Decizia CCR nr. 1.033 din 29.11.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 - stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 - sistemul unitar de...

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Niculae Nițu în Dosarul nr. 681/116/2012 al Tribunalului Călărași - Secția civilă, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.228D/2012.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.229D/2012 și nr. 1.230D/2012 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Marin Preda și Gheorghe Paraschiv în dosarele nr. 683/116/2012 și nr. 752/116/2012 ale Tribunalului Călărași - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.228D/2012, nr. 1.229D/2012 și nr. 1.230D/2012.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.229D/2012 și nr. 1.230D/2012 la Dosarul nr. 1.228D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie și făcând referire la Decizia din 15 mai 2012 prin care a fost soluționată Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluță și alții împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 21 iunie 2012, pronunțate în dosarele nr. 681/116/2012, nr. 683/116/2012 și nr. 752/116/2012, Tribunalul Călărași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Excepția a fost ridicată de reclamanții Niculae Nițu, Marin Preda și Gheorghe Paraschiv în cadrul unor litigii având ca obiect contestații la decizii de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că, în urma adoptării Legii nr. 119/2010 și a Legii nr. 263/2010, le-a fost anulat dreptul de a beneficia de pensie de serviciu, în timp ce altor categorii li s-a menținut acest drept. Așadar, este inadmisibil ca o categorie de pensionari să beneficieze în continuare de cuantumul pensiei de serviciu, iar alte categorii să nu beneficieze de același drept. Invocă în acest sens considerentele Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010.

Mai arată că, prin statutul lor de militari și polițiști, au avut o serie de interdicții și incompatibilități, dar și de responsabilități și riscuri în exercitarea profesiei, drept pentru care există o similitudine între statutul constituțional al magistraților și cel al militarilor și polițiștilor.

Totodată, arată că, prin textele de lege criticate, au fost încălcate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, care consacră respectarea dreptului de proprietate a bunurilor aparținând persoanelor fizice. Din această perspectivă, drepturile care decurg din contribuțiile din cadrul regimurilor de securitate socială, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi patrimoniale care intră sub protecția dispozițiilor sus-menționate. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume hotărârile din 26 noiembrie 2002, 22 octombrie 2009, 8 decembrie 2009, 3 martie 2011 și 31 mai 2011, pronunțate în cauzele Bucheň împotriva Republicii Cehe, Apostolakis împotriva Greciei, Muñoz Díaz împotriva Spaniei, Klein împotriva Austriei și Maggio și alții împotriva Italiei.

Tribunalul Călărași - Secția civilă opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, deoarece legiuitorul este îndreptățit să revizuiască modalitatea de calcul al drepturilor de pensie, fără ca prin aceasta să se aducă atingere însuși dreptului la pensie. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, potrivit căreia dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat fiind doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens considerentele de principiu care au stat la baza deciziilor Curții Constituționale, cum ar fi, de exemplu, deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, și ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011.

Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010:"Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;“;

- Art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010:"La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [_]

b) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările și completările ulterioare.“;

- Art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.

(2) Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.

(3) Instituțiile prevăzute la alin. (2) transmit datele necesare revizuirii la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.

(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.

(5) Evoluția salariului mediu brut/net pe economie și a salariului minim pe economie este prevăzută în anexa nr. 2.“

Autorii excepției susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 148 alin. (2) și (4) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană, art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție și ale art. 17 privind dreptul de proprietate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea reține următoarele:

1. Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat, în esență, că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

Totodată, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun“, ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.

Curtea Constituțională a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu reglementată de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentate sarcină individuală excesivă. Ajustarea dictată de principiul contributivității nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajați ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice.

Totodată, conform jurisprudenței Curții, de exemplu Decizia nr. 872 și Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă, or, în cauza de față, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă.

2. În ceea ce privește dispozițiile art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 și art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, Curtea observă că acestea sunt criticate tot din perspectiva încălcării dreptului de proprietate ca urmare a revizuirii pensiilor, respectiv a abrogării dispozițiilor de lege privind pensiile speciale ale militarilor și polițiștilor. Așa fiind, pentru motivele anterior expuse, criticile de neconstituționalitate vor fi respinse ca neîntemeiate.

3. Referitor la pensiile magistraților, Curtea a statuat prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, că principiul independenței justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu, concluzionând că statutul constituțional al magistraților - statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

4. Cu acest prilej, pentru considerentele de principiu care au stat la baza Deciziilor nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, anterior menționate, Curtea observă că nu poate fi reținută critica referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii din Legea fundamentală. Astfel, în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000, Curtea Constituțională a statuat că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea și că unor situații diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit. Având în vedere statutul diferit al profesiilor beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională față de cel al magistraților, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție.