Legea nr. 7/2016 - modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 48, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 48. — (1) În subordinea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a consilierilor de conturi ai Curţii de Conturi, precum şi ai Autorităţii de audit se organizează şi funcţionează câte un cabinet, care se încadrează cu personal contractual.”
2. La articolul 51, după alineatul (1) se introduc 17 noi alineate, alineatele (2)—(18), cu următorul cuprins:
„(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază şi persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.
(4) Pentru vechimea de peste 14 ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi, cuantumul pensiei este de 80% din baza de calcul prevăzută la alin. (2).
(5) Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului.
(6) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sectorul public, potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul public de pensii.
(7) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculate conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(8) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitate în cadrul Curţii de Conturi, prevăzute la alin. (2), beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de auditorii publici externi aflaţi în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă unde şi-a desfăşurat activitatea solicitantul, înaintea eliberării din funcţia de auditor public extern.
(9) De prevederile alin. (8) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de auditor public extern din cadrul Curţii de Conturi din motive neimputabile acestora.
(10) Pensiile de serviciu ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază auditorul public extern aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.
(11) De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.
(12) Se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public de pensii.
(13) Pensia prevăzută la prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
(14) Elementele necesare stabilirii pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în funcţia de auditor public extern şi baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de către Curtea de Conturi, pe răspunderea acesteia.
(15) Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel:
a) de la data eliberării din funcţie, prevăzută în decizia emisă de preşedintele Curţii de Conturi, în situaţia auditorilor publici externi aflaţi în activitate la data depunerii cererii de pensionare;
b) de la data acordării pensiei, în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (8).
(16) Prevederile prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu acordate auditorilor publici externi din cadrul Curţii de Conturi se completează cu cele ale legislaţiei privind sistemul public de pensii, cu privire la modalităţile de stabilire, plată, precum şi cele referitoare la modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea şi recuperarea sumelor încasate necuvenit şi jurisdicţie.
(17) Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătoreşti definitive.
(18) Prin sintagma «auditor public extern» se înţelege persoanele care efectuează activităţi specifice Curţii de Conturi, cele care îndeplinesc şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum şi persoanele care deţin funcţiile de conducere de director, director adjunct, şef serviciu/şef oficiu regional de audit şi şef birou din structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit.”
Art. II. — (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu se aprobă prin ordin comun al preşedintelui Curţii de Conturi şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Bucureşti, 18 ianuarie 2016.
Nr. 7.
| ← Legea nr. 6/2016 - completarea Legii educaţiei naţionale nr.... | Raport AEP nr. 16090/2015 - rezultatul controlului efectuat de... → |
|---|
Citește mai mult
alege anturajul, astfel incat chiar m-am insingurat. Locuiesc in casa construita de parintii mei, nu mi-am mai refacut viata dupa divort deoarece nici nu am avut timp disponibil pentru aceasta, iar cand am iesit la pensie, am avut aceleasi drepturi ca si orice economist care ar fi condus evidenta contabila, linistit, la o unitate. Consider ca prin promulgarea Legii nr. 7/2016 s-a eliminat o discriminare. In ce priveste sursa de finantare inca o data precizez ca eu mi-am asigurat salariile si implicit fondul de pensii din recuperarea pagubelor constatate pe parcursul activitatii, punandu-mi existenta mea si a copiilor mei de multe ori in pericol.Deci am adus bani la buget, nu am primit bani de la buget.Citește mai mult
Retragerea dreptului de a beneficia de pensie de serviciu pentru auditorii publici externi (controlorii financiari) din cadrul Curţii de Conturi a fost o măsură luată în mod discriminatoriu, având în vedere menţinerea intactă a dreptului de pensie în cazul magistraţilor şi al consilierilor de conturi din cadrul Curţii de Conturi.în acest context, solicităm revizuirea actualului cadru legal privind pensia de care beneficiază auditorii publici extemi/controlorii financiari, întrucât a fost anulat dreptul la „pensia de serviciu”, ca efect al aplicării prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, motivat de următoarele considerente:
1. Importanţa activităţii desfăşurate de către auditorii publici externi/controlorii financiari în cadrul Curţii de Conturi
Conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, Curtea de Conturi în calitate de instituţie supremă de audit exercită funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, transmiţând Parlamentului, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice, precum şi altor organisme rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor publice în ceea ce priveşte legalitatea şi regularitatea acestora în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate.
Prin activitatea desfăşurată, personalul de specialitate al Curţii de Conturi (consilierii de conturi şi auditorii publici extemi/controlorii financiari) asigură un serviciu public de strictă specialitate în domeniul controlului şi auditului public extern. Asemenea instituţiilor similare din statele membre ale Uniunii Europene, Curţii de Conturi îi revine un rol cheie privind creşterea responsabilităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate României de Uniunea Europeană şi de alte instituţii financiare internaţionale, în combaterea risipei şi a fraudei, precum şi la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroasă a disciplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare, urmărindu-se totodată eliminarea erorilor şi neregularităţilor privind gestionarea banului public, contribuind activ la implementarea conceptului de „bună guvernanţă".
Curtea de Conturi a României este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept şi în conformitate cu recomandările Declaraţiei de la Lima privind liniile directoare de control al finanţelor publice îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, prin proceduri de audit prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale, fiind singura instituţie competentă să certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile anuale de execuţie bugetară verificate, activitate desfăşurată exclusiv de către auditorii publici externi.
Importanţa activităţii auditorilor publici extemi/controlorilor financiari rezultă şi din analiza cadrului legislativ care a reglementat organizarea şi funcţionarea acestei instituţii, după cum urmează:
Iniţial, prin Legea de înfiinţare a Curţii de Conturi din anul 1864 „cercetarea conturilor' era efectuată de către „membrii Curţii” asistaţi de către personalul de specialitate (în drept administrativ sau ştiinţe financiare), care prin atribuţiile stabilite în legea menţionată sunt similari auditorilor publici extemi/controlorilor financiari.
Ulterior, prin Legea pentru reorganizarea Curţii de Conturi din anul 1929, funcţia de control se transferă unui personal de control şi verificare care se compune din: consilieri-controlori şi referendarii în timp ce membrii Curţii de Conturi sunt formaţi din: p rim -p re şedin te, preşedinţi de secţii şi consilieri de conturi Conform prevederilor acestei legi (art.4), membrii Curţii de Conturi, precum şi consilierii-controlori şi referendarii (care reprezintă personalul de control şi verificare) sunt inamovibili. In ceea ce priveşte nivelul de salarizare, consilierii-controlori sunt asimilaţi funcţiei de consilier al Curţilor de Apel, în timp ce referendarii sunt asimilaţi preşedinţilor sau judecătorilor de tribunale (în funcţie de grad).
Prin reînfiinţarea Curţii de Conturi, în baza Legii de organizare şi funcţionare nr. 94/1992, funcţia de control este asigurată de controlori financiari, în prezent auditori publici externi, iar conducerea este asigurată de membrii Curţii de Conturi, care, împreună cu judecătorii financiari, potrivit art 106 alin.(l) sunt independenţi şi inamovibili In exercitarea mandatului membrilor Curţii de Conturi şi judecătorilor financiari li se stabilesc o serie de interdicţii şi incompatibilităţi prevăzute la art 106 alin. (2), (3) şi (4). In acelaşi timp, conform prevederilor art. 110 din lege, aceleaşi incompatibilităţi şi interdicţii sunt stabilite şi pentru auditorii publici externi/controlorii financiari
Referitor la nivelul de salarizare, prin Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor şi personalului Curţii de Conturi s-a stabilit acelaşi nivel de salarizare atât pentru auditorii publici externi/controlorii financiari cât si pentru judecătorii si procurorii financiari.
Trebuie menţionat faptul că, în toate cele trei acte normative menţionate mai sus care reglementează organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, este prevăzută pe lângă funcţia de control şi funcţia jurisdicţională asigurată de magistraţi (judecători şi procurori). Prin funcţia jurisdicţională se realiza judecarea cauzelor cu care au fost sesizaţi judecătorii financiari de către procurorii financiari în baza actelor rezultate din examinarea şi verificarea conturilor, precum şi a situaţiilor financiare la entităţile publice. Prin modificările şi completările ulterioare aduse Legii nr. 94/1992, funcţia jurisdicţională exercitată de judecătorii financiari asupra cauzelor a fost transferată instanţelor comune, Curtea de Conturi rămânând numai cu funcţia de control.
Astfel, prin Legea nr. 217/2008 de modificare şi completare a Legii nr. 94/1992, se recunoaşte doar funcţia de control/audit, care se asigură de auditorii publici externi. Activitatea personalului de specialitate din cadrul Curţii de Conturi se realizează potrivit Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat de plenul Curţii de Conturi şi publicat în Monitorul Oficial al României.
2. Specificitatea activităţii de control/audit, respectiv responsabilităţile, interdicţiile, riscurile şi incompatibilităţile la care sunt supuşi auditorii publici externi
Caracterul special al activităţii de control/audit realizată în cadrul Curţii de Conturi rezultă din Constituţie, precum şi din legea de organizare şi funcţionare a acestei instituţii, după cum urmează:
Consilierii de conturi asigură managementul instituţiei în mod autonom, stabilind strategiile şi politicile în domeniul controlului/auditului şi poartă întreaga răspundere pentru aplicarea acestora de către auditorii publici externi.
Auditorii publici externi examinează şi certifică conturile anuale de execuţie bugetară ale instituţiilor publice şi verifică activitatea celorlalte entităţi aflate în competenţa Curţii de Conturi, ocazie cu care constată abateri cu caracter financiar-contabil cauzatoare sau nu de prejudicii, stabilesc măsuri pentru recuperarea eventualelor prejudicii, constată şi aplică contravenţii şi propun sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul apariţiei unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, răspunzând în totalitate de veridicitatea celor constatate şi consemnate în actele de control/audit întocmite. Toată această activitate trebuie realizată în mod obiectiv şi independent.
Pentru a asigura aceste cerinţe (obiectivitatea şi independenţa activităţii de control/audit exercitată de către Curtea de Conturi), prin legea de organizare şi funcţionare au fost stabilite, atât pentru consilierii de conturi, cât şi pentru auditorii publici externi, o serie de interdicţii şi incompatibilităţi. Pentru auditorii publici externi incompatibilităţile şi interdicţiile sunt prevăzute de Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, precum şi de Statutul auditorului public extern, aprobate de Plenul Curţii de Conturi Necesitatea elaborării unui cod şi statut aplicabile auditorilor publici externi rezultă şi din practica internaţională a instituţiilor supreme de audit şi a organismelor din care acestea fac parte, respectiv INTOSAI şi EUROSAI, pentru a fi asigurate principiile specifice acestei activităţi, respectiv obiectivitatea şi independenţa în exercitarea profesiei de auditor public extern. Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi şi Statutul auditorului public extern, prevăzute în legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, au fost armonizate cu Codul de conduită etică al INTOSAI (International Organisation of Supreme Audit Institutions) adoptat la Congresul de la Lima din anul 1977, care constituie un fundament pentru codurile instituţiilor supreme de audit.
Interdicţia cea mai relevantă este imposibilitatea exercitării oricărei alte funcţii şi implicit de realizare a unor venituri suplimentare în afara exercitării profesiei de auditor public extern, venituri care s-ar fi reflectat în cuantumul pensiei.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din Statut, auditorul public extern îndeplineşte o funcţie de interes public, de carieră, cu un statut special conferit de nivelul şi complexitatea atribuţiilor, precum şi de răspunderile, riscurile, incompatibilităţile şi interdicţiile care decurg din aplicarea Legii nr. 94/1992, republicată şi din normele interne şi regulamentele Curţii de Conturi, elaborate în baza legii.
Indiferent de natura juridică a actului care reglementează aceste interdicţii şi incompatibilităţi, acestea rămân limitări ale unor drepturi fundamentale, garantate de Constituţie şi de o serie de Pacte şi Tratate la care România a aderat, după cum urmează:
a) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
b) Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactul internaţional referitor la drepturile civile şi politice ratificate de România la data de 13.10.1974;
c) Convenţia internaţională a Naţiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare;
d) Convenţia Naţiunilor Unite privind eliminarea tuturor fenomenelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) şi protocolul facultativ la convenţie;
e) Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi Protocoalele nr. I şi 12 adiţionale la convenţie.
Limitările unor drepturi fundamentale sunt aplicate numai pentru anumite categorii socioprofesionale (consilieri de conturi, judecători, procurori, militari, poliţişti), acestea fiind impuse în mod obiectiv de specificitatea activităţii profesionale desfăşurate.
De asemenea, un element care ţine de specificitatea profesiei este şi faptul că, în activitatea pe care o desfăşoară, auditorii publici externi sunt supuşi unor presiuni, tensiuni şi ameninţări care, pe lângă complexitatea activităţii adaugă un plus de suprasolicitare neuropsihică, factor de risc recunoscut şi de Direcţia de sănătate a muncii prin buletinele de expertiză eliberate Curţii de Conturi şi structurilor sale teritoriale.
Totodată, este de menţionat şi riscul ca membrii familiei să nu acceadă într-o entitate publică, având în vedere susceptibilitatea că acest fapt ar putea reprezenta un conflict de interese direct sau indirect.
Datorită faptului că în acţiunile de control/audit, auditorii publici externi sancţionează prin proceduri specifice orice neregulă/abatere în ceea ce priveşte cheltuirea banului public, aceasta determină apariţia unui potenţial risc cauzat de tensionarea relaţiilor interumane dintre auditorii
publici externi din cadrul Curţii de Conturi şi persoanele supuse controlului/auditului. Acest risc este recunoscut prin Codul de conduită etică şi profesională, care la art. 11 precizează că „auditorii publici externi beneficiază de protecţia legii în exercitarea atribuţiilor de serviciu. La cererea motivată a auditorilor publici externi, Curtea de Conturi poate solicita organelor abilitate asigurarea protecţiei împotriva ameninţărilor, violenţelor şi faptelor de ultraj ”.
Compensarea importantei activităţii de control/audit desfăşurate, a riscului profesiei, precum si a interdicţiilor, incompatibilitătilor si responsabilităţilor, au fost avute în vedere de legiuitor când a modificat Legea nr. 94/1992, considerând că trebuie să existe o influentă semnificativă nu numai asupra salariului, ci si asupra condiţiilor de pensionare, stabilind atât pentru consilierii de conturi, cât si pentru auditorii publici externi dreptul de a beneficia de pensie de serviciu.
Trebuie menţionat faptul că, acest principiu de compensare se impune în cazul în care o anumită profesie se deosebeşte prin elementele de bază de alte profesii comune, iar introducerea sistemului pensiilor de serviciu în cazul acestor categorii este în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale şi comunitare în materie.
Acordarea pensiei de serviciu auditorilor publici externi în baza prevederilor Legii nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, reprezintă o recunoaştere a importanţei activităţii desfăşurate, a responsabilităţilor şi în acelaşi timp o compensaţie a interdicţiilor, riscurilor şi incompatibilitătilor la care aceştia sunt supuşi.
Adoptarea legii menţionate este în concordanţă cu Decizia Curţii Constituţionale nr.
20/02.02.2002, care a statuat că ,.acordarea pensiei de serviciu... nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie cărora trebuie să li se supună... ” (beneficiarii pensiilor de serviciu).
Această compensaţie, arată „Curtea Constituţională,... se bazează pe specificul activităţii care, astfel cum a rezultat din analiza dispoziţiilor constituţionale şi legale aplicabile domeniului, impune unor categorii profesionale obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic de pensionare (auditorilor publici externi), faţă de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri.”
Totodată, este de menţionat faptul că independenţa reprezintă o componentă a profesiei de auditor public extern, iar pensia de serviciu este o componentă în cariera auditorului public extern, întocmai ca angajarea, formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marcând momentul final al carierei profesionale, fiind o compensaţie a activităţii desfăşurate, cu semnificaţia juridică a unui drept patrimonial, care trebuie să producă efecte juridice indiferent de circumstanţe, chiar şi-n cazul unor constrângeri bugetare.
3. Tratamentul discriminatoriu aplicat auditorilor publici externi din cadrul Curţii de Conturi
Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ulterior prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, pensiile de serviciu au fost anulate.
După anularea pensiilor de serviciu, prin decizii ale Curţii Constituţionale, Legea nr. 119/2010 a fost declarată neconstituţională numai pentru anumite categorii socioprofesionale, respectiv pentru magistraţi şi asimilaţii acestora (Decizia nr. 373/2010), iar prin Decizia nr. 297/2012 s-a constatat neconstituţionalitatea art.l lit. h) din aceeaşi lege pentru consilierii de conturi. Trebuie precizat că acest articol din Legea nr. 119/2010 se referă atât la consilierii de conturi, cât şi la auditorii publici externi.
Cu toate că pentru auditorii publici externi s-au păstrat toate interdicţiile şi incompatibilităţile, iar în ceea ce priveşte activitatea specifică au fost prevăzute sarcini suplimentare prin introducerea procedurilor de audit, care necesită un plus de rigoare şi volum de muncă, totuşi s-a trecut de la sistemul pensiei de serviciu la sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 119/2000 şi ulterior de Legea nr.263/2010, prin invocarea unei măsuri de austeritate aplicabile tuturor categoriilor profesionale beneficiare de pensii de serviciu, inclusiv auditorii publici externi. Astfel au fost abrogate actele normative care au reglementat acest drept, fiind încălcate toate principiile în baza cărora au fost acordate pensiile de serviciu pentru anumite categorii socioprofesionale.
Declararea neconstituţionalităţii art.l, lit. h din Legea nr. 119/2010 pentru consilierii de conturi este motivată de faptul că aceştia au o altă reglementare constituţională şi legală, precum şi un statut juridic diferit de personalul de specialitate existent în cadrul Curţii de Conturi. în acest mod s-au creat premisele unui tratament discriminatoriu pentru auditorii publici externi, având în vedere faptul că, funcţia de control care reprezintă activitatea de bază a instituţiei, se realizează de către consilierii de conturi prin auditorii publici externi care, în examinarea şi certificarea conturilor, precum şi în verificarea celorlalte entităţi aflate în competenţă, aplică politicile şi strategia de control/audit stabilită şi aprobată de către Plenul Curţii de Conturi. Aşa cum se poate observa, este dificil de a separa activitatea consilierilor de conturi de cea a auditorilor publici externi, existând o sinergie a celor două funcţii
Totodată, toate interdicţiile şi incompatibilităţile menţionate de Curtea Constituţională pentru consilierii de conturi sunt identice cu cele care se aplică pentru auditorii publici externi. Considerându-se că statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecătorilor. Curtea Constituţională a decis admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi a declarat art.l, lit. h din Legea nr. 119/2010 neconstituţional în măsura în care se aplică consilierilor de conturi.
Prin recunoaşterea pensiei de serviciu şi pentru auditorii publici externi s-ar elimina tratamentul discriminatoriu aplicat faţă de consilierii de conturi, având în vedere sinergia activităţii de control/audit, precum şi faptul că au aceleaşi incompatibilităţi, interdicţii şi riscuri. A extrage din categoria socioprofesională implicată în exercitarea funcţiei de bază a Curţii de Conturi, respectiv aceea de control/audit, doar a funcţiei de consilier de conturi pentru a beneficia de pensia de serviciu, în condiţiile în care este dificil de a separa aportul adus de auditorii publici externi în examinarea şi certificarea conturilor, precum şi în verificarea celorlalte entităţi aflate în competenţa instituţiei, faţă de cel al consilierilor de conturi, reprezintă o dovadă certă a tratamentului discriminatoriu aplicat auditorilor publici externi
Prin toată activitatea desfăşurată. auditorii publici externi ar trebui asimilaţi consilierilor de conturi, aşa cum în sistemul judiciar o serie de cate sorii socioprofesionale sunt asimilate magistraţilor. beneficiind în aceste condiţii de pensie de serviciu', consilierii juridici din Ministerul Justiţiei, experţii criminalişti, secretarul general al Curţii Constituţionale, experţii din cadrul departamentului de formare profesională şi concursuri din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii etc.
Nu în ultimul rând trebuie amintit faptul că majoritatea auditorilor publici externi şi-au proiectat viitorul acceptând să-şi construiască cariera în Curtea de Conturi, renunţând la veniturile posibile din exercitarea altor profesii „în speranţa legitimă” a obţinerii unei pensii de serviciu” care, în sensul larg al dezvoltării carierei a reprezentat o componentă salarială.
Mai mult, deşi sarcinile de serviciu şi incompatibilităţile şi interdicţiile la care sunt supuşi auditorii publici externi au multe puncte comune cu activitatea magistraţilor, în speţă cu procurorii, întrucât actele întocmite în situaţia unor abateri de la legalitate care presupun recuperarea unor eventuale prejudicii ajung în instanţe, fiind similare cu rechizitoriile întocmite de procurori, neacordarea pensiei de serviciu pentru această categorie profesională reprezintă o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi.
în concluzie, regimul strict al activităţii, absenţa sau limitarea unor drepturi, existenţa unor incompatibilităţi şi interdicţii pe parcursul întregii cariere profesionale stabilite prin actele normative menţionate, precum şi responsabilităţile şi riscurile la care sunt supuşi auditorii publici externi, impun revenirea la sistemul de pensii de serviciu.
Aşa cum Curtea Constituţională constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură ar trebui gândită necesitatea acordării pensiei de serviciu nu numai pentru membrii Curţii de Conturi, ci si pentru auditorii publici externi, supuşi aceluiaşi principiu al independentei exercitării profesiei.
Acordarea pensiei de serviciu şi pentru auditorii publici externi se impune având în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi jurisprudenţa altor Curţi, care au statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei, şi care este argument valabil şi în cazul Curţii de Conturi, atât pentru consilierii de conturi, cât şi pentru auditorii publici externi, argument recunoscut în parte numai pentru consilierii de conturi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2012.
Acordarea pensiei de serviciu şi pentru auditorii publici externi este motivată şi de faptul că se încalcă în mod grav principiul echilibrului între drepturile şi obligaţiile impuse prin acte normative, acestora.
Iniţiatori - 8 deputati+senatori, din care:
deputati - PSD:
Baltă Mihai, Delureanu Virgil, Iordache Florin, Moldovan Carmen Ileana, Neacşu Marian, Solomon Adrian, Stanciu Anghel
deputati - UDMR:
Kerekes Károly