Decizia CCR nr. 356 din 7.05.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 74/2013 - unele măsuri pt. îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF, precum şi pt....

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 și 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Viorel Mihăiță Neagoe-Anton în Dosarul nr. 2. 121/119/2013 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1. 219D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții în materie.

CURTEA

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.121/119/2013, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 și 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Viorel Mihăiță Neagoe-Anton, în calea de atac a recursului declarat împotriva sentințelor civile pronunțate într-o cauză având ca obiect litigiu privind funcționarii publici, anume anularea deciziei privind eliberarea din funcție publică, emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, în baza dispozițiilor Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 74/2013.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, în baza dispozițiilor legale criticate, s-au înființat alte structuri administrative inexistente în Constituție, respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice. Argumentul îl reprezintă faptul că, în cadrul acestor direcții, funcționează structuri județene și, astfel, acestea sunt suprastructuri.

7. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece art. 10 și 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 nu contravin modului în care se realizează organizarea administrativ-teritorială a țării, astfel cum prevede art. 3 alin. (3) din Constituție, iar modalitatea de înființare și organizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu urmează regulile privind o autoritate administrativ-teritorială, instituției nefiindu-i incidente prevederile art. 117 alin. (3) din Constituție.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepției nu argumentează în ce constă contrarietatea dintre textele de lege criticate și prevederile constituționale invocate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere depus de partea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 și 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 144/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 24 octombrie 2014, având următorul cuprins:

- Art. 10:"(1) Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1) se înființează în subordinea Agenției direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, instituții publice cu personalitate juridică, și care sunt conduse, prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de un director general, funcționar public.

(2) Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice se înființează prin transformarea direcției generale a finanțelor publice a județului în care va fi stabilit sediul direcției generale regionale, prin fuziunea prin absorbție a celorlalte direcții generale județene ale finanțelor publice din aria de competență stabilită potrivit prevederilor alin. (3).

(3) Orașele în care au sediul direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, aria de competență a acestora, precum și lista direcțiilor generale județene ale finanțelor publice care se reorganizează ca direcții generale regionale ale finanțelor publice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, înființate potrivit prevederilor alin. (3), preiau activitatea și competențele tuturor direcțiilor generale județene ale finanțelor publice absorbite din aria de competență, precum și a tuturor structurilor teritoriale subordonate acestora.

(5) Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice preiau prin fuziune prin absorbție direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiile județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale din aria de competență stabilită potrivit prevederilor alin. (3).

(6) Modul de organizare și funcționare a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, precum și a structurilor subordonate ale acestora se stabilește prin ordin al președintelui Agenției, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, în cazul structurilor coordonate metodologic de structurile de specialitate din aparatul propriu al ministerului.

(7) Direcțiile generale județene ale finanțelor publice care se reorganizează prin fuziune prin absorbție în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice își pierd personalitatea juridică.

(8) Personalul direcțiilor generale ale finanțelor publice, precum și personalul direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale, care se reorganizează prin fuziune prin absorbție, se preia în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, în limita numărului de posturi aprobat, în condițiile legii".

- Art. 11:"(1) Patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuția bugetară până la data reorganizării și orice alte bunuri ale Autorității Naționale a Vămilor și ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene sunt preluate de Agenție și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, după caz.

(2) Procedurile aflate în derulare la nivelul Autorității Naționale a Vămilor, precum și la nivelul direcțiilor generale ale finanțelor publice care se reorganizează vor fi continuate de Agenție, respectiv de direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, după caz, care se subrogă în drepturile și obligațiile acestora, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

(3) Pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, Agenția și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice se subrogă în toate drepturile și obligațiile Autorității Naționale a Vămilor și ale direcțiilor generale ale finanțelor publice, după caz, și dobândesc calitatea procesuală a acestora, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1). De la aceeași dată, în litigiile în care direcțiile generale ale finanțelor publice județene au fost mandatate să asigure reprezentarea structurilor ierarhic superioare, calitatea de reprezentant al acestora se transmite către direcția generală regională a finanțelor publice care a preluat activitatea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene respective.

