Legea nr. 10/2016 - stabilirea plăţii unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
privind stabilirea plăţii unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. — (1) Prin prezenta lege se constituie un fond destinat plăţii drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945, gestionat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(2) Fondul este alimentat din sumele plătite cu titlu de despăgubire potrivit art. 2 şi 3 şi se utilizează pentru completarea sumelor plătite de la bugetul de stat, potrivit legii, persoanelor prevăzute la alin. (1).
(3) Modul de constituire şi de administrare a fondului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 2. — (1) Persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea, în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, a unor fapte care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală, producerea unor dureri ori suferinţe puternice, fizice ori psihice, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945 sunt obligate la plata unor prestaţii băneşti lunare, cu titlu de despăgubire.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică indiferent de forma de participaţie penală reţinută în sarcina persoanei condamnate.
(3) Hotărârea definitivă de condamnare se comunică de instanţa de executare Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Art. 3. — (1) Instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare, stabileşte durata pentru care se dispune plata despăgubirii, precum şi cuantumul lunar al despăgubirii.
(2) Durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de 5 ani.
(3) Cuantumul lunar al despăgubirii nu poate fi mai mic de 50% din venitul lunar net al persoanei condamnate şi nici mai mare de 75% din acest venit. Prin venit lunar net, în sensul prezentei legi, se înţelege venitul net provenit din pensii, salarii, chirii, drepturi de autor şi alte venituri lunare periodice.
(4) La stabilirea cuantumului lunar al despăgubirii şi a duratei, instanţa are în vedere criterii precum: fapta săvârşită, poziţia deţinută de persoana condamnată în aparatul de represiune al regimului totalitar comunist, amploarea activităţii acesteia, măsura în care, prin activitatea desfăşurată de aceasta, au fost lezate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor.
Art. 4. — în vederea garantării executării obligaţiei de plată a despăgubirii, luarea măsurii asigurătorii a popririi asupra veniturilor prevăzute la art. 3 alin. (3) este obligatorie şi se dispune de către procuror ori, după caz, de instanţa de judecată, în condiţiile Codului de procedură penală.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 18 ianuarie 2016.
Nr. 10.
| ← HG nr. 12/2016 - alocarea unei sume din Fondul de rezervă... | Legea nr. 6/2016 - completarea Legii educaţiei naţionale nr.... → |
|---|
Te mai incadrezi si la legea educatiei. Adica, ai nevoie de lectii serioase de limba romana - care sunt utile la orice varsta daca vrei sa comunici cu persoane din ROMANIA!
E posibil sa te mai incadrezi si la alte legi, dar nu mai enumar ca sa nu te jignesc.
Citește mai mult
de tortionar sau daca sint mai multi ai inteles situatia domnule dragos ?în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, regimul totalitar comunist a exercitat un regim de teroare şi opresiune, supunând proprii cetăţeni unor numeroase acte de violenţă fizică şi psihică. Prin aparatul de partid, precum şi prin structurile de represiune ale statului comunist au fost încălcate în mod repetat şi constant drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. în cei 45 de ani de dictatură, angajaţi ai instituţiilor represive au comis numeroase abuzuri şi crime politice cu scopul instaurării şi perpetuării unui regim de teroare. In
Citește mai mult
această perioadă, opozanţii regimului comunist au constituit o categorie aparte asupra căreia angajaţi ai instituţiilor represive şi ai altor structuri ale aparatului şi statului comunist au săvârşit fapte cu scopul de a-i distruge (exterminarea prin asasinat, supunerea la rele tratamente, supunerea la muncă forţată, lipsirea de libertate fără temei legal, condamnarea sau executarea fără o sentinţă prealabilă, torturarea sau mutilarea, precum şi alte fapte de natură penală). Represiunea comunistă a avut grave consecinţe la nivelul societăţii româneşti, prin lichidarea fizică ai unor membri ai comunităţii, precum şi prin incriminarea oricărei forme de opoziţie. Acţiunile cu caracter represiv au fost instrumentate de către persoanele care făceau parte din instituţiile de ordine şi siguranţă publică, justiţie, Partidul Comunist, prin încercarea de a distruge o parte a cetăţenilor statului totalitar.Prin legislaţia adoptată până în prezent, statul român a instituit măsuri de reparaţie a suferinţelor victimelor regimului totalitar comunist instaurat începând cu data de 6 martie 1945, inclusiv compensaţii băneşti, adoptând acte normative precum: Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri, republicat, cu completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare.
în mod corelativ acestor drepturi, persoanele care au contribuit la susţinerea regimului comunist, care au săvârşit crime şi abuzuri grave împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor nu au suportat nicio rigoare a legii, în sarcina acestora nu a fost instituită nicio măsură de sancţionare, penală, bănească sau de altă natură. Aceste persoane au beneficiat de venituri substanţiale (salarii şi pensii) ca urmare a deservirii regimului totalitar, ca urmare a rolului şi funcţiei deţinute în aparatul represiv comunist, venituri care s-au menţinut şi după anul 1989, chiar până în prezent.
Prin prezentul proiect de act normativ, se propune instituirea unei sancţiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire, complementară sancţiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de forma de participaţie penală, care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală sau producerea unei dureri ori suferinţe puternice, fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist.
Raţiunea juridică şi socială a unei astfel de măsuri este că, în baza actelor nonnative menţionate sus, victimele regimului totalitar comunist au dreptul la unele indemnizaţii băneşti lunare plătite din bugetul statului, fiindu-le recunoscute moral, dar şi material suferinţele îndurate şi sacrificiile făcute. în acest context, apare ca rezonabilă şi fundamentată suportarea, cel puţin în parte, a acestor cheltuieli ale statului de către persoanele dovedite ca fiind vinovate de săvârşirea unor crime şi abuzuri grave împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor în perioada comunistă. Astfel, pe lângă aspectul penai, se impune şi repararea nedreptăţii sociale decurgând din încasarea de către aceste persoane (atât pe perioada exercitării funcţiei în aparatul de stat, cât şi ulterior pensionării, dar în considerarea veniturilor salariale obţinute în timpul activităţii) a unor venituri semnificative, lipsite de echitate socială.
în acest sens, a fost prevăzută constituirea unui fond destinat plăţii drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945, fond ce va fi alimentat din sumele plătite cu titlu de despăgubire de către foştii torţionari, condamnaţi definitiv. Fondul este gestionat de Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Hotărârea definitivă de condamnare se comunică de instanţa de executare Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Prezentul proiect de act normativ prevede că despăgubirea se stabileşte de către instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare a persoanei vinovate. Prin hotărârea de condamnare instanţa de judecată stabileşte durata pentru care se dispune plata despăgubirii, precum şi cuantumul lunar al despăgubirii.
Urmărind asigurarea proporţionalităţii măsurii, prezentul proiect de act normativ prevede că durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de 5 ani, iar cuantumul lunar al despăgubirii nu poate fi mai mic de 50% din venitul lunar net al persoanei condamnate şi nici mai mare de 75% din acest venit. Prin venit lunar net, în sensul prezentului proiect de act normativ, se înţelege venitul net provenit din pensii, salarii, chirii, drepturi de autor şi alte venituri lunare periodice. Raţiunea instituirii unor limite (minimă şi maximă) este justificată pe de o parte de eliminarea posibilităţii stabilirii unor despăgubiri simbolice şi, pe de altă parte, de necesitatea asigurării unui minim de venituri pentru persoana condamnată.
La stabilirea cuantumului despăgubirii şi a duratei măsurii, instanţa are în vedere criterii precum: fapta săvârşită, poziţia deţinută de persoana condamnată în aparatul de represiune al regimului totalitar comunist, amploarea activităţii acesteia, măsura în care prin activitatea desfăşurată de aceasta au fost lezate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor.
în vederea garantării executării obligaţiei de plată a despăgubirilor, procurorul ori, după caz, instanţa de judecată va dispune poprirea asupra veniturilor lunare ale persoanei condamnate, în condiţiile Codului de procedură penală.
PRIM-MINISTRU
VICTOR VIOREL PONTA