Legea nr. 103/2016 - aprobarea OUG nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv..
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21 din 24 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 29 iunie 2015, cu următoarele modificări şi completări:
1. Titlul ordonanţei de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins:
„ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
privind modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de
restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care
au aparţinut cultelor religioase din România, a art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, precum şi alte măsuri în domeniul restituirii proprietăţilor”
2. Articolul I se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. I. — Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 6, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (51) şi (52), cu următorul cuprins:
«(51) Terenurile preluate de comisiile locale de fond funciar de la Agenţia Domeniilor Statului în vederea finalizării procesului de restituire şi care nu au făcut obiectul punerii în posesie revin, după caz, în domeniul public sau privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi sunt supuse regimului general al retrocedării terenurilor către foştii proprietari.
(52) Sunt exceptate de la prevederile alin. (51) suprafeţele de teren pentru care instanţele au dispus reconstituirea pe fostul amplasament, prin hotărâri irevocabile/definitive.»
2. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins:
«Art. 151. — (1) în situaţia în care, după solicitarea documentelor necesare stabilirii categoriei de folosinţă a terenurilor care fac obiectul cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dosarele de despăgubire nu se completează cu informaţiile solicitate, se prezumă următoarele:
a) în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor de tip urban şi pe care existau construcţii, o suprafaţă de până la 1.000 mp avea categoria de folosinţă curţi şi construcţii;
b) în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor de tip rural şi pe care existau construcţii, o suprafaţă de până la 3.000 mp avea categoria de folosinţă curţi şi construcţii.
(2) Pentru suprafeţele care exced limitelor prevăzute la alin. (1) şi pentru care, pe baza documentelor existente, nu se poate stabili dacă se încadrează în suprafaţa maximă prevăzută la art. 15, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţională invalidează deciziile entităţilor învestite de lege, cu excepţia celor emise în baza unor hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive prin care instanţele au stabilit existenţa şi întinderea dreptului.»
3. La articolul 21, după alineatul (61) se introduce un nou alineat, alineatul (62), cu următorul cuprins:
«(62) în cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot/poate stabili suprafaţa şi/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcţiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafaţă utilă de 21 mp. Evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă.»
4. La articolul 21, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:
«(10) Prin excepţie de la prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (5) şi (8), în cazul dosarelor ce conţin decizii ale entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri compensatorii, Comisia Naţională emite, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, decizia de compensare prin numărul de puncte stabilit potrivit alin. (7).»
5. La articolul 31, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«(2) în aplicarea alin. (1), deţinătorul poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 20% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare şi nevalorificate în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.»
6. La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
«(21) Valoarea unui titlu de plată nu poate fi mai mică de 5.000 lei, cu condiţia ca suma astfel acordată să nu depăşească totalul despăgubirilor stabilite.»
7. La articolul 33, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1). Prin excepţie, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoanele certificate de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene, ca supravieţuitoare ale Holocaustului, aflate în viaţă la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.»
8. La articolul 34, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
«(4) Dosarele se soluţionează în ordinea înregistrării lor la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv Secretariatul Comisiei Naţionale.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), se soluţionează cu prioritate:
a) dosarele în care Secretariatul Comisiei Naţionale a solicitat documente potrivit art. 21 alin. (5);
b) dosarele în care deciziile entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor au fost emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, prin care s-a constatat dreptul de proprietate şi întinderea acestuia;
c) dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoanele prevăzute la art. 33 alin. (4).»
9. La articolul 36, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
«i) fapta persoanei fizice, care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene, de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptăţite.»”
3. Articolul II se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. II. — Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
«(11) Se prezumă ca fiind preluate în mod abuziv, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, imobilele trecute în proprietatea statului român prin acte de donaţie. Prezumţia preluării abuzive poate fi înlăturată de deţinătorul imobilului, prin orice mijloc de probă, în faţa instanţei de judecată, în condiţiile art. 3 alin. (7).»
2. La articolul 3 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«a) un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Culte;».
3. La articolul 3 alineatul (1), după litera e) se introduc două noi litere, literele f) şi g), cu următorul cuprins:
«f) un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne;
g) un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.»
4. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
«(11) în îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia specială de retrocedare emite decizii sub semnătura preşedintelui acesteia. Comisia specială de retrocedare lucrează în şedinţă în prezenţa a minimum 5 membri şi decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.»
5. La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«(5) Membrii Comisiei speciale de retrocedare beneficiază de indemnizaţie lunară reprezentând 50% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, iar persoanele din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care asigură secretariatul tehnic al acesteia beneficiază de indemnizaţie lunară reprezentând 1% din salariul de încadrare. Indemnizaţia se acordă în lunile în care Comisia specială de retrocedare desfăşoară cel puţin o şedinţă.»”
4. După articolul II se introduc cinci noi articole, articolele III—VII, cu următorul cuprins:
„Art. III. — Alineatul (3) al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, se modifică şi va avea următorul cuprins:
«(3) Prin comunitatea minorităţilor naţionale se înţelege entitatea juridică de drept privat, constituită şi organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetăţenilor unei comunităţi ale unei minorităţi naţionale ce a deţinut în proprietate imobile preluate în mod abuziv şi care dovedeşte că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către stat. în situaţia în care continuitatea entităţii juridice de drept privat, care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate, nu reiese din actele normative în vigoare, această continuitate se recunoaşte de către instanţa judecătorească ce a autorizat funcţionarea entităţii juridice de drept privat, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.»
Art. IV. — Se instituie un nou termen, respectiv data de 1 august 2016, până la care Agenţia Domeniilor Statului publică pe pagina sa de internet şi transmite Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor lista imobilelor din Fondul naţional, în condiţiile prevăzute la art. 20 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. V. — Se instituie un nou termen, respectiv data de 1 octombrie 2016, până la care Comisia Naţională va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional, în condiţiile art. 20 alin. (7) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum rezultă ea din aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. VI. — Se instituie un nou termen, respectiv data de 1 octombrie 2016, până la care Comisia Naţională aprobă, în condiţiile art. 27 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul de organizare a licitaţiei.
Art. VII. — Se amnistiază obligaţiile de plată reprezentând amenzi civile stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile/definitive ca urmare a neexecutării unor obligaţii de a emite titluri de despăgubire, în condiţiile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, numai dacă obligaţiile de a face în baza cărora s-au stabilit amenzile civile au fost îndeplinite până la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 23 mai 2016.
Nr. 103.
| ← Dispoziția Colegiului Psihologilor nr. 6/2016 - constatarea... | Ordinul ANAF nr. 1559/2016 - aprobarea Procedurii de... → |
|---|
I. Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (Comisia Naţională), constituită în temeiul Legii nr. 165/2013, are ca principal scop soluţionarea dosarelor de despăgubire constituite în temeiul legislaţiei aplicabile restituirii proprietăţilor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
După o perioadă de aproximativ doi ani de activitate, la nivelul Comisiei Naţionale se constată existenţa unui blocaj în soluţionarea unor dosare, datorat următoarelor aspecte:
a) Pe de o parte, titularii unor dosare de despăgubire nu deţin documente care
Citește mai mult
să ateste categoria de folosinţă a terenurilor solicitate, la data preluării abuzive, respectiv dacă acestea aveau categoria de folosinţă teren agricol sau curţi-construcţii.In aceste condiţii, deşi în dosar se. face dovada dreptului de proprietate, şi a întinderii acestuia, Comisia Naţională nu poate emite o decizie de validare, pe motiv că, astfel, ar putea acorda măsuri compensatorii peste limita de 50 ha de teren agricol, limită stabilită prin art. 15 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
In acelaşi timp, Comisia Naţională nu poate lua nici decizia de a respinge dosarul, prin decizie de invalidare, având în vedere faptul că s-a făcut dovada dreptului la acordarea de măsuri compensatorii.
în acest context, menţionăm faptul că, din cele aproximativ 6000 de dosare analizate după intrarea în vigoare a Legii 165/2013 până în prezent, doar aproximativ 2000 au fost înaintate Comisiei în vederea emiterii unei decizii.
Pentru restul de 4000 de dosare, Secretariatul Comisiei Naţionale nu a putut înainta o propunere de decizie, deoarece, deşi documentele din dosare au confirmat existenţa şi întinderea dreptului de proprietate, nu s-a putut stabili şi respectarea limitei de 50 de ha.
Imposibilitatea propunerii şi, în consecinţă, a emiterii unei decizii în aceste dosare conduce la o blocare a activităţii de soluţionare a dosarelor de către Secretariatul Comisiei Naţionale, care, în final, are ca efect nerespectarea termenelor legale de soluţionare a dosarelor, termene stabilite prin Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
b) Pe de altă parte, există dosare în care, deşi entităţile învestite de lege cu soluţionarea notificărilor au propus acordarea de despăgubiri/măsuri compensatorii pentru construcţii, Comisia Naţională nu poate lua o decizie deoarece documentele existente în dosare nu oferă suficiente elemente din care să reiasă suprafaţa şi/sau alcătuirea construcţiilor.
în lipsa acestor informaţii, construcţiile nu pot fi evaluate în condiţiile Legii nr. 165/2013, respectiv prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii.
II. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România (Comisia specială) este formată din 5 membri, respectiv:
a) un reprezentant din partea Ministerului Culturii;
b) un reprezentant din partea Ministerului Justiţiei;
c) un reprezentant din partea Cancelariei Primului-Ministru, respectiv preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care va avea calitatea de preşedinte al comisiei;
d) un reprezentant din partea Ministerului Finanţelor Publice;
e) un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
în prezent, Comisia specială lucrează în şedinţă cu minim 4 membri şi decide cu o majoritate de 3 voturi.
Pe rolul Comisiei speciale sunt înregistrate şi cereri de retrocedare având ca obiect restituirea unor imobile în care se desfăşoară activităţi de învăţământ, sănătate şi/sau cultură.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, respectivele cereri pot fi soluţionate prin restituire în natură cu menţinerea afectaţiunii de interes public pe o perioadă de 10 ani doar la propunerea motivată a autorităţilor administraţiei publice.
Date fiind aspectele prezentate anterior, este necesară completarea Comisiei speciale cu reprezentanţi din partea Ministerului Afacerilor Interne şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice._/ ;
în acest context, menţionăm faptul că, în prezent, la Comisia specială de retrocedare mai sunt în curs de soluţionare aproximativ 10 600 cereri depuse de către cultele religioase şi comunităţile minorităţilor naţionale în perioada 2002-2006.
Prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, s-a prevăzut în mod expres faptul că membrii Comisiei speciale de retrocedare beneficiază de indemnizaţie de şedinţă reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizaţia lunară.
Ulterior, prin republicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, această prevedere legală a fost preluată în mod expres în cuprinsul art. 3 alin. (5).
In contextul tăierilor bugetare din anul 2009, fără a se ţine cont de complexitatea şi dificultatea activităţilor desfăşurate de membrii Comisiei speciale, prin art. XX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3 5/2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţia de şedinţă a fost redusă la 1%.
2. Schimbări preconizate
I. a) Pentru considerentele prezentate anterior, se propune introducerea, în Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, a unui nou articol, respectiv art. 151, în care să se prevadă în mod expres faptul că sunt prezumate ca având categoria de folosinţă curţi-construcţii, la data preluării abuzive, terenurile în suprafaţă de până la 1000 m.p., situate în mediul urban, şi de până la 3000 m.p., situate în mediul rural, dacă pe acestea, Ia momentul preluării abuzive, existau construcţii. Pentru suprafeţele care excedează limitelor prevăzute anterior şi pentru care nu se poate stabili categoria de folpsiîiţa ta. data preluării abuzive, la propunerea Secretariatului, Comisia Naţională invalidează decizia entităţii învestite de lege.
La stabilirea suprafeţei de 1000 m.p. situată în intravilanul localităţilor de tip urban, respectiv a suprafeţei de 3000 m.p. situată în intravilanul localităţilor de tip rural s-au avut în vedere propunerile entităţilor învestite de lege cu soluţionarea notificărilor din dosarele analizate până în prezent de către Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor.
Astfel, în urma identificării şi a centralizării suprafeţelor din aproximativ 2000 de dosare, în care s-au solicitat documente în vederea stabilirii categoriei de folosinţă a terenurilor la momentul preluării abuzive, în aproximativ 80% dintre acestea, propunerile vizează acordarea de despăgubiri pentru suprafeţe mai mici sau egale cu cele menţionate în cuprinsul proiectului de ordonanţă de urgenţă.
b) în situaţia în care din documentele existente la dosar nu reiese suprafaţa şi/sau alcătuirea construcţiilor pentru care se propun măsuri compensatorii, se vor acorda despăgubiri pentru o suprafaţă de 21 m.p., folosindu-se valorile minime din grila notarială aplicabilă spaţiilor de locuit.
Suprafaţa minimă de 21 m.p. este prevăzută în anexa nr. 1 la Decretul nr. 93/1977 privind preţurile de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat, cu modificările şi completările ulterioare, şi reprezintă suprafaţa utilă a unei locuinţe cu o cameră.
Menţionăm că o astfel de măsură este necesară întrucât, deşi persoanele îndreptăţite fac dovada existenţei dreptului la despăgubiri pentru imobile-construcţii, nu depun documente din care să reiasă descrierea acestora, documente absolut necesare pentru încadrarea în grila notarială şi, implicit, pentru evaluarea imobilelor.
Prin urmare, instituirea prezumţiilor mai sus arătate are ca scop soluţionarea dosarelor în care persoanele îndreptăţite nu au depus documentele necesare stabilirii întinderii dreptului la măsuri reparatorii. Aşa cum am menţionat în cuprinsul proiectului de act normativ, prezumţiile operează
în situaţia în care titularii dosarelor de despăgubire nu depun documentele necesare în vederea stabilirii categoriei de folosinţă a terenurilor, respectiv a descrierii construcţiilor.
Astfel, se poate observa că nu există riscul creării unei inegalităţi între cei ale căror dosare au fost deja soluţionate şi cei ale căror dosare nu au fost încă soluţionate şi cărora li se aplică prevederile noului proiect, deoarece, în cazul dosarelor deja soluţionate, au existat documentele necesare stabilirii categoriei de folosinţă.
II. Având în vedere specificul şi complexitatea activităţilor desfăşurate de Comisia specială, printre care şi luarea unor decizii privind restituirea în natură a unor imobile în care se desfăşoară activităţi din învăţământ, sănătate şi/sau cultură cu menţinerea afectaţiunii de interes public pe o perioadă de 10 ani, la propunerea motivată a autorităţilor administraţiei publice, se propun următoarele:
1. modificarea componenţei Comisiei speciale de retrocedare prevăzută la alin. (1) al art. 3 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul cooptării în cadrul acesteia, prin reprezentanţi, atât a Ministerului Afacerilor Interne, cât şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Această modificare impune şi o nouă reglementare a condiţiilor de cvorum privind atât desfăşurarea lucrărilor Comisiei speciale, cât şi luarea deciziilor.
Suplimentarea componenţei Comisiei speciale cu încă doi membri are ca scop implicarea efectivă a coordonatorilor administraţiei publice în luarea deciziilor cu privire la imobile ce urmează a fi retrocedate.
Comisia specială îşi va desfăşura activitatea în prezenţa a minim 5 membri şi va decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.
2. modificarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că:
- membrii Comisiei speciale beneficiază de indemnizaţie lunară reprezentând 50% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;
- indemnizaţia se acordă în lunile în care Comisia specială desfăşoară cel puţin o şedinţă.
Adoptarea acestor măsuri este pe deplin justificată şi, totodată, se impune având în vedere complexitatea, dificultatea şi responsabilitatea pe care le implică activitatea de soluţionare a dosarelor aferente cererilor de retrocedare depuse de către cultele religioase şi comunităţile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, activitate care se concretizează în emiterea unor decizii motivate de către membrii Comisiei.
Totodată, prezenţa membrilor în cadrul Comisiei speciale presupune atât desfăşurarea unei activităţi suplimentare în raport cu atribuţiile exercitate în cadrul instituţiilor din care fac parte, cât şi o documentare complexă din partea acestora.
De asemenea, acordarea indemnizaţiei lunare reprezentând 50% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor asigură atât egalitatea de tratament între persoane aflate în aceeaşi situaţie, cât şi aplicarea aceluiaşi regim juridic între membrii Comisiei speciale de retrocedare şi membrii Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor.
Prin luarea de urgenţă a măsurilor propuse anterior se urmăreşte atât stimularea membrilor Comisiei speciale, cât şi atingerea unui nivel superior de implicare a acestora în desfăşurarea activităţilor specifice în acest domeniu.
Pe de altă parte, având în vedere termenele şi responsabilităţile stabilite de Legea nr. 165/2013, măsurile financiare restrictive luate
faţă de membrii Comisiei speciale, adoptate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2009, nu se mai justifică.
3. Alte informaţii
Justificarea urgentei
Intervenţia legislativă de urgenţă este justificată de necesitatea deblocării cât mai rapide a situaţiei create la nivelul Comisiei Naţionale, care nu poate sa ia decizii cu privire la dosarele de despăgubire în care:
- fie nu se poate stabili categoria de folosinţă a terenurilor care fac obiectul acestora;
- fie nu se poate stabili suprafaţa şi/sau alcătuirea construcţiilor pentru care entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor au propus acordarea de despăgubiri/măsuri compensatorii.
Această situaţie extraordinară a fost constatată după analizarea a peste 6000 de dosare şi induce riscul ca termenele legale de soluţionare a dosarelor de despăgubire să nu poată fi respectate, iar beneficiarii despăgubirilor să nu poată intra în posesia drepturilor lor.
Totodată, luarea de urgenţă a noilor măsurilor se impune având în vedere şi faptul că prin Legea nr. 165/2013 s-a creat posibilitatea ca beneficiarii deciziilor de compensare să poată valorifica punctele acordate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional la licitaţia publică naţională, începând cu data de 1 ianuarie 2016.
Instituirea noilor reglementări ar preîntâmpina împiedicarea participării la licitaţia publică naţională a persoanelor îndreptăţite ale căror dosare de despăgubire se află în situaţia de blocaj şi, implicit, ar preveni formularea unor acţiuni în justiţie împotriva statului român.
De asemenea, această intervenţie legislativă este argumentată, pe de o parte, de necesitatea finalizării procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România de la cultele religioase şi de la comunităţile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, iar, pe de altă parte, de luarea unor măsuri prin care să se prevină şi să se evite posibile fraude sau tentative de corupere a membrilor Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.
[...]
PRIM-MINISTRU INTERIMAR
GABRIEL OPREA