Decizia CCR nr. 196 din 31.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 3 raportat la art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 - accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 raportat la art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Paul Savu în Dosarul nr. 2.577/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 957D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Invocând Decizia Curții Constituționale nr. 980 din 25 iunie 2009, precizează că situația diferită a persoanelor vizate de ipoteza art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 justifică o reglementare diferită, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 672 din 26 iunie 2012, și de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a celorlalte prevederi criticate din același act normativ, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 980 din 25 iunie 2009 și nr. 211 din 13 martie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 2 septembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.577/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 raportat la art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția a fost ridicată de Paul Savu într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatarea calității de colaborator al Securității.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate discriminează și defavorizează nejustificat anumite categorii de persoane (profesii, demnități, funcții), deoarece numai în cazul acestora se poate reține calitatea de colaborator al Securității. Mai mult, discriminarea este realizată uneori chiar în cadrul aceleiași categorii de persoane. Astfel, de exemplu, calitatea de colaborator al Securității poate fi reținută numai pentru ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, nu și pentru alte persoane din același domeniu, precum ierarhii și șefii cultelor religioase nerecunoscute de lege încă, asociațiile religioase, ori pentru medicii psihiatri, anatomopatologi și legiști, nu și pentru medicii care au altă specialitate.

7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că se impune respingerea excepției, întrucât dispozițiile criticate au o rațiune bine determinată față de scopul declarat al actului normativ de a institui o formă de continuare într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităților exercitate de regimul comunist.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 3 raportate la art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt constituționale, sens în care arată că acțiunea în constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității este introdusă la o instanță de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, aceasta constituind o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Soluționarea recursului revine, de asemenea, unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, competentă a se pronunța cu privire la legalitatea hotărârii judecătorești și a sancționa un eventual abuz în ceea ce privește constatarea colaborării cu organele Securității. Invocă deciziile Curții Constituționale nr. 1.483 din 10 noiembrie 2009, nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, nr. 455 din 8 mai 2012, nr. 912 din 1 noiembrie 2012 și nr. 159 din 12 martie 2013.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 raportate la cele ale art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Prevederile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 2 lit. b): "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

[_]

b) colaborator al Securității - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;“;

- Art. 3:"Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții:

a) Președintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European;

d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat;

e) prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului București;

f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local;

g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului București, consilierii locali;

h) directorul și adjuncții acestuia în cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și șeful și adjunctul acestuia în cadrul structurilor județene ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale;

h¹) candidații pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității;

i) personalul diplomatic și consular;

j) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia;

k) membrii în Consiliul Național al Audiovizualului;

l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare;

m) personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

n) președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale;

o) președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Național de Integritate, președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, persoanele cu funcții de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agenția Națională a Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de Statistică și ai Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară;

p) membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora;

q) guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar;

r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;

s) rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private;

ș) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean, municipal și local;

t) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții;

ț) personalul militar și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente;

u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin;

v) președinte, vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective;

w) director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicații, șefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști;

y) persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.“

13. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a admis, în parte, excepția de neconstituționalitate ridicată și a constatat că sintagmele "indiferent sub ce formă“ și "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității“ din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituționale. În aceste condiții, sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Ca atare, excepția cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

15. Referitor la celelalte prevederi de lege care formează obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici de neconstituționalitate, în esență, similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 980 din 25 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 17 august 2009, Decizia nr. 919 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009, Decizia nr. 1.338 din 22 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 24 decembrie 2009, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.667 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 februarie 2010, Decizia nr. 953 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, Decizia nr. 211 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012, Decizia nr. 848 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 10 decembrie 2012).

16. Astfel, Curtea a reținut, spre exemplu, că, în temeiul art. 3 lit. u) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, constatarea calității de colaborator al Securității presupune o procedură mai complexă pentru ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, întrucât se poate face numai în urma demersurilor reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin, ceea ce nu este de natură să conducă la concluzia că se încalcă art. 16 din Constituție, având în vedere situația diferită a acestor persoane, situație ce a determinat o reglementare diferită.

17. În același timp, situația diferită a persoanelor care îndeplinesc funcțiile prevăzute de lege sau au calitățile prevăzute de aceasta presupune aplicarea unui tratament juridic diferențiat, justificat de statutul acestora și de impactul pe care aceste funcții îl au în societatea românească actuală, preocupată de aflarea adevărului istoric, în spiritul idealurilor Revoluției din decembrie 1989, evocate prin art. 1 alin. (3) din Constituție.

18. De asemenea, Curtea reține că stabilirea categoriilor de funcții și persoane vizate de prevederile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 reprezintă expresia opțiunii legiuitorului preocupat de deconspirarea, prin consemnarea publică, a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

19. Ca atare, în raport de criticile formulate, Curtea constată că prevederile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție privind principiului egalității în drepturi, care nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, în timp ce situațiile în mod obiectiv diferite justifică un tratament diferit.

20. Cât privește critica de neconstituționalitate formulată în raport de art. 21 din Constituție, Curtea nu a reținut încălcarea normelor constituționale privind accesul liber la justiție, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de colaborator al Securității este introdusă la o instanță de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs. Așadar, în condiții de independență și imparțialitate, instanța de judecată competentă este cea care, în urma administrării întregului probatoriu în cauză, pronunță soluția de constatare a calității de colaborator al Securității. Procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

21. De asemenea, Curtea a mai reținut că aprecierea întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de lege pentru constatarea calității de colaborator al Securității revine instanței judecătorești - Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Asemenea aspecte reprezintă, așadar, probleme ce țin exclusiv de interpretarea și aplicarea legii, fiind de competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013).