ani legislația existentă de acordare a veniturilor de completare a ajutorului de șomaj pentru concedierile de la anumite ÎS, iar până acum am acordat aceste venituri în cazul unei întreprinderi mari de stat. Angajamente de plată la nivelul autorităților locale sunt și ele în creștere, creștere reflectată de majorarea facturilor neplătite. Reducem de asemenea TVA-ul la pâine și la produsele de pe lanțul de producție a pâinii începând din luna septembrie. Pentru a compensa pierderea de venituri vom majora accizele la alcool, la mașini și mărfuri de lux. Alocările necheltuite pentru corecțiile aferente fondurilor UE vor asigura unele economii, impunându-se de asemenea și alte reduceri ale cheltuielilor de capital finanțate din buget. Au fost totodată anulate toate contractele neexecutate pentru proiecte PNDI, în timp ce proiectele PNDI executate au fost preluate în buget. Se va efectua un audit independent al proiectelor angajate în cadrul programului PNDI, pentru a se asigura că acestea sunt corect executate și facturate. În eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autoritățile sunt determinate să realizeze ținta anuală de deficit bugetar.

5. Pentru anul 2014 vom continua procesul de ajustare treptată și vom elabora un buget care să corespundă unei ținte de deficit principal de 2,0% din PIB în termeni ESA, în conformitate cu angajamentele pe care ni le-am asumat prin PSC, și de 2% din PIB în termeni cash. Începând cu 1 ianuarie 2014 se va implementa a doua etapă a programatei majorări a venitului minim garantat. Ne propunem de asemenea să emitem o reglementare privind programul de alocații de căldură în luna septembrie, care să includă noii parametri pentru condiționarea de active și un ajutor suplimentar pentru familiile cele mai sărace. Pentru a contrabalansa aceste măsuri vom explora măsuri pe parte de venituri, inclusiv în ceea ce privește taxele pe proprietate. Vom evalua de asemenea reforme în domeniul contribuțiilor sociale, pentru lărgirea bazei.

6. Pentru a asigura obținerea de beneficii de pe urma eforturilor de ajustare vom întreprinde eforturi pentru consolidarea instituțiilor fiscale. Domeniile-cheie de reformă vor include:

7.Pactul fiscal și bugetul pe termen mediu: În conformitate cu prevederile UE privind guvernanța fiscală vom încerca să îmbunătățim Legea responsabilității fiscale pentru a integra ținte fiscale structurale și măsuri corective în cazul abaterilor. Vom încerca să vizăm un efort structural de ½ procent din PIB până când se va realiza obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) de a avea un deficit structural al bugetului general consolidat (BGC) de 1% din PIB. Urmând această traiectorie ne așteptăm să atingem OTM până în anul 2015. Vom încerca de asemenea să trecem la un cadru bugetar pe termen mediu.

8.Managementul finanțelor publice: Vom căuta să progresăm cu reformele ce sunt în prezent în curs de implementare, având ca scop îmbunătățirea sistemului de raportare fiscală, prevenirea arieratelor și o mai bună gestionare a riscurilor fiscale.

- Pentru a asigura aducerea totală sub control a arieratelor, mai ales la nivelul autorităților locale, vom publica situații lunare privind arieratele și măsurile corective adoptate de autoritățile locale și centrale, pe entitate, trimestrial, începând cu finele lunii septembrie 2013 (criteriu de referință structural). Vom încerca să menținem arieratele autorităților locale și centrale la un nivel redus, conform țintelor din program. Curtea de Conturi va prezenta un program al auditurilor facturilor contestate prezentate autorităților locale (360 milioane lei), având ca obiectiv întocmirea primului raport de progres trimestrial privind stadiul constatărilor până la mijlocul lunii noiembrie 2013. Vom evalua posibilitatea de a realiza transferuri de la bugetul de stat la autoritățile locale pentru a se achita facturile neplătite ce reprezintă obligații valabile verificate de Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar și control, sume ce vor fi utilizate la rândul lor pentru stingerea obligațiilor fiscale ale furnizorilor. În astfel de cazuri, autoritățile centrale vor realiza un control mai strict al cheltuielilor totale ale autorităților locale, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2013.

- Am realizat progrese în implementarea sistemului de control al angajamentelor. Avem în vigoare un control manual al angajamentelor pentru proiectele noi de investiții ale autorităților locale. Vom aproba o ordonanță a Guvernului care să prevadă definițiile standard pentru angajamente (acțiune prealabilă), astfel încât sistemul de control al angajamentelor aflat în curs de construcție, susținut de modificările legale și procedurale care se impun, să fie pe deplin funcțional și să acopere cheltuielile Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și cel puțin ale unui alt ordonator principal de credite atât din administrația centrală, cât și din administrația locală până la finele lunii ianuarie 2014 (criteriu de referință structural) și să fie integral funcțional la nivelul tuturor entităților din BGC până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referință structural).

- Sistemul de raportare fiscală consolidată va fi lansat la toate entitățile guvernamentale până în luna iunie 2014 (criteriu de referință structural) și va rula în paralel cu sistemul existent până la finele anului 2014. Situațiile financiare de tip accrual (conținând angajamentele) ale BGC și raportările ESA95 vor fi generate de sistem și vor fi publicate începând cu luna iunie 2015 (primele seturi de raportări vor fi pentru anul ce se încheie la 31 decembrie 2014), vor fi reconciliate între ele și cu raportările cash de execuție bugetară (criteriu de referință structural).

- Pentru a îmbunătăți transparența fiscală și a asigura o mai bună concordanță cu ESA, vom solicita realizarea de către FMI a unei analize de transparență fiscală. Vom furniza datele fiscale necesare pentru transferarea integrală a bugetului 2014 în GFSM 2001.

- Până la finele anului 2013 se va publica un raport privind riscurile fiscale, ca parte a bugetului anual. Acesta va începe cu bugetul anului 2014. Raportul va lua în considerare riscurile, inclusiv cele aferente obligațiilor contingente, structurii datoriei, sistemului bancar, tuturor parteneriatelor public-private (PPP) și tuturor ÎS.

9.Absorbția fondurilor UE și planificarea investițiilor publice: O prioritate majoră a Guvernului este cea de a îmbunătăți planificarea bugetară și prioritizarea proiectelor pentru a spori absorbția fondurilor UE, în vederea creării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.

- Mai buna prioritizare a proiectelor de investiții de capital, mutând finanțarea de la resursele naționale către sursele UE, ar contribui la îmbunătățirea deficitului fiscal, majorând în același timp absorbția fondurilor UE. Vom ocupa schema de personal a Unității de evaluare a investițiilor publice de la MFP până la finele lunii septembrie 2013 și o vom face funcțională cu sprijinul Băncii Mondiale. Această direcție va contribui la întărirea controlului calității în procesele de elaborare, prioritizare, evaluare și gestionare a proiectelor noi semnificative de investiții publice. Vom adopta o ordonanță a Guvernului prin care se vor defini criteriile de prioritizare a proiectelor de investiții publice (acțiune prealabilă). Până la mijlocul lunii octombrie 2013 vom adopta, prin memorandum al Guvernului, o listă cu proiectele semnificative prioritizate pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (criteriu de referință structural) și a Perspectivei financiare UE 2014-2020. În măsura posibilităților, vom încerca să trecem proiectele ce necesită cofinantare din partea autorităților locale către proiecte cu finanțare UE. În acest sens, vom actualiza și vom îmbunătăți baza de date cu proiectele de investiții prioritizate pentru administrația centrală și cu proiectele autorităților locale finanțate de la bugetul de stat și din fonduri UE pe termen mediu și vom publica lista proiectelor incluse în buget pe site-ul web, împreună cu alocările bugetare aferente acestora pe 3 ani. Începând din anul 2014 nu se va mai aproba niciun proiect nou semnificativ de investiții publice finanțat de administrația centrală fără a fi mai întâi evaluat de Unitatea de evaluare a investițiilor publice. Până la mijlocul lunii octombrie 2013 vom elabora un mecanism de implementare pentru evaluarea eligibilității spre finanțare UE, ca parte a procesului nostru de planificare bugetară pe termen mediu.

- Pentru că autoritățile de management încearcă să impulsioneze cheltuielile, va fi necesară o mai bună planificare bugetară pentru a permite un nivel mai ridicat de cofinanțare și corecțiile financiare necesare. Vom elabora proiecții financiare pe termen mediu până la mijlocul lunii octombrie 2013, care identifică în mod adecvat implicațiile fiscale ale proiectelor finanțate din fonduri UE (criteriu de referință structural) și permit monitorizarea corespunzătoare de către autoritățile de management a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor cu finanțare UE. Pentru a permite o mai mare flexibilitate în finanțarea proiectelor din fonduri UE, având în vedere decalajul până la rambursare, se vor acorda împrumuturi nete pentru proiectele finanțate din fonduri structurale și de coeziune UE în limita de 3 miliarde lei (limită stabilită ca țintă indicativă). Vom asigura limitarea cheltuielilor pe proiecte neeligibile la 2 miliarde RON. Vom continua să implementăm integral Planul de acțiuni prioritare pentru absorbția fondurilor structurale și de coeziune.

- Înainte de contractarea de PPP-uri și de a emite garanții pentru PPP-uri și concesiuni, Banca Mondială va evalua capacitatea MFP de: (1) a sprijini ministerele de resort și pe prim-ministru în elaborarea unei metodologii de identificare și evaluare a angajamentelor fiscale față de PPP-uri; (2) a evalua sustenabilitatea angajamentelor fiscale aferente PPP-urilor ca o contribuție la aprobarea oricărei inițiative de acest fel și (3) a elabora ghiduri pentru încorporarea proiectelor de tip PPP în procesul de luare a deciziilor la nivelul MFP în diferitele stadii ale ciclului de viață al proiectului de tip PPP (identificare, pregătire, licitație, implementare).

10.Legea salarizării unitare și analizele funcționale: Vom asigura sustenabilitatea cheltuielilor salariale din sectorul public și vom implementa un sector public mai eficient și mai echitabil. Pentru a realiza acest obiectiv vom încerca să implementăm Legea salarizării unitare în sectorul public în limitele anvelopei bugetare existente. Ne angajăm să nu introducem niciun regim de stimulente la nicio agenție guvernamentală și vom amenda Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 pentru a elimina stimulentele la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Am aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013 care vizează o reorientare a administrației publice către autoritățile locale. Se vor elabora planuri de personal pentru fiecare minister de linie în concordanță cu analizele funcționale realizate de Banca Mondială și cu strategiile ministerelor de linie ce au fost elaborate ulterior. MFP își va elabora propriile planuri de personal, bazate pe eforturile de modernizare aflate în derulare la Trezorerie și ANAF. Se va elabora o metodologie de determinare a nivelurilor de personal la administrațiile subnaționale, asigurându-se un echilibru între responsabilitățile nivelului local și prudența fiscală. Ne vom consulta cu instituțiile financiare internaționale (IFI) (FMI, CE și Banca Mondială) înainte de a aduce orice modificări politicii de ocupare în sectorul public sau Legii salarizării unitare.

11.Administrare fiscală: Ne vom continua reformele cuprinzătoare în administrația fiscală (ANAF), cu scopul de a crește nivelul de colectare a veniturilor și eficiența.

- Ca parte a procesului de restructurare și modernizare a ANAF, consolidăm actualul număr de 221 de unități fiscale în 8 direcții regionale până în luna septembrie 2013 și 47 de unități fiscale locale până în anul 2015. Realocăm de asemenea aproximativ 1.700 de angajați, mai ales din funcțiile-suport, către prevenție și inspecție și vom crește resursele Direcției București pentru a combate frauda. Până la data de 1 noiembrie 2013, ANAF va prelua atribuțiile Gărzii Financiare, aceasta încetând să mai existe, punând astfel încă 1.100 de angajați la dispoziția ANAF. Noile posturi vor fi direcționale către noua structură de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și fraudei vamale și vor fi ocupate prin proceduri stricte de selecție. Vom asigura instruire profesională suplimentară tuturor angajaților implicați în combaterea evaziunii fiscale. Am ratificat acordul de împrumut cu Banca Mondială pentru un proiect de susținere a modernizării administrării fiscale.

- Continuăm să înregistrăm progrese în cadrul inițiativei noastre privind persoanele fizice cu averi mari (PFAM). În primul semestru am demarat 30 de verificări prealabile pentru PFAM conform Codului de procedură fiscală și am relansat campania de notificare prin transmiterea de scrisori către 360 de contribuabili ce prezentau riscul de nedepunere a declarației de venit din străinătate. Am publicat de asemenea programul nostru pe site-ul web al ANAF. Conformarea voluntară pare a se îmbunătăți. Am îmbunătățit în general calitatea verificărilor efectuate în cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice. Vom continua să îmbunătățim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiției veniturilor a căror sursă nu se cunoaște și prin clarificarea caracterului impozabil al plăților de dividende, care sunt în prezent frecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor. Pentru a ne ajuta să realizăm aceste obiective am organizat programe de pregătire profesională cu asistența specialiștilor din administrațiile fiscale din țări partenere și cu asistența tehnică a FMI, în luna aprilie.

- Vizăm de asemenea dezvoltarea serviciilor destinate contribuabililor, oferite spre exemplu prin portalul ANAF (considerat a fi un "ghișeu unic“) până la data de 30 iunie 2014, și prin asigurarea unei interpretări lipsite de ambiguitate a legislației fiscale. În acest scop, vom publica o procedură comună cu MFP și vom înființa un singur canal care să se ocupe de toate solicitările de interpretare a legislației fiscale până la data de 31 decembrie 2014. Totodată, vom optimiza procedurile de rambursare a TVA pe baza unei analize de risc, pentru a reduce semnificativ timpul alocat inspecțiilor fiscale în acest domeniu și pentru a reduce timpul necesar soluționării cazurilor de restituiri până în luna iunie 2014, și vom crea o bază de date centrală care să ne permită să gestionăm și să evaluăm împreună cu autoritățile locale datele privind impozitele, taxele și contribuțiile datorate bugetului general consolidat, precum și informațiile despre proprietăți. Aceasta va fi o sursă importantă de informații pentru contribuabili și ar trebui să ducă și la creșterea conformării până la 31 decembrie 2014. În final, vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că IMM aflate în dificultate beneficiază de termene de plată eșalonate pentru a-și putea achita arieratele fiscale.

12.Politica fiscală: Ne propunem să îmbunătățim eficiența și capacitatea sistemului fiscal de colectare a veniturilor. În luna ianuarie 2013 am adoptat măsuri de trecere la colectarea TVA-ului la încasare pentru companiile cu o cifră anuală de afaceri de sub 500.000 de euro. Vom evalua rezultatele acestei noi prevederi. Vom reduce, inițial ca măsură temporară, cota de TVA la pâine și la produsele din lanțul de producție a pâinii la 9% și am identificat măsuri în domeniul accizelor care să contrabalanseze impactul bugetar, măsuri ce se vor implementa de la 1 septembrie 2013. În cursul anului 2014 vom analiza eficiența acestor măsuri și vom decide dacă acestea se vor permanentiza. Înainte de finalizarea bugetului pe anul 2014 vom revizui baza de impunere pentru taxele pe proprietate, bază ce va varia în funcție de destinația proprietății și nu de statutul juridic al proprietarului. Am demarat elaborarea unei strategii pentru un nou regim de taxare și de redevențe pentru petrol și gaze, prin crearea unui grup de lucru interministerial. Vom elabora un nou regim ce va intra în vigoare din 2015 până în 2024, dacă toate părțile implicate vor fi de acord. Pentru ambele direcții de lucru vom beneficia de asistență tehnică din partea FMI.

13. Vom analiza de asemenea cum ar putea fi majorată colectarea veniturilor și cum ar putea fi redusă impozitarea muncii prin lărgirea bazei sistemului de contribuții sociale. Pentru bugetul anului 2015 vom implementa măsuri bazate pe raportul privind cheltuielile fiscale. Până la mijlocul lunii octombrie 2013 vom pregăti un pachet de reformă pentru contribuțiile de sănătate, care să vizeze finanțarea sistemului public de sănătate pe baza unei combinații de taxă obligatorie, în concordanță cu pachetul de bază, și o contribuție voluntară ce va fi plătită de cei care doresc să beneficieze de o asigurare medicală suplimentară. În acest scop, vom aproba o ordonanță a Guvernului (acțiune prealabilă) pentru lărgirea bazei de contribuție prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuție la fondul de sănătate) asupra veniturilor obținute de persoanele fizice din chirii, care să fie implementată de la 1 ianuarie 2014. Vom aproba de asemenea legislația de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgește baza prin reducerea diferențelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activități prestate derulate (activitate de natură salarială, activități de tipul PFA, drepturi de autor etc.). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI și CE.

14.Sectorul sanitar: Suntem în curs de elaborare a unei reforme cuprinzătoare a sistemului sanitar, ce ar trebui să asigure sustenabilitatea financiară a acestui sistem, să crească eficiența cheltuielilor din acest sector și să îmbunătățească rezultatele sale.

- Reformele vor consolida baza de contribuții; vor raționaliza serviciile spitalicești reducând capacitatea redundantă de servicii prestate în spital în concordanță cu strategia națională de sănătate și deplasând prestarea serviciilor medicale din spitale către ambulatoriu și furnizorii de servicii de asistență medicală primară; vor dezvolta capacitatea de evaluare a tehnologiilor în sănătate și a protocoalelor bazate pe evidențe și vor aloca resurse mai mari către asistența primară și secundară preventivă. În locul adoptării unei noi legi-cadru, am decis să adoptăm o abordare graduală, prin modificarea legislației existente. Aceasta ar trebui să permită diferitelor inițiative să evolueze cu viteze diferite și să fie finalizate fără a depinde neapărat de succesul tuturor celorlalte inițiative. În luna aprilie am formulat un plan strategic de acțiune pentru acest an. Am publicat planul asumat pe site-ul web al ministerului ca declarație a politicii guvernamentale convenite cu IFI, vom respecta termenele stabilite și, în mod special, vom elabora pachetul de servicii medicale de bază în interiorul anvelopei existente de cheltuieli până la finele lunii septembrie 2013, ce va defini de asemenea și sfera asigurărilor private de sănătate în sistemul sanitar în viitor (criteriu de referință structural). Vom elabora împreună cu MFP și o strategie cuprinzătoare privind sectorul sanitar care să acopere și partea de venituri, inclusiv un calendar de implementare a modificărilor legislative, și indicatorii de progres.

15. În paralel cu elaborarea și ca parte a unei strategii cuprinzătoare privind sectorul sanitar vom implementa următoarele măsuri de remediere a dezechilibrelor financiare din sectorul sanitar și de modernizare a operațiunilor sale:

- Pentru a crește ponderea cheltuielilor cu serviciile primare și în ambulatoriu în totalul cheltuielilor din sectorul sanitar vom revizui până la finele lunii decembrie 2013 lista de servicii ce pot fi contractate cu furnizorii de asistență medicală primară ca parte a acordului-cadru pe anul 2014. Vom publica, până la finele lunii decembrie 2013, o listă revizuită de medicamente compensate ce va fi aprobată prin ordonanță a Guvernului, având la bază metodologia furnizată de nou-înființata unitate ce efectuează evaluări ale tehnologiilor în sănătate. Sistemul centralizat de achiziții publice pentru produse farmaceutice și dispozitive medicale pentru spitale a devenit funcțional în primul semestru al anului 2013. Vom evalua rezultatele sistemului la finalul anului 2013 și vom avansa pe linia proiectării unui sistem IT centralizat.

- Pentru a evita acumularea pe viitor de arierate în sectorul spitalelor am transferat anumite resurse financiare de la spitalele cu competențe limitate către cele din rețeaua spitalelor regionale de urgență. Acest obiectiv va fi realizat prin ajustarea tarifelor pe caz ponderat, asigurându-ne în același timp că spitalele la care a scăzut finanțarea nu acumulează arierate. În luna iunie 2013 am amendat contractele managerilor de spitale, astfel încât aceștia să fie automat înlocuiți în cazul în care spitalul înregistrează arierate 3 luni consecutive.

- Vom continua să monitorizăm bugetele spitalelor publice pentru a ne asigura că acestea corespund cheltuielilor programate în bugetul general consolidat, vom colecta și analiza date despre costul furnizării de servicii de la un spital la altul cu scopul de a elabora niște niveluri de referință în viitor și din octombrie 2012 publicăm on-line situațiile financiare la zi ale tuturor spitalelor publice. Am semnat un contract cu Imprimeria Națională pentru tipărirea a 7½ milioane de carduri de pacient până la finele anului 2013 și a restului de carduri pentru populația eligibilă până la mijlocul anului 2014. Până în luna septembrie vom decide asupra unui mecanism de distribuire a acestor carduri. Sistemul de rețete electronice este acum în funcțiune, până la finele lunii iunie 2013 fiind produse 34 milioane rețete. Pentru a promova conștientizarea și a încuraja utilizarea medicamentelor generice, pe rețetele tipărite se vor imprima, începând din luna ianuarie 2014, drepturile pacienților în ceea ce privește obligația farmaciștilor de a oferi informații complete despre medicamentele disponibile.

16.Managementul datoriei: În concordanță cu strategia noastră de administrare a datoriei publice guvernamentale ne îmbunătățim managementul riscurilor și am redus ponderea datoriei pe termen scurt. Am căutat să continuăm consolidarea rezervelor fiscale, pentru a ne atinge obiectivul de a dispune de o acoperire a necesarului brut de finanțare pe 4 luni, pentru a ne proteja de șocuri externe neprevăzute. Dobânda netă plătită pentru aceste rezerve constituie un cost necesar al asigurării împotriva șocurilor. Ne continuăm eforturile de lărgire a bazei de investitori și de sensibilizare a comunității internaționale investiționale. Întreprindem un proiect finanțat din fonduri UE și implementat cu asistență de la Banca Mondială al cărui scop este acela de consolidare a departamentului nostru de management al datoriei. Ne vom asigura că majorarea garanțiilor emise se menține prudentă și nu vom emite garanții pentru PPP-uri și concesiuni în anul 2013 și nici pentru împrumuturi bancare în scopul achitării obligațiilor fiscale.

Politica monetară și valutară:

17. Politica monetară în cadrul ASB va fi ghidată de cadrul Băncii Naționale a României (BNR) de țintire a inflației. Progresele în direcția realizării țintei oficiale de inflație vor fi monitorizate printr-o clauză de consultare pe inflație, cu intervale de consultare stabilite simetric în jurul traiectoriei proiectate pentru inflația principală IPC (vezi Memorandumul tehnic de înțelegere - MTÎ). Programul își propune de asemenea să mențină o acoperire adecvată prin rezerve. Majoritatea sistemelor standard de măsurare a rezervelor apreciază nivelul rezervelor noastre actuale ca fiind în general suficient. Se va stabili un criteriu de performanță privind rezervele internaționale nete care să corespundă acestui obiectiv.

18. Ne menținem angajamentul de a reduce până în septembrie inflația până în interiorul intervalului nostru de țintire pe termen mediu, de 2,5±1 puncte procentuale, și să menținem după aceea inflația în intervalul țintit. Inflația a început să scadă la 4,4 procente în iulie 2013 după ce o ofertă de alimente a indus o creștere în a doua jumătate a anului 2012 și a continuat să fie foarte volatilă, reflectând ponderea mare a articolelor alimentare (38% în termeni IPC) și efectele nerecurente ale modificărilor prețurilor administrate. Din rațiuni de transparență și comunicare vom continua să țintim inflația principală, dar vom monitoriza îndeaproape inflația de bază ca o măsură a inflației de fundamentare. Anticipăm acum că inflația principală va reintra în intervalul țintit până în luna septembrie, mai ales datorită inversării efectelor de bază și unei recolte considerabil mai bune decât cele din anul precedent ce va exercita presiuni de scădere a prețurilor la alimente. Inflația de bază a fost de 2,5 procente în iulie 2013.

19. Am scăzut rata de politică cu un număr cumulat de 75 de puncte de bază până la 4,5 procente în lunile iulie și august, pentru că anticipăm că inflația principală își va continua tendința de scădere. Ca urmare a recentei reduceri a coridorului de rată a dobânzii în jurul ratei de politică, ratele dobânzii pentru facilitățile de credit și de depozit ale BNR se situează la 7,5 și, respectiv, 1,5 procente. Ancorarea anticipațiilor inflaționiste și contracararea fluxurilor internaționale de capital volatile continuă să impună o poziție prudentă de politică monetară susținută de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Actuala poziție de politică monetară pare a fi în linii mari adecvată. Vom monitoriza îndeaproape evoluțiile inflației în urma acestor pași de relaxare și vom avea în vedere scăderea treptată a ratei de politică doar în eventualitatea în care inflația scade în interiorul intervalului țintit de noi, conform proiecției, anticipațiile inflaționiste rămân ferm ancorate și condițiile de piață permit acest lucru. Vom continua operațiunile periodice de piață deschisă după cum vor fi necesare pentru a asigura niveluri de lichiditate suficiente în sectorul bancar, susținând în același timp buna funcționare a piețelor de capital și minimizând divergența între ratele interbancare și rata de politică pentru a consolida transmiterea ratei dobânzii. Anticipăm o menținere a rezervelor minime obligatorii în lunile ce urmează. Pe mai departe, BNR va menține ecartul între rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută și cele pentru pasivele în moneda națională. Totodată, orice modificare luată în considerare va fi implementată treptat și va ține seama de anticipațiile inflaționiste, precum și de considerentele de lichiditate și de prudențialitate.

20. Pe perioada ASB, fără aprobarea Fondului nu vom introduce sau intensifica restricții aferente efectuării de plăți și de transferuri pentru tranzacțiile internaționale curente și nici nu vom introduce sau modifica vreo practică multivalutară și nu vom încheia acorduri bilaterale de plăți care să contravină articolului VIII din Statutul FMI. Totodată, nu vom introduce sau intensifica restricții de import din rațiuni de balanță de plăți.

Sectorul financiar

21. Sectorul bancar din România menține rezerve de capital și provizioane confortabile, dar se confruntă cu presiuni continue în ceea ce privește calitatea activelor și scăderea nivelului de îndatorare (deleveraging) a băncilor străine, fiind în continuare vulnerabil la șocuri externe. Creșterea anuală a creditului acordat atât companiilor, cât și populației se menține negativă. Împrumuturile neperformante (ÎNP) au crescut ia 20,3% din totalul împrumuturilor la finele lunii iunie 2013 (comparativ cu 14,3% la finele anului 2011), reflectând contextul economic dificil, creșterea lentă a creditului, deteriorarea calității împrumuturilor și dificultățile de eliminare a ÎNP din bilanțurile băncilor. Provizioanele au fost însă (cu un filtru prudential) suficiente pentru a acoperi un nivel confortabil de 88,3% din ÎNP, în timp ce rata de provizionare a standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS) s-a situat la 62,8% la finele lunii iunie¹. Nivelurile obligatorii de provizionare și baza mare de cost au dus la o pierdere în sistemul bancar în anul 2012, dar au permis un mic profit în primul semestru al anului 2013. Având în vedere contextul economic în continuare dificil, mai ales în ceea ce privește bilanțurile companiilor și populației, precum și cererea redusă de credite, perspectivele de profitabilitate bancară rămân problematice. Capitalizarea sectorului bancar se menține puternică, cu 14,7% la finele lunii iunie 2013, deși există unele diferențe între bănci. În ansamblu, depozitele companiilor și populației în sistem au crescut cu doar aproximativ 10 procente de la finele anului 2011. Deși situația lichidităților sistemului bancar s-a îmbunătățit, condițiile de finanțare sunt încă inegale între bănci. Ritmul de scădere a îndatorării băncilor străine s-a accelerat, în concordanță cu evoluțiile din regiune, dar procesul se menține ordonat până în prezent, finanțarea de către băncile-mamă scăzând cu 26 procente din anul 2011. Riscurile decurgând din retragerea în continuare a finanțării băncilor-mamă se menține ridicat și ar putea constitui un impediment în calea redresării creșterii creditării în cazul în care cererea de credite ar crește considerabil. Raportul împrumuturi/depozite la nivelul întregului sistem s-a menținut în jurul valorii de 114 procente la finele lunii iunie 2013, în scădere de la 117 procente la finele anului 2012 și finele anului 2011.

22. BNR va continua să supravegheze cu intensitate sistemul bancar și va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că băncile mențin suficient capital și lichidități, având în vedere contextul economic incert ce ar putea ridica și alte probleme legate de calitatea activelor, profitabilitate și retragerea finanțării băncilor-mamă pentru majoritatea băncilor. În acest sens și în strânsă coordonare cu FMI și CE, BNR va continua să efectueze periodic teste de stres de solvabilitate de sus-în-jos și de jos-în-sus, precum și teste de stres de lichiditate pentru sectorul bancar.

23. BNR și Fondul de garantare a depozitelor (FGD) vor continua să coordoneze implementarea planurilor de pregătire operațională și a aranjamentelor pentru competențele dobândite conform atribuțiilor acestora. Un amendament la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 îi va oferi BNR mai multă flexibilitate și autoritate pentru a stabiliza sistemul financiar, a proteja deponenții și a menține încrederea publicului în sectorul bancar. După clarificarea noilor reguli UE privind ajutorul de stat pentru măsuri de stabilizare a băncilor, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 modificată și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/1996 vor fi aprobate până la finele anului 2013 în conformitate cu termenul-limită de implementare a CRDIV. În baza legii bancare amendate, BNR va modifica procedurile interne pentru băncile-punte (bridge-banks) până la finele anului 2013. Detaliile cadrului actualizat de planificare a situațiilor neprevăzute al BNR vor fi agreate cu echipele FMI și CE. BNR elaborează planuri detaliate de situații neprevăzute în permanență.

24. Pentru a se evita orice conflict de interese astfel perceput în rândul conducerii sale de vârf, principiile de guvernantă corporativă ale FGD vor respecta cele mai bune practici internaționale.

25. BNR va continua să supravegheze îndeaproape practicile băncilor pentru a evita reînnoirea continuă a creditelor-problemă de către acestea (evergreening), astfel încât să se asigure că provizionarea pentru pierderi din credite și evaluarea garanțiilor conform IFRS, precum și evaluarea riscului de credit al creditelor restructurate se mențin prudente și în concordanță cu cele mai bune practici internaționale. În mod special, BNR va examina în detaliu în cursul inspecțiilor la fața locului toate practicile de restructurare a împrumuturilor bancare, precum și cât de adecvate sunt sistemele IT pentru a lucra cu active depreciate. Până la finele lunii octombrie 2013 se va transmite la FMI și CE un raport exhaustiv privind practicile băncilor de restructurare a împrumuturilor și calitatea activelor, cu informații granulare, matrice de migrare și o analiză a vechimii ÎNP. Analiza nivelului de adecvare a sistemelor IT ale băncilor va fi finalizată până la finele anului 2013 pentru un eșantion reprezentativ de bănci. În consultare cu FMI și CE se va conveni apoi un plan de lichidare a ÎNP. BNR se va asigura că, după auditarea din acest an a garanțiilor colaterale, băncile cu orice diferență estimată pentru garanțiile colaterale vor asigura cu celeritate provizionarea adițională.

26. BNR va continua să colecteze date de supraveghere periodice și detaliate privind creditele restructurate, inclusiv cele acordate ÎS, cu frecvență trimestrială, până la finele lunii septembrie. Spre a asigura transparență, BNR va publica date agregate.

27. Având în vedere povara substanțială reprezentată de ÎNP, autoritățile vor elimina, unde este posibil, impedimentele în calea restructurării extrajudiciare a datoriilor companiilor și populației și a lichidării ÎNP. BNR a precizat într-o scrisoare către sectorul bancar că, în conformitate cu cadrul IFRS, băncile nu trebuie să epuizeze toate mijloacele legale pentru a elimina ÎNP integral provizionate din bilanțurile lor. BNR va încuraja așadar băncile în conformitate cu cadrul IFRS să elimine ÎNP integral provizionate din bilanțuri (mai ales în cazul împrumuturilor de consum negarantate) în timp util. Pentru a menține o atitudine de provizionare prudentă în ceea ce privește tratamentul garanțiilor colaterale, BNR nu va lua în considerare deduceri suplimentare ale garanțiilor colaterale decât dacă se realizează progrese considerabile în eliminarea ÎNP ale băncilor pentru creditele (de consum) negarantate. Orice modificare adusă pe viitor actualului regim va fi agreată cu FMI și CE. Ca parte a aranjamentelor prudențiale ce vor continua să se aplice în anul 2013, filtrul prudențial se va menține în forma sa actuală, în concordanță cu evoluțiile în desfășurare în materie de reglementări UE.

28. Pentru a stimula dezvoltarea unei piețe a datoriilor viabile, fără probleme, vom soluționa posibilele discrepanțe între reglementările codului fiscal și reglementările contabile privind tratamentul ÎNP vândute companiilor naționale de gestionare a datoriilor în conformitate cu rezultatul procesului de nerespectare a legislației UE (infringement) aflat în curs de derulare (criteriu de referință structural, până la finele lunii decembrie 2014). Vom realiza, de asemenea, un studiu de impact al costurilor fiscale pe care le implică deductibilitatea fiscală a cesionării creanțelor intragrup (până la finele lunii decembrie 2013) și a creanțelor nebancare (până la finele lunii august 2014).

29. Pentru a crea posibilitatea apariției atât de necesarelor instrumente de finanțare bancară pe termen mai lung, autoritățile vor aproba cu celeritate legislația privind obligațiunile garantate cu creanțe până la finele lunii decembrie 2013, ca ordonanță a Guvernului, implementând în același timp măsurile asigurătorii necesare pentru a menține stabilitatea financiară.

30. După finalizarea actualului program Prima Casă în luna septembrie, o posibilă continuare se va aplica doar împrumuturilor în RON. Aceasta va ajuta la dezvoltarea pieței creditelor ipotecare în RON și va contribui la obligațiuni ipotecare în RON pe viitor. De asemenea, vom spori eficiența și operabilitatea fondul de garantare pentru IMM mai ales în ceea ce privește maturitatea, prețul și refinanțarea creditelor garantate, precum și procesul de implementare al executării garanțiilor.

31. Ne vom asigura că aranjamentele legislative și instituționale ale ASF vor fi amendate până la finele lunii septembrie, pentru a fi armonizate cu cele mai bune practici internaționale. Acestea privesc în esență dimensiunea consiliului de administrație și a celui director (un maxim de 9 în total), calificările profesionale minime necesare pe care trebuie să le aibă membrii consiliului ASF, protecția prevăzută de lege pentru personalul și instituția de supraveghere și evitarea conflictului de interese, în mod deosebit legătura acestor membri cu membrii Parlamentului și cu partidele politice. Conducerea superioară și membrii consiliului vor trebui să respecte principiile de guvernantă corporativă amendate. ASF va spori de asemenea transparența și comunicarea publică a tuturor onorariilor și comisioanelor percepute de la entitățile supravegheate.

32. Pentru că menținerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea stabilității financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea de inițiative legislative care ar submina disciplina creditării. Totodată, pentru a evita amenințările la adresa stabilității financiare, autoritățile se vor consulta pe larg cu toate părțile implicate relevante ținând seama și de analiza impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în legea de aplicare a codului de procedură civilă, finalizată de BNR. Autoritățile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanțe superioare sau de către o instanță specializată unică și vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor.

33. Pentru a crește transparența și pentru că situațiile de insolvență a companiilor alimentează tot mai mult deteriorarea activelor încă în curs, BNR împreună cu Asociația Română a Băncilor vor explora posibilitățile de creare a unei baze de date a acționarilor companiilor aflate în insolvență, precum și de implementare a unui sistem mai eficient de raportare a datelor de către Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență.

34. Vom implementa cu celeritate recomandările Băncii Mondiale privind sistemele de insolvență și protecția creditorilor (ROSC) și, în urma unei consultări publice exhaustive în luna septembrie 2013, precum și în urma consultării cu FMI, CE și Banca Mondială, vom trimite proiectul de amendament al legii insolvenței la Parlament până la finele lunii octombrie 2013. Înainte de adoptarea de către Parlament a modificării legii insolvenței, vor fi consultate toate părțile implicate.

Reformele în sectoarele energiei și transporturilor

35. Reformele cuprinzătoare în sectoarele energiei și transporturilor reprezintă un element central al obiectivului nostru de a consolida creșterea în România. Dorim să susținem investițiile și livrarea de servicii mai bune în aceste sectoare prin aducerea prețurilor la un nivel mai apropiat de forțele pieței și consolidarea performanței operaționale și financiare a întreprinderilor de stat care domină aceste sectoare. Aceste măsuri ne vor permite și să valorificăm poziția geografică favorabilă a României.

36. Anul trecut am întreprins unele reforme importante la întreprinderile de stat și în domeniile energie și transporturi. Spre exemplu, arieratele cumulate ale întreprinderilor deținute de administrația centrală și locală au fost reduse cu 1 procent din PIB prin plasarea voluntară a câtorva întreprinderi în insolvență sau lichidare, prin conversia de datorii și prin măsuri de restructurare. Reformele-cheie în sectoarele energiei și transporturilor includ:

-Sectorul energiei: Am transpus cea de-a treia directivă privind energia a Uniunii Europene în legislația națională și am promulgat o lege pentru a asigura independența autorității de reglementare în domeniul energiei (ANRE). ANRE a început implementarea foii de parcurs a liberalizării prețurilor la electricitate în septembrie 2012 și a continuat programul trimestrial în ianuarie, aprilie și iulie 2013. După o întârziere inițială, ANRE a început implementarea hărții de liberalizare a prețurilor la gaze și a ridicat prețul producătorului național de gaze cu aproape 40%, în conformitate cu foaia de parcurs. Producătorul de energie hidroelectrică, Hidroelectrica, a ieșit din procedura de insolvență la data de 1 iulie 2013. În cadrul procedurii de insolvență, administratorul judiciar a anulat sau a renegociat contracte bilaterale încheiate sub prețul pieței cu electricitatea eliberată din contracte vândute pe Bursa de Energie OPCOM. Administratorul a mai anulat și sute de contracte mai mici și proiecte de investiții considerate a nu fi în interesul Hidroelectrica.

-Sectorul transporturilor: Am inițializat un contract de vânzare-cumpărare pentru vânzarea unui pachet de 51% din acțiuni la compania feroviară de transport de marfă aparținând statului (CFR Marfă) pentru 905 milioane RON și am adoptat o hotărâre a Guvernului pentru aprobarea contractului de vânzare-cumpărare. În luna iunie am aprobat de asemenea o schemă de eliminare a arieratelor prin care arieratele CFR Marfă vor fi reduse cu peste 90% după momentul încheierii vânzării. Pentru a contribui la îmbunătățirea performanțelor societății de stat de transporturi feroviare de persoane (CFR Călători), am modificat formula de calcul a subvenției pentru obligațiile de servicii publice (OSP) și am eliminat trenurile internaționale și intercity din OSP. Am închis și majoritatea rutelor neprofitabile de trafic de călători.

37. Cu toate acestea, efortul de reformă rămâne nefinalizat. Reformele de guvernanță corporativă sunt incomplete și proiectul de lege privind guvernanța corporativă în întreprinderile de stat continuă să stagneze în Parlament. Ofertele publice inițiale planificate în întreprinderile de stat au fost întârziate și, dispunând de un consiliu și o conducere cu caracter interimar, Hidroelectrica riscă să își piardă câștigurile pe care le-a obținut în cursul perioadei cât s-a aflat în insolvență. În sectorul feroviar, acumularea de arierate rămâne o problemă semnificativă și vânzarea CFR Marfă trebuie să fie finalizată. În plus, au apărut noi provocări pentru agenda de reforme. Se acumulează presiuni de întârziere a implementării foilor de parcurs pentru liberalizarea prețurilor la energie și situația financiară precară a producătorilor de electricitate și energie termică cu costuri ridicate amenință să submineze strategia extinsă în domeniul energiei.

38. În cadrul noului program, propunem o abordare pe 3 axe pentru a îmbunătăți în mod decisiv poziția financiară, eficiența în exploatare și transparența în ansamblu a ÎS și a cadrului de prețuri în sectoarele energiei și transporturilor. Prima parte este compusă din măsuri consolidate de reducere a arieratelor întreprinderilor de stat. Acest angajament va fi reflectat printr-o țintă trimestrială indicativă privind arieratele cumulate ale tuturor întreprinderilor deținute de administrația centrală. Aceasta reprezintă o lărgire substanțială a sferei de acoperire a țintei privind arieratele ÎS față de programul anterior. Pentru asigurarea raportării la timp pentru țintă, toate ministerele de resort convin să asigure faptul că toate ÎS din portofoliile lor vor depune, în conformitate cu reglementările existente, informații financiare trimestriale la MFP până în ziua de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului. Măsurile potențiale de reducere a arieratelor includ utilizarea conversiilor de datorii, inclusiv o măsură de eliminare a arieratelor pe care le are compania CFR Călători la compania de operare a rețelei feroviare (CFR Infrastructură), plasarea societăților în insolvență sau lichidare ca subsidiare ale CFR Călători și CFR Infrastructură și măsuri de restructurare pentru îmbunătățirea performanțelor financiare. Convenim de asemenea să stabilim o țintă trimestrială indicativă privind rezultatele operaționale ale societăților feroviare cele mai mari și ale filialelor acestora pentru a asigura faptul că măsurile de eliminare a arieratelor sunt completate de reforme care îmbunătățesc viabilitatea acestor societăți (CFR Infrastructură, CFR Călători și CFR Marfă).

39. Cea de-a doua axă va continua măsurile de îmbunătățire a guvernanței, transparenței și monitorizării ÎS. Am reținut observațiile făcute despre noile consilii desemnate recent la ÎS din sectorul energiei. Vom desemna un consiliu profesionist în Hidroelectrica până la finele lunii noiembrie 2013 (criteriu de referință structural) în baza literei și a spiritului procedurilor specificate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Între timp, actualul consiliu interimar desemnat la ieșirea Hidroelectricii din insolvență va continua să asigure conducerea și la o adunare generală a acționarilor vom autoriza actualul consiliu interimar să ia decizii în conformitate cu Legea nr. 31/1990 (acțiune prealabilă). În linii mai generale, vom efectua și vom publica o evaluare independentă la nivel de administrație a modului în care este implementată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011. În urma evaluării vom elabora linii directoare pentru implementarea acestei ordonanțe de urgență în toate ministerele. Vom încerca de asemenea să adoptăm în Parlament legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice până la finele lunii septembrie 2013, ce conferă MFP autoritatea legală de a supraveghea implementarea adecvată a acestei legi. Consiliul Fiscal își propune să realizeze un raport asupra operațiunilor și implicațiilor sale fiscale la nivelul ÎS. Mai mult, vom adopta, cu susținere din partea Băncii Mondiale, măsuri de îmbunătățire a funcției de monitorizare a direcției de supraveghere a ÎS din Ministerul Finanțelor Publice.

40. Vom continua măsurile de consolidare a transparenței operațiunilor ÎS. Toate contractele bilaterale noi ale producătorilor de electricitate vor fi încheiate într-o manieră transparentă și nediscriminatorie prin bursa de energie OPCOM și rapoartele anuale privind performanța ÎS vor fi publicate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011. În mod conex, ministerele de resort vor face eforturi ca toate ÎS din portofoliile lor să își transmită bugetele pe anul 2013 spre aprobare până la finele lunii septembrie 2013 și bugetele pe anul 2014 la o lună după aprobarea bugetului de stat.

41. Cea de-a treia parte va fi continuarea îmbunătățirii cadrului de prețuri și a eficienței sectoarelor energiei și transporturilor. Suntem determinați să implementăm foile de parcurs pentru prețurile la electricitate și gaze și se va aplica în continuare mecanismul de transmitere pentru achizițiile de electricitate și gaze de către societățile de furnizare. Pentru electricitate, dereglementarea completă a prețurilor la electricitate pentru consumatorii industriali va fi realizată până la data de 1 ianuarie 2014 și pentru consumatorii casnici, până la data de 31 decembrie 2017. Pentru gaze naturale intenționăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea prețurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 și pentru consumatorii casnici, până la data de 31 decembrie 2018. Vom continua să luăm măsuri de consolidare a OPCOM ca platformă de tranzacționare a energiei și gazelor. Ne propunem, de asemenea, să vindem majoritatea portofoliului de societăți din subordinea Ministerului Economiei și să finalizăm următoarele 5 privatizări ale societăților energetice de stat pe perioada programului, vânzare ce va genera resurse pentru societăți și administrație și va susține dezvoltarea piețelor locale de capital. Pentru privatizările majoritare, pentru care căutăm investitori strategici, vom face acest lucru cu scopul de a atrage noi investiții și a asigura expertiză profesională pentru consolidarea viabilității operațiunilor și livrării serviciilor. Ne angajăm să nu divizăm și/sau să nu fuzionăm societățile sau activele societăților programate pentru oferte publice inițiale (OPI), cu excepția celor prevăzute în planul de reorganizare a Hidroelectrica sau conform celor specificate în continuare.

- Nuclearelectrica - S.A. (producător de energie nucleară): Lansarea unei oferte publice inițiale (OPI) de 10% din acțiunile Guvernului până la finele lunii septembrie 2013.

- Romgaz (producător de gaze naturale): Lansarea unei OPI de 15% din acțiunile administrației până la mijlocul lunii noiembrie 2013 (criteriu de referință structural). În prealabil, vom obține aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru utilizarea de titluri GDR (global depository receipts) și vom efectua un studiu de impact asupra mediului. A fost luată deja o decizie de extindere a dimensiunii consiliului de la Romgaz în urma OPI. Ca acțiune prealabilă, vom clarifica tratamentul fiscal pentru valorile mobiliare Romgaz achiziționate ce sunt tranzacționate pe o bursă din străinătate și vom adopta, dacă este cazul, baza legală necesară.

- Electrica (distribuție, furnizare și întreținere electricitate): Lansarea unei oferte publice inițiale pentru pachetul majoritar din acțiunile statului, în urma majorării de capital planificate, până la finele lunii mai 2014 (criteriu de referință structural). În pregătirea acestei acțiuni vom angaja un consultant de tranzacție pentru OPI până la mijlocul lunii septembrie 2013. Se lucrează în prezent la stabilirea a ce trebuie făcut cu 5 dintre cele 6 societăți regionale de întreținere ale Electrica. Cel puțin 3 dintre ele, dar posibil toate 5, ar trebui să fie separate de Electrica în vederea unei posibile lichidări. Deținerile de pachete minoritare de acțiuni de către Electrica la societăți de distribuție deja privatizate ar putea reprezenta o zonă majoră de incertitudine pentru OPI și aceste participații vor fi scoase din Electrica înainte de OPI. Vom aborda și problema neplății de către CFR a achizițiilor sale de electricitate de la Electrica înainte de OPI.

- Oltenia (generator de energie termică și electrică): Având în vedere necesarul de investiții de la Oltenia, am planificat ca înainte de privatizarea majoritară să organizăm o OPI pentru 15% din acțiunile statului, anterior majorării de capital programate, până la finele lunii octombrie 2013, și în luna mai 2013 am angajat în acest scop un consultant de tranzacție. Ulterior, am decis să amânăm OPI până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referință structural) după ce devin disponibile situațiile financiare auditate pentru 2013 și este efectuat un studiu al rezervelor de cărbune.

- Hidroelectrica: Am planificat o OPI pentru 10% din acțiunile statului, după majorarea de capital planificată, până la finele lunii octombrie 2013. Totuși, contestarea în instanță a hotărârii Guvernului de efectuare a OPI și recursul ulterior al Guvernului împotriva hotărârii judecătorești au întârziat procesul. Ministerul Economiei, Secretariatul General al Guvernului și Hidroelectrica au depus la Curtea de Apel cereri de retragere a recursurilor înaintate de ele și au solicitat Curții soluționarea cu celeritate a acestor cereri de retragere a recursurilor. Vom adopta o nouă hotărâre a Guvernului pentru o OPI de 10%, în conformitate cu toate procedurile necesare. Guvernul va semna un contract cu consultantul de tranzacție selectat deja prin intermediul unui proces competitiv din 2012 pentru OPI ce va fi lansată până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referință structural), cu condiția ca hotărârea judecătorească să fie pronunțată până la finele lunii septembrie 2013.

42. În sectorul transporturilor, intenționăm să lucrăm îndeaproape cu Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru a reforma sectorul feroviar cu scopul de a îmbunătăți performanțele financiare și operaționale ale ÎS din sectorul căilor ferate și a calității serviciilor feroviare. Ne propunem să revizuim termenii contractului multianual de infrastructură. În prezent, acest contract nu este în echilibru financiar. Sumele plătite societății de stat de infrastructură feroviară (CFR Infrastructură) nu sunt în concordanță cu responsabilitățile de întreținere și exploatare a rețelei pe care le conferă. Va fi probabil nevoie de o combinație de eficientizare, reduceri de rețea și posibile majorări ale subvențiilor pentru a se ajunge la un echilibru. Banca Mondială lucrează la o analiză care să ajute la cuantificarea a ceea ce trebuie făcut. Ne propunem de asemenea să facilităm plata mai bună a accesului la infrastructură și a facturilor de electricitate de către compania de stat de transport feroviar de persoane (CFR Călători) și CFR Marfă prin reforme ale acelor întreprinderi și prin stingerea datoriilor restante între cele 3 societăți feroviare principale. Măsurile de îmbunătățire a performanțelor operaționale și financiare a acestor societăți ar putea include:

- CFR Marfă: Ne vom îndeplini obligațiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare a pachetului majoritar la CFR Marfă și vom încheia tranzacția (schimbul de plată contra acțiuni) până la mijlocul lunii octombrie 2013. În acest context, se va urmări obținerea aprobării controlului fuziunii de la autoritatea relevantă de reglementare. Dacă procesul de privatizare se lovește de obstacole insurmontabile, vom redeschide licitația pentru privatizarea majoritară a CFR Marfă, respectând un proces care urmează cele mai bune practici internaționale.

- CFR Infrastructură și SN CFR Călători: Vom oferi consiliilor desemnate la aceste societăți posibilitatea de a implementa fără interferențe planurile administrative aprobate. Vom finaliza procesul de desemnare a unei noi conduceri la CFR Infrastructură în conformitate cu litera și spiritul procedurilor specificate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011. Intenționăm de asemenea să închiriem încă 1.500 de km de șine de cale ferată inoperabile, să majorăm tarifele de transport pasageri în septembrie 2013 și să modificăm din nou formula de calcul a OSP pentru a da, începând din luna ianuarie 2014, o pondere mai mare kilometrilor tren-pasageri parcurși. Mai pe larg, vom continua să explorăm măsuri de raționalizare a rețelei, de îmbunătățire a absorbției fondurilor UE, de consolidare a procesului de achiziții și de reducere a costurilor. Vom rezolva problema neplății de către CFR Infrastructură către Electrica înainte de oferta publică inițială de la Electrica, în caz contrar aceasta fiind subminată.

43. O rețea de drumuri de bună calitate și extinsă reprezintă o componentă de infrastructură esențială a unui mediu de afaceri care să atragă investițiile și a unei economii funcționale. Pentru a ne concentra eforturile asupra creșterii absorbției fondurilor UE în perioada de finanțare 2014-2020 vom înființa, în cadrul Guvernului, o agenție dedicată dezvoltării de autostrăzi eligibile spre a fi finanțate din fonduri UE. Compania națională de drumuri intenționează totodată să reducă cheltuielile de capital aferente proiectelor în derulare în anul 2013, cu scopul de a reduce arieratele către zero. Compania nu va prelungi procedurile de certificare a facturilor în afara prevederilor legale.

Piețele muncii

44. Noul Cod al muncii a îmbunătățit în mod semnificativ funcționarea pieței muncii. Contractele pe durată determinată au contribuit la creșterea gradului de ocupare, acestea crescând de la 6% din totalul contractelor active la finele lunii iunie 2011 la 9% la finele lunii iunie 2013. Vom continua monitorizarea implementării Legii dialogului social, asigurându-ne că toate amendamentele vor fi implementate prin consultare cu părțile implicate printr-un proces legislativ normal. Ne vom continua cooperarea cu Organizația Internațională a Muncii (OIM) pentru a ne asigura că noua legislație respectă convențiile OIM.

45. Având în vedere șomajul ridicat în rândul populației tinere din România, am demarat modificarea legislației actuale pentru a îmbunătăți tranziția tinerilor către piața muncii sub umbrela noului Plan național de locuri de muncă, pentru a impulsiona ocuparea în muncă a tinerilor în 2013 și pe mai departe. Se va elabora un plan de acțiune pentru implementarea măsurilor care s-ar putea califica pentru a fi susținute în cadrul Inițiativei ocuparea tinerilor, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2013. A fost adoptată Legea uceniciei ce introduce un model dual de ucenicie și anticipăm finalizarea legislației secundare necesare până la finele lunii septembrie. O lege ce facilitează obținerea de experiență profesională de către tinerii absolvenți de studii superioare a fost adoptată de Guvern și va fi transmisă spre aprobare Parlamentului până la finele lunii octombrie 2013.

Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului

Tabelul 1: Ținte cantitative în cadrul programului

Tabelul 2. România: Condiționalități propuse

1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere (MTÎ) definește variabilele incluse în criteriile de performanță cantitative și în țintele indicative specificate în Memorandumul de politici economice și financiare (MPEF), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului și obligațiile în materie de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluțiilor economico-financiare. Criteriile de performanță cantitative și țintele indicative și criteriile de performanță structurale pentru 2013 și 2014 sunt prezentate în tabelele 1 și, respectiv, 2 ale MPEF.

2. În accepțiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la RON 4,4588 = 1 €, față de dolarul SUA la RON 3,4151 = 1 $, față de yenul japonez la RON 3,4480 = 100 ¥, și față de lira sterlină la RON 5,207 = 1 £, iar prețul aurului este stabilit la RON 132,1562 pe gram după cum este afișat pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 30 iunie 2013. Ratele de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi, de asemenea, acelea postate pe website-ul BNR în data de 30 iunie 2013.

3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetul pe anul 2013. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, entitățile de stat autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj) și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Prezenta definiție a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura o operațiune de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa imediat experții FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou.

Criterii de performanță cantitative, ținte indicative, intervalul de consultare pe inflație și criterii de performanță permanente

A.Limita privind variația rezervelor internaționale nete

4. În accepțiunea programului, rezervele internaționale nete (RIN) sunt definite ca RIN ale BNR minus obligațiile Trezoreriei față de Fondul Monetar Internațional.

5. RIN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR minus pasivele externe brute ale BNR; și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR și nu a celor contabile. Activele și pasivele externe denominate în alte monede decât euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb și prețul aurului din program.

6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deținerile de aur monetar, DST ale BNR, poziția rezervei țării la FMI, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă: (i) metale prețioase, altele decât aurul monetar; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt gajate, colateralizate sau se află sub o altă obligație, dacă acestora nu le este asociat și un pasiv extern brut; (v) creanțe asupra rezidenților; și (vi) creanțe în valută decurgând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda națională (cum ar fi futures, forwards, swaps și options).

7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine față de rezidenți și nerezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps și options), depozitele în valută ale băncilor constituite ca rezerve minime obligatorii și tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând: (i) depozitele în valută ale băncilor legate de rezervele minime obligatorii; și (ii) depozitele în valută ale Guvernului la BNR.

Limita pentru variația cumulată a RIN de la începutul anului 2013 și 2014 (în mil. euro)¹

8. Țintele RIN vor fi ajustate: (i) în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului față de proiecția de bază (tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (BM și CE) care sunt utilizabile pentru finanțarea bugetului de stat total) și (ii) în jos cu întregul cuantum al deficitului realizat față de proiecția de bază din plasamentul de obligațiuni externe al MFP.

Tragerile din programul extern și al MFP-Proiecții de bază (în milioane euro)¹

B.Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale în jurul ratei proiectate a inflației pe 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indexul prețurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritățile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții FMI în cazul în care rata inflației IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

Intervalul de consultare pe inflație

C.Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat în clasificarea GFS 1986. Conform metodologiei naționale, veniturile și cheltuielile aferente fondurilor UE vor fi tratate în bază de angajament. Orice încasări din privatizare vor fi tratate ca articole sub linie. Autoritățile se vor consulta cu experții FMI cu privire la măsurile de corecție în cazul unor nerealizări în materie de venituri și finanțare guvernamentală. Bugetul pe anul 2014 se va întocmi conform metodologiei GFSM 2001. Datele privind execuția fiscală pe anul 2013 vor fi prezentate atât în GFSM 2001, cât și conform metodologiei descrise mai sus.

Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat¹

11. Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat va fi ajustată în jos cu cheltuielile aferente cofinanțării naționale a proiectelor cu finanțare UE (exclusiv cofinanțarea din fonduri de top-up) ce depășesc 4.221 RON la finele lunii septembrie 2013 și 5.886 RON la finele lunii decembrie 2013, în limita a 600 milioane RON.

12. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

1. +(i)

   finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;

2. +(ii)

   variația creditului intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine și incluzând ajustări pentru:

   1. +(a)

      fonduri UE primite și necheltuite încă (plăți în avans);

   2. +(b)

      cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

   3. +(c)

      obligații ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

3. +(iii)

   variația stocului de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

4. +(iv)

   variații nete ale altor finanțări.

Din care: (a) finanțare temporară pentru proiecte UE

(b) rambursări de la UE pentru proiecte cu finanțare UE

Se vor furniza de asemenea și datele privind soldul inițial și soldul final al contului de Trezorerie.

13. Dacă diferența dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2013 și 2014, MFP se va consulta cu experții FMI.

D.Ținta indicativă privind stocul împrumuturilor nete acordate din Trezorerie pentru proiectele finanțate din fonduri UE

14. Ministerul Finanțelor Publice poate acorda împrumuturi nete din Trezorerie beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri structurale și de coeziune UE, împrumuturi definite ca finanțare temporară pentru proiecte UE minus rambursările de la UE pentru proiecte cu finanțare din fonduri structurale și de coeziune UE. Stocul net restant la finele fiecărui trimestru nu va depăși 3 miliarde RON (țintă indicativă).

E.Criteriu de performanță limitând emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice

15. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafoanele sunt precizate în tabelul de mai jos.

F.Criteriu de performanță privind stocul de arierate interne al bugetului de stat și sistemului de asigurări sociale

16. Criteriul de performanță stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat și al fondurilor sociale (definite în H 3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât și arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95). Autoritățile se vor consulta cu echipa FMI în cazul în care noi arierate sunt contestate ca urmare a auditului efectuat de Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar și control. Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administrația centrală vor fi raportate separat.

G.Criteriu de performanță permanent privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat

17. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plățile externe pe durata programului. În accepțiunea acestui criteriu de performanță, un arierat la plată externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat, care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenței. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.

H.Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

18. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile și serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenții, transferuri către entități publice, pensii (categoria de asistență socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat și alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă și alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară.

Cifrele realizate (față de care se va compara ținta) vor include plățile aferente planurilor de reducere a arieratelor și cheltuielile finanțate prin taxa de clawback.

I.Țintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale

19. Ținta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate și reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95). Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administrația locală vor fi raportate separat.

J.Absorbția fondurilor UE

20. Contribuția din fonduri UE menționată în condiționalitatea MTÎ va fi măsurată luând în calcul cheltuielile eligibile din fondurile structurale și de coeziune (FSC) și din Fondul European Agricol și de Dezvoltare Rurală (FEADR).

K.Monitorizarea întreprinderilor publice

21. Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, inclusiv institutele de cercetare înregistrate în baza Legii nr. 31/1990 (modificată) și regiile autonome organizate în baza Legii nr. 15/1990 (modificată), în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50% inclusiv, deținut direct sau indirect de autoritățile centrale sau locale.

22. S-a stabilit o țintă indicativă trimestrială pentru trimestrele trei și patru ale anului 2013 pentru soldul agregat operațional net de subvenții și pentru efectele operațiunilor financiare și contabile singulare (one-off) acumulate pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate CFR - S.A. și 5 dintre filialele sale (S.C. Intervenții Feroviare - S.A., Informatică Feroviară - S.A., S.C. Sere și Pepiniere - S.A., S.C. Electrificare CFR - S.A. și S.C. Întreținere Mecanizată - S.A.), S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă“ - S.A. și filiala sa (S.C. Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje - S.A.) și S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători“ - S.A. și filiala sa (S.C. de Reparații locomotive C.F.R. SCRL Brașov - S.A.). Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaționale de către companie. Țintele vor fi următoarele:

23. În cazul în care una dintre aceste întreprinderi este plasată în procedură de insolvență, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerțului că întreprinderea a intrat în procedura de insolvență sau de lichidare, ori dacă pachetul majoritar de acțiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deține o participație care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acțiuni ale întreprinderii, ținta agregată menționată mai sus nu se va ajusta cu soldul țintei soldului operațional inițial stabilită pentru acea companie. În cazul în care oricare dintre companiile menționate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menționate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.

24. Se stabilește o țintă indicativă trimestrială pentru trimestrele trei și patru ale anului 2013 pentru stocul sumelor de plată al întreprinderilor de stat deținute de administrația centrală, ce nu au fost efectuate până la data scadenței. Stocul exclude sumele de plată restante ale acelor întreprinderi de stat deținute de administrația centrală ce sunt deja în procedură de insolvență sau de lichidare. Data inițială de măsurare a stocului este 31 decembrie 2012. Datele se vor raporta la nivel de companie. Țintele vor fi următoarele:

Ținta stabilită pentru finele lunii decembrie 2013 va fi ajustată în sus cu 1,2 miliarde lei în cazul în care nu se finalizează privatizarea majoritară la CFR Marfă, deci în eventualitatea în care condițiile stabilite în contractul de vânzare-cumpărare nu au fost îndeplinite și deci transferul pachetului majoritar de acțiuni la CFR Marfă în schimbul plății efectuate de investitorul strategic nu a putut avea loc până la 31 decembrie 2013.

25. În cazul în care una dintre aceste întreprinderi este plasată în procedură de insolvență, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerțului că întreprinderea a intrat în procedura de insolvență sau de lichidare, ori dacă pachetul majoritar de acțiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deține o participație care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acțiuni ale întreprinderii, ținta agregată menționată mai sus nu se va ajusta cu sumele de plată restante ale acelei companii. În cazul în care oricare dintre companiile menționate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menționate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare. Plățile restante trecute de scadență acumulate și raportate de companiile active în perioada în care acestea sunt în procedură de insolvență vor fi însă incluse în țintă.

L.Cerințe de raportare pentru acțiunile prealabile

26. Îndeplinirea acțiunii prealabile referitoare la Hidroelectrica presupune primirea de către FMI a hotărârii adoptate de adunarea generală a acționarilor cu majoritatea voturilor Departamentului pentru Energie, conform căreia acționarii Hidroelectrica (1) au reconfirmat membrii actualului consiliu, în timp ce sunt parcurse procedurile de numire a unui nou consiliu în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011; și (2) au aprobat un model pentru contractul de mandat pentru actualul consiliu de supraveghere fără a limita autoritățile încredințate în general consiliilor de supraveghere prin Legea societăților comerciale din România nr. 31/1990. Îndeplinirea acțiunii prealabile referitoare la Romgaz presupune primirea unei scrisori semnate din partea ministrului delegat pentru buget al Ministerului Finanțelor Publice în care se precizează pașii întreprinși pentru clarificarea regimului fiscal aplicabil valorilor mobiliare ale companiilor românești tranzacționale pe burse din străinătate și o copie a actului normativ cuprinzând aceste precizări.

M.Cerințe de raportare

27. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI și CE de BNR și MFP după cum sunt prezentate în tabelul de mai jos. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI și CE orice revizuiri de date, precum și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI și cu CE.

România: Furnizarea de date către FMI și CE