(4) Protocoalele de predare-preluare vizează predarea-preluarea patrimoniului, arhivei, prevederilor bugetare, execuției bugetare și se încheie în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 13 alin. (1). Protocolul de predare-primire privind execuția bugetară se efectuează pe baza instrucțiunilor aprobate prin ordin al președintelui Agenției, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice."

13. Autorul consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 3 alin. (3) potrivit căruia teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe și, în condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii, precum și art. 117 alin. (3) conform căruia autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate și, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Decizia nr. 571 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, și Decizia nr. 679 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2015, Curtea a statuat constituționalitatea acestor prevederi.

15. Astfel, în mod constant, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că scopul măsurii criticate îl reprezintă îmbunătățirea cadrului organizatoric al structurilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate, distribuirea eficientă a personalului între diferitele activități ale administrației fiscale, precum și între unitățile de la nivel teritorial, crearea unui nivel regional în scopul îmbunătățirii planificării și controlului, reducerii costului colectării, al sporirii colectării veniturilor, precum și crearea unei noi structuri antifraudă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 33).

16. Totodată, Curtea a constatat că actul normativ criticat are ca obiect de reglementare reorganizarea unor autorități ale administrației publice centrale și locale, din subordinea Ministerului Finanțelor Publice: Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională a Vămilor și direcțiile generale ale finanțelor publice județene. Aceste autorități sunt prevăzute la art. 116-117 și art. 120-123 din Constituție, fiind calificate, în jurisprudența Curții Constituționale, ca fiind instituții fundamentale ale statului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010). De asemenea, ordonanța de urgență prevede desființarea Gărzii Financiare, instituție publică de control, care se afla în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, însă această instituție nu poate fi încadrată în categoria instituțiilor fundamentale, întrucât, potrivit legii, și-a desfășurat activitatea în subordinea unui organ de specialitate al administrației publice centrale, iar nu în subordinea Guvernului sau a unui minister, așa cum prevăd dispozițiile art. 116-117 din Constituție și nici nu a constituit o autoritate administrativă autonomă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 50).

17. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

18. Distinct de acestea, din analiza dispozițiilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, Curtea reține că direcțiile generale regionale ale finanțelor publice sunt instituții publice cu personalitate juridică, înființate în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și sunt conduse de un director general.

19. Curtea observă că direcțiile generale regionale ale finanțelor publice se înființează prin transformarea direcției generale a finanțelor publice a județului în care va fi stabilit sediul direcției generale regionale, prin fuziunea prin absorbție a celorlalte direcții generale județene ale finanțelor publice din aria de competență și prin hotărâre a Guvernului se stabilesc sediile acestora, aria de competență, precum și lista direcțiilor generale județene ale finanțelor publice care se reorganizează ca direcții generale regionale ale finanțelor publice. De asemenea, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice preiau activitatea și competențele tuturor direcțiilor generale județene ale finanțelor publice absorbite din aria de competență, precum și a tuturor structurilor teritoriale subordonate acestora. Totodată, noile entități preiau și direcțiile regionale, județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale din aria de competență stabilită.

20. În cazul structurilor coordonate metodologic de structurile de specialitate din aparatul propriu al ministerului, prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, se stabilește modul de organizare și funcționare a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, precum și a structurilor subordonate ale acestora, iar personalul direcțiilor generale ale finanțelor publice, precum și personalul direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale, care se reorganizează prin fuziune prin absorbție, se preia, în limita numărului de posturi aprobat, în condițiile legii, de direcțiile generale regionale ale finanțelor publice.

21. Agenția și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, după caz, preiau patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuția bugetară până la data reorganizării și orice alte bunuri ale Autorității Naționale a Vămilor și ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene. De asemenea, procedurile aflate în derulare la nivelul Autorității Naționale a Vămilor, precum și la nivelul direcțiilor generale ale finanțelor publice, care se reorganizează, vor fi continuate de Agