Legea nr. 78/2014 - reglementarea activităţii de voluntariat în România

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR, SENATUL

LEGENr. 78/2014

privind reglementarea activității de voluntariat în România

Monitorul Oficial nr. 469 din 26.06.2014

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1

(1) Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.

(2) Voluntariatul este un factor important în crearea unei piețe europene competitive a muncii și, totodată, în dezvoltarea educației și formării profesionale, precum și pentru creșterea solidarității sociale.

Art. 2

(1) Statul român recunoaște valoarea socială a activităților de voluntariat ca expresie a cetățeniei active, a solidarității și responsabilității sociale, precum și valoarea profesională ca expresie a dezvoltării personale, profesionale, interculturale și lingvistice a persoanelor care desfășoară aceste activități.

(2) Statul susține dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local, național și internațional, cu respectarea independenței și diversității acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice și culturale, sportive și recreative, educaționale, științifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic și filantropic și altele asemenea.

(3) Statul român sprijină dezvoltarea voluntariatului prin toate instituțiile sale care activează în domenii în care se desfășoară activități de voluntariat potrivit legii.

Art. 3

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în grup;

b)activitatea de interes public reprezintă activitatea desfășurată în domenii precum: arta și cultura, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistența socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială;

c)organizația-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează și administrează activități de voluntariat;

d)contractul de voluntariat reprezintă convenția încheiată între un voluntar și organizația-gazdă, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului;

e)voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenență politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislației în domeniul muncii și desfășoară activități de voluntariat;

f)beneficiarul activității de voluntariat este persoana fizică, alta decât soțul/soția și copiii, sau persoana juridică în folosul căreia se desfășoară activitatea de voluntariat;

g)coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizației-gazdă, care îndeplinește sarcinile legate de coordonarea și administrarea activității voluntarilor.

Art. 4

Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:

a) participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerată și bazată pe o decizie liber consimțită a voluntarului;

b) implicarea activă a voluntarului în viața comunității;

c) desfășurarea voluntariatului cu excluderea remunerației din partea beneficiarului activității;

d) participarea persoanelor la activitățile de voluntariat, pe baza egalității de șanse și de tratament, fără discriminări;

e) activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită;

f) caracterul de interes public al activității de voluntariat.

Art. 5

Activitățile de voluntariat izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din rațiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 6

Autoritățile administrației publice sprijină derularea activităților de voluntariat prin includerea în strategiile de dezvoltare locală sau națională a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale, și nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum și modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităților locale sau naționale.

Art. 7

(1) Autoritățile administrației publice locale susțin voluntariatul ca metodă recunoscută prin care cetățenii pot participa activ la activități de voluntariat în comunitățile lor, metodă ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acțiuni umanitare, mediu înconjurător, probleme sociale, și altele asemenea.

(2) Autoritățile administrației publice locale se întâlnesc anual cu reprezentanții legali ai organizației-gazdă, pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care le conduc, în vederea organizării unei cooperări efective în activitățile de interes public desfășurate de către voluntari, precum și în vederea promovării, la nivel local, a acestor activități, a rezultatelor și impactului social survenit.

(3) Autoritățile administrației publice locale promovează și susțin organizarea de evenimente cu ocazia Zilei Internaționale a Voluntariatului, în data de 5 decembrie a fiecărui an.

Art. 8

(1) Activităților de voluntariat organizate în afara României de către organizații-gazdă de naționalitate română, în parteneriat cu organizații din țara respectivă, desfășurate în temeiul unui contract de voluntariat semnat în România, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi.

(2) Voluntarilor cetățeni străini le este garantată rezidența pe teritoriul statului român pe durata contractului de voluntariat, în limitele și condițiile impuse de legislația privind regimul străinilor în România.

Art. 9

(1) Activitatea de voluntariat se desfășoară în urma unei cereri din partea organizației-gazdă, prin care aceasta își manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Organizația-gazdă are posibilitatea de a refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, în condițiile prevăzute în statutul acesteia, în funcție de tipul de activitate desfășurată, și cu respectarea art. 4 lit. c).

(2) Cererea emisă de organizația-gazdă persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunț public.

(3) Organizația-gazdă oferă instruire inițială cu privire la:

a) structura, misiunea și activitățile organizației-gazdă;

b) drepturile și responsabilitățile voluntarului;

c) regulamentele interne care reglementează implicarea voluntarului.

(4) Organizația-gazdă poate oferi voluntarilor, în condițiile legislației din domeniul educației și formării profesionale, cursuri de instruire, formare și pregătire profesională în domeniul în care aceasta activează.

Art. 10

(1) Este interzis, sub sancțiunea anulabilității, să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestațiilor respective.

(2) Activitatea de voluntariat se consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.

(3) Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea activității de voluntariat, organizația-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României.

(4) Certificatul de voluntariat va conține următoarele elemente:

a) datele de identificare ale organizației-gazdă care emite certificatul;

b) numărul de înregistrare și data emiterii certificatului;

c) numărul de înregistrare și data contractului de voluntariat;

d) numele, prenumele și datele de identificare ale voluntarului;

e) perioada și numărul de ore de voluntariat;

f) numele și prenumele coordonatorului voluntarilor;

g) numele și prenumele reprezentantului legal al organizației-gazdă;

h) mențiunea "Voluntarul și organizația emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor și informațiilor cuprinse în acest certificat“.

(5) Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizații-gazdă dintr-un alt stat sunt recunoscute în România în măsura în care conțin elementele prevăzute la alin. (4) și sunt prezentate în copie autentificată și traducere legalizată.

(6) Raportul de activitate va conține următoarele elemente:

a) activitățile de voluntariat prestate;

b) atribuțiile asumate;

c) aptitudinile dobândite.

Art. 11

(1) Voluntariatul se desfășoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar și organizația-gazdă. Obligația de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă revine organizației-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) În cazul încheierii contractului de voluntariat cu un cetățean străin, organizația gazdă poate să-i pună acestuia la dispoziție un interpret.

(3) Organizația-gazdă este obligată ca, anterior începerii activității de voluntariat, să înmâneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat.

(4) Anterior începerii activității, contractul de voluntariat se înregistrează în registrul de evidență a voluntarilor ținut de organizația-gazdă.

(5) Contractul de voluntariat este însoțit obligatoriu de fișa de voluntariat și fișa de protecție a voluntarului.

(6) Contractul de voluntariat trebuie să conțină următoarele clauze:

a) datele de identificare ale părților contractante;

b) descrierea activităților pe care urmează să le presteze voluntarul;

c) timpul și perioada de desfășurare a activității de voluntariat;

d) drepturile și obligațiile părților;

e) stabilirea cerințelor profesionale, a abilităților sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sănătate, confirmate prin certificate de sănătate sau alte documente;

f) condițiile de reziliere a contractului.

(7) Contractul de voluntariat încetează în următoarele condiții:

a) la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestațiile care fac obiectul contractului au fost executate;

b) de comun acord;

c) când organizația-gazdă își încetează activitatea;

d) prin denunțare unilaterală, în condițiile art. 21;

e) în caz de reziliere a contractului.

(8) Fișa de voluntariat conține descrierea în detaliu a tipurilor de activități pe care organ izația-gazdă și voluntarul au convenit că acesta din urmă le va desfășura pe parcursul contractului de voluntariat.

(9) Fișa de protecție a voluntarului conține instrucțiuni cu privire la desfășurarea activității acestuia, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă. Pentru activități ce ies din domeniul de acoperire al fișei de protecție a voluntarului, organizatorii activității vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă ce vor pune la dispoziția acestora instrucțiuni de securitate a muncii specifice activității respective.

(10) Organizația-gazdă este obligată să țină evidența voluntarilor, a duratei și a tipului activităților desfășurate și evaluării voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite în regulamentul intern.

Art. 12

Contractul de voluntariat trebuie să conțină minimum următoarele drepturi ale voluntarului:

a) dreptul de a desfășura activitatea de voluntariat în concordanță cu capacitatea și disponibilitatea acestuia;

b) dreptul de a solicita organizației-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoțit de raportul de activitate;

c) dreptul la confidențialitate și protecția datelor personale;

d) dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat.

Art. 13

(1) Contractul de voluntariat trebuie să conțină următoarele obligații ale voluntarului:

a) obligația de a presta o activitate de interes public, fără remunerație;

b) obligația unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului - îmbunătățirea calității vieții și reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate, prevenirea și gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială și, totodată, lupta împotriva excluderii sociale și discriminarea;

c) obligația voluntarului de a îndeplini sarcinile prevăzute în fișa de voluntariat, precum și respectarea instrucțiunilor stipulate în fișa de protecție a voluntarului;

d) obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul activității de voluntariat, pe perioada desfășurării contractului de voluntariat și pe o perioada de 2 ani după încetarea acestuia;

e) obligația de a anunța indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de voluntariat în care este implicat.

(2) Răspunderea voluntarului în astfel de situații se angajează potrivit regulilor stabilite în legislația în vigoare și în regulamentele interne ale organizației-gazdă.

Art. 14

Contractul de voluntariat trebuie să conțină următoarele drepturi ale organizației-gazdă:

a) dreptul de a stabili organizarea și funcționarea activității de voluntariat;

b) dreptul de a iniția conținutul fișei de voluntariat, pe care o adaptează la solicitarea și pregătirea voluntarului, precum și la tipul de activități de voluntariat desfășurate de către organizația-gazdă;

c) dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fișei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari;

d) dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite în contractul de voluntariat, fișa de voluntariat și/sau în fișa de protecție a voluntarului.

Art. 15

(1) Contractul de voluntariat trebuie să conțină următoarele obligații ale organizației-gazdă:

a) obligația de a asigura desfășurarea activităților sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea condițiilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă, în funcție de natura și de caracteristicile activității respective;

b) obligația de a suporta cheltuielile de hrană, cazare și transport pentru voluntar în desfășurarea activității sale de voluntariat;

c) obligația de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de voluntariat, cu excepția celor aferente muncii prestate de către voluntar.

(2) La solicitarea voluntarului, organizația-gazdă poate încheia contract de asigurare împotriva riscurilor de accident și de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activității, în funcție de complexitatea activității la care participă acesta.

Art. 16

În executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordonează coordonatorului voluntarilor, numit în condițiile art. 3 lit. g). În situația în care, prin desfășurarea activităților de voluntariat, se cauzează prejudicii unor terțe persoane, organizația-gazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în condițiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a voluntarului.

Art. 17

Executarea obligațiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.

Art. 18

Răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 19

Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voința părților, o situație de natură să îngreuneze executarea obligațiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situația face imposibilă executarea contractului, acesta încetează de plin drept.

Art. 20

(1) Negocierea sau renegocierea contractului de voluntariat se va face la cererea scrisă a uneia dintre părți, în condițiile stabilite prin contractul de voluntariat.

(2) La negocierea clauzelor și la încheierea contractelor de voluntariat părțile sunt egale și libere.

Art. 21

Denunțarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc la inițiativa oricăreia dintre părți, care se comunică și se motivează în scris. Condițiile denunțării se stabilesc prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile.

Art. 22

(1) Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat se soluționează pe cale amiabilă sau prin procedura de mediere, iar, în caz de nesoluționare, de către instanțele civile.

(2) Acțiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.

Art. 23

La concursurile organizate pentru ocuparea posturilor, dacă doi sau mai mulți candidați obțin punctaje egale, autoritățile și instituțiile publice și angajatorii persoane fizice sau juridice pot acorda punctaj suplimentar candidaților care prezintă unul sau mai multe certificate de voluntariat obținute din activități de voluntariat, eliberate în condițiile prevăzute de prezenta lege, în situația în care acestea constituie criterii de selecție.

Art. 24

Dispozițiile prezentei legi nu se aplică personalului din cadrul serviciilor de urgență voluntare constituite conform legii, precum și persoanelor cărora le sunt aplicabile dispozițiile legale privitoare la prestarea serviciului militar pe bază de voluntariat.

Art. 25

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 26

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 25 aprilie 2007.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA

PREȘEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 78/2014 - reglementarea activităţii de voluntariat în România




Expunere de motive initiator 15.10.2015
Mişcarea de voluntariat din România s-a dezvoltat constant în ultimii 20 de ani. Anul Internaţional al Voluntariatului 2001 a dat un impuls extraordinar acestei dezvoltări prin adoptarea Legii Voluntariatului, o formă de recunoaştere publică de care această mişcare avea nevoie pentru a merge mai departe.

în România, activitatea de voluntariat a început să fie promovată după Revoluţia din Decembrie 1989 şi a culminat cu adoptarea Legii voluntariatului nr. 195/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006. După integrarea României în Uniunea Europeană,
Citește mai mult activitatea de voluntariat a dobândit valenţe noi, care însă nu au fost transpuse într-un act normativ modem, viabil, care să acopere situaţiile apărute în practică.

în România mai există însă numeroase alte reglementări sectoriale care fac referire la voluntariat şi care nu sunt armonizate corespunzător cu legea cadru a voluntariatului. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană mişcarea de voluntariat a resimţit, alături de întregul sector neguvemamental, diminuarea semnificativă a finanţărilor externe care susţinuseră dezvoltarea sectorului nonprofit în general şi a voluntariatului în special.

Infrastructura pentru voluntariat din România - definită ca acea combinaţie de structuri organizaţionale şi mecanisme de suport care permit voluntariatului să se dezvolte - deşi înregistrează unele succese în termeni de organizaţii suport şi platforme de reprezentare în domeniul voluntariatului, este încă insuficient dezvoltată în privinţa absorbţiei voluntarilor, în prezent confruntându-ne cu problema unei afluenţe de persoane care doresc să se implice voluntar şi insuficienţa unor oportunităţi de voluntariat organizate în care aceştia să fie integraţi.

Conştientizarea cât mai extinsă a publicului larg cu privire la valoarea voluntariatului pentru comunitatea locală, cu privire la beneficiile la nivel individual ale celor care se implică voluntar şi cu privire la potenţialul voluntariatului ca formă de responsabilitate socială care poate fi asumată, în această formă, atât la nivel individual cât şi Ia nivel instituţional, este un aspect care necesită îmbunătăţire, iar rolul mass-mediei trebuie să devină mai activ.

Recunoaşterea corespunzătoare a valorii voluntariatului trebuie să devină a prioritate pentru România care trebuie să dezvolte sisteme de recunoaştere a competenţelor dobândite prin activităţi de voluntariat acceptate de sectorul neguvemamental, de sistemul formal de învăţământ şi de piaţa angajatorilor privaţi şi să exploateze la maxim potenţialul voluntariatului ca formă de învăţare pe tot parcursul vieţii şi îmbătrânire activă.

O prezentare a mişcării de voluntariat din România în termeni numerici este o provoare majoră datorită cifrelor multiple şi contradictorii pe care diferite cercetări le-au produs de-a lungul ultimilor 20 de ani. Potrivit ultimului Eurobarometru din primăvara anului 2010 România are aproximativ 4,4 milioane de voluntari, respectiv 20% din populaţia ţării, fiind implicaţi în principal cei sub 35 de ani şi cei care sunt angajaţi sau se află încă în sistemul de învăţământ. în acelaşi timp însă 90% dintre organizaţiile neguvemamentale active raportează implicarea voluntarilor în activităţi şi peste jumătate din liderii acestor orgnizaţii declară că voluntarii vin singuri la organizaţie, potrivit studiului realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în 2010.

Potrivit aceluiaşi studiu, media europeana de implicare în activităţi de voluntariat ajunge la 40%, culminând cu Norvegia unde 80% din populaţie se implică în activităţi de voluntariat. România are astfel una din cele mai scăzute medii de implicare în comunitate.

Echivalentul contribuţiei financiare a voluntariatului la PIB atinge, în state precum Austria, Olanda şi Suedia, procente între 3% şi 5%, iar în Marea Britanie, Finlanda şi Danemarca peste două procente.

Legea 195/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006, prezintă o serie de lacune şi contradicţii în ceea ce priveşte semnificaţia unor termeni, reglementarea contractului de voluntariat, a recunoaşterii valorii voluntariatului în dezvoltarea individuală şi socială, a drepturilor şi obligaţiilor voluntarilor fiind astfel necesare clarificări în acest sens.

Modificarea Legii 195/2001 ar determina apariţia unui act normativ greoi şi dificil de înţeles şi utilizat, având în vedere numeroasele schimbări de conţinut aduse prin noua lege. Susţinem aşadar nevoia adoptării unei legi noi, creată pe structura celei vechi, care păstrează o parte din reglementările anterioare şi care răspunde problemelor actuale întâmpinate în practică de cei care derulează activităţi de voluntariat.

Printre principalele modificări aduse de prezentul proiect de lege, amintim: reglementarea desfăşurării activităţii de voluntariat printr-un contract-cadru în formă scrisă, recunoaşterea voluntariatului ca experienţă profesională, şi posibilitatea eliberării unui certificat de recunoaştere de competenţelor dobândite prin voluntariat de către organizaţia gazdă la solicitarea voluntarului.

Prezentul act normativ oferă soluţii coerente armonizate european problemelor întâmpinate de organizaţiile care lucrează cu voluntari, şi oferă un cadru legal modem şi adaptat contextului naţional şi european în domeniul voluntariatului.
Iniţiatori:
106 deputati+senatori, din care:
deputati - PSD: Adam Ioan, Adăscăliţei Constantin, Andea Petru, Arsene Ionel, Axente Ioan, Babuş Radu, Baltă Mihai, Bănicioiu Nicolae, Bărbulescu Daniel-Ionuţ, Bejinariu Eugen, Birchall Ana, Bogdan Gheorghe-Dănuţ, Buicu Corneliu-Florin, Călin Ion, Căprar Dorel-Gheorghe, Chiriţă Dumitru, Ciobanu Gheorghe, Ciocan Dan, Ciofu Tamara-Dorina, Ciolacu Ion-Marcel, Cristea Victor, Daea Petre, Delureanu Virgil, Dima Toader, Dîrzu Ioan, Dobre Mircea-Titus, Dolineaschi Andrei, Dragomir Viorel Marian, Drăghici Sonia-Maria, Dumitrache Ileana Cristina, Emacu Gheorghe, Frăticiu Gheorghe, Gust Băloşin Florentin, Harbuz Liviu, Iacoban Sorin-Avram, Iane Ovidiu-Cristian, Intotero Natalia-Elena, Iriza Scarlat, Itu Cornel, Khraibani Camelia, Marcoci Vlad, Marin Gheorghe, Martin Eduard-Stelian, Matei Călin-Vasile-Andrei, Mazilu Constantin, Măduţa Flavius-Luigi, Mîrza Gavril, Mocioalcă Ion, Moldovan Carmen Ileana, Munteanu Ioan, Nassar Rodica, Neacşu Marian, Necula Cosmin, Nichita Cristina, Nicolae Florian, Nistor Laurenţiu, Niţă Emil, Peia Ninel, Petrache Adrian-Alin, Petrea Dorin Silviu, Petric Octavian, Popa Radu Mihai, Popeangă Vasile, Popescu Dumitru-Iulian, Pop Georgian, Răducanu Ion, Rădulescu Cătălin-Marian, Rădulescu Constantin, Resmeriţă Cornel-Cristian, Rizea Cristian, Roman Gheorghe, Roman Victor, Roşca Lucreţia, Săvoiu Ionuţ-Cristian, Stativă Irinel Ioan, Stănescu Alexandru, Steriu Valeriu-Andrei, Stragea Sorin Constantin, Sturzu Mihai-Răzvan, Şimon Gheorghe, Şova Lucian, Ştefan Viorel, Ştefănescu Elena Cătălina, Tabugan Ion, Tătaru Florin-Cristian, Tiuch Cătălin, Tîlvăr Angel, Tudorie Violeta, Vasilică Radu Costin, Vlădoiu Aurel, Voicu Mădălin-Ştefan, Vulpescu Ioan, Weber Mihai
deputati - PNL: Alexe Costel, Doboş Anton, Dolha Nechita-Stelian, Gorghiu Alina-Ştefania, Ispir Raluca-Cristina, Săpunaru Nini, Stroe Ionuţ-Marian, Surdu Raluca, Ţîmpău Radu Bogdan
deputati - Minoritati: Păun Nicolae
deputati - ALDE: Ciucă Liviu-Bogdan, Florea Damian
senatori - PNL: Cotescu Marin-Adrănel
Răspunde