HOTĂRÂRE nr. 29/2014 - aprobarea opiniei privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategiei Europa 2020 pt. o creştere inteligentă, durabilă şi...

Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/202 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 3 iunie 2014,

1. Camera Deputaților apreciază că Strategia Europa 2020 a fost inițiată într-un context caracterizat de o creștere mai redusă și de niveluri de productivitate mai scăzute decât în alte țări dezvoltate, precum și de o deteriorare rapidă a mediului economic și social, ca urmare a celei mai grave crize financiare mondiale cu care UE s-a confruntat vreodată. Au fost stabilite cinci obiective principale intercorelate pe care UE trebuia să le atingă până în 2020 în domeniul ocupării forței de muncă, al cercetării și dezvoltării, al schimbărilor climatice și energiei, al educației și al combaterii sărăciei și excluziunii sociale. Aceste obiective, fără să fie exhaustive, erau considerate reprezentative pentru tipul de schimbare dinamică promovată în cadrul strategiei.

2. Camera Deputaților admite importanța inițiativelor care au servit uneori drept ghid pentru utilizarea finanțării UE în perioada 2007-2013 și au oferit un cadru pentru configurarea fondurilor UE pentru perioada 2014-2020.

3. Camera Deputaților ia act de scopul comunicării, respectiv realizarea unui bilanț și identificarea progreselor, provocărilor și liniilor directoare ale strategiei pentru atingerea obiectivelor Europa 2020:

- Comisia a lansat în 2010 șapte inițiative emblematice, context în care a fost elaborat un mecanism de monitorizare specific pentru evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a spațiului european de cercetare, s-a înființat adunarea privind Agenda digitală, tabloul de bord anual al Agendei digitale și s-a accentuat rolul competitivității industriale;

- piața unică europeană, prin Actul privind piața unică I și prin Actul privind piața unică II, a identificat 24 de acțiuni-cheie în domeniile economiei digitale, energiei, transporturilor, achizițiilor publice și protecției consumatorilor, care sunt adoptate sau urmează să fie adoptate;

- noul cadru financiar al UE pentru perioada 2014-2020 este fidel aliniat la prioritățile Strategiei Europa 2020;

- agenda externă a UE este o sursă potențială de creștere economică și de ocupare a forței de muncă, dar încă nu este corelată cu agenda internă.

4. Camera Deputaților constată că motivele pentru care este necesară Strategia Europa 2020 sunt în 2014 la fel de stringente ca în 2010. De-a lungul mai multor decenii, UE s-a identificat cu integrarea economică profundă având ca rezultat creșterea fluxurilor de bunuri, servicii, forță de muncă și finanțe în interiorul său. Aceasta a determinat convergența veniturilor și a nivelurilor de trai din statele membre, conducând la caracterizarea UE drept "motor de convergență“ unic în lume. Procesul de convergență a încetinit și chiar s-a inversat în unele părți ale Europei, ca urmare a acumulării dezechilibrelor și sub presiunea crizei.

5. Camera Deputaților apreciază că odată cu ieșirea din cea mai gravă criză economică și financiară cu care se poate confrunta o generație, UE trebuie să își consolideze strategia de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru a putea răspunde așteptărilor cetățenilor săi și să își mențină rolul pe plan mondial. Camera Deputaților consideră că acum este momentul oportun pentru revizuirea strategiei, având în vedere că trebuie stabilite prioritățile de politică postcriză ale UE pentru cea de-a doua jumătate a deceniului care se încheie în 2020.

6. Camera Deputaților constată că analiza expusă în comunicare arată că bilanțul obiectivelor și al inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 este neomogen. UE este pe cale de a îndeplini obiectivele privind educația sau clima și energia, dar situația este diferită în cazul obiectivelor privind ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea sau reducerea sărăciei. Cu toate acestea, existența obiectivelor UE a permis concentrarea atenției asupra elementelor fundamentale cu acțiune pe termen lung care sunt esențiale pentru viitorul societății și al economiei UE. Camera Deputaților consideră că transpunerea acestor obiective la nivel național a contribuit, de asemenea, la evidențierea unor tendințe incomode: un decalaj crescând între statele membre cu cele mai bune rezultate și cele cu rezultate mai slabe și un decalaj din ce în ce mai mare între regiunile aceluiași stat membru sau între regiuni din state membre diferite.

7. Camera Deputaților semnalează că guvernanța economică a UE, pusă în aplicare anual prin intermediul semestrului european, a fost substanțial consolidată în ultimii ani și este un potențial instrument solid pentru urmărirea priorităților postcriză care va fi necesară în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Principalele politici ale UE, cum ar fi cadrul financiar multianual 2014-2020 și diferitele sale programe, au fost elaborate pentru a se ține seama de învățămintele desprinse în urma semestrului european și a susține îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, asigurând baza pentru construcția viitoarelor politici atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

8. Camera Deputaților salută trecerea în revistă de către Comisie a tendințelor pe termen lung care pot afecta creșterea economică, și anume: schimbările societale (îmbătrânirea populației și vechea chestiune a inegalității privind distribuția veniturilor), globalizarea și comerțul (UE fiind cel mai mare exportator și comerciant de bunuri și servicii din lume), evoluțiile privind productivitatea și utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor, presiunea asupra resurselor și preocupările legate de mediu.

9. Camera Deputaților admite evaluarea Comisiei privind realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și recomandă autorităților naționale competente să țină cont de aceste date în orice exercițiu de programare, în organizarea instituțională și în deciziile punctuale luate în aplicarea programelor:

- obiectiv: rata ocupării (20-64 ani) de 75% la nivelul anului 2020. România a înregistrat o scădere a ratei ocupării de la 64,4% în 2008 la 63,8% în 2012;

- obiectiv: nivelul investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) de 3% din PIB în 2020. În anul 2012, România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre în ceea ce privește nivelul investițiilor în CDI (0,42% din PIB);

- obiectiv: reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră cu 20% față de anul de referință 1990. România, cu o reducere a emisiilor de 49,54%, se situează pe locul al treilea în UE 27;

- obiectiv: ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie - 20% în 2020. În România, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile a atins un nivel foarte apropiat de obiectivul asumat la nivel național pentru 2020 (24%);

- obiectiv: creșterea eficienței energetice cu 20% până în 2020. La nivelul statelor membre, 13 state, printre care și România, au atins țintele indicative de eficiență energetică;

- obiectiv: reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii la mai puțin de 10%. Nivelul de ambiție cu privire la reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii până în anul 2020 diferă de la un stat membru la altul. În România acesta este de 11,3%;

- obiectiv: creșterea ratei populației cu vârsta de 30-34 ani absolvente a unei forme de educație terțiară la cel puțin 40%. Nivelul de ambiție cu privire la această țintă diferă, din nou, de la un stat membru la altul. În România acesta este de 26,7%;

- obiectiv: reducerea în anul 2020 a numărului persoanelor amenințate de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane, față de anul 2008, când se înregistrau 116,5 milioane de cetățeni aflați în risc de sărăcie. În anul 2012, România a înregistrat o rată a riscului de sărăcie după transferurile sociale de 22,6% comparativ cu 23,4% cât era la nivelul anului 2008. În anul 2012 s-a înregistrat o reducere a numărului de persoane sărace cu 164.000 de persoane față de anul 2008.

10. Camera Deputaților constată lipsa concluziilor cu privire la politici și a recomandărilor făcute de Comisie. Având în vedere enormele schimbări survenite în UE, în statele sale membre, în regiuni și în orașe ca urmare a crizei, Comisia consideră că este necesar să lanseze o consultare la nivelul UE cu toate părțile interesate cu privire la învățămintele care trebuie trase și la principalii factori care trebuie să orienteze următoarele etape ale strategiei de creștere postcriză a UE.

11. Camera Deputaților susține și salută propunerea Comisiei de a organiza o consultare publică, pe baza analizei expuse în comunicare, invitând toate părțile interesate să își exprime opiniile. În urma consultării, la începutul anului 2015, Comisia va face propuneri privind desfășurarea în continuare a strategiei.

12. Camera Deputaților constată că principala concluzie a evaluării Comisiei este aceea că progresul în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este unul mixt. Astfel, criza economică și financiară a avut un impact negativ major asupra nivelurilor de ocupare a forței de muncă și sărăciei și a restrâns evoluțiile în ceea ce privește restul obiectivelor. Face excepție obiectivul referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, unde criza economică a avut un impact pozitiv, determinat îndeosebi de reducerea activităților de producție și de transport.

13. Camera Deputaților susține raportul de evaluare privind Strategia Europa 2020 al Comitetului Regiunilor intitulat "Regândirea creșterii economice și a strategiei privind locurile de muncă“, din 7 martie 2014, în care se propune crearea unei dimensiuni teritoriale prin care să se distingă, diferențiat, potențialul regional și metodele de realizare a acestuia. Acest proces ar trebui să se bazeze pe pregătirea continuă a acordurilor de parteneriat și pe programele operaționale 2014-2020. De asemenea, raportul atrage atenția că instrumentele de guvernanță economică, structurate pe mai multe niveluri, au fost rareori utilizate în aplicarea Strategiei Europa 2020. În opinia Comitetului Regiunilor, acestea trebuie puse în aplicare constant în toate etapele ciclului de politici, de la proiectare până la executare, monitorizare și evaluare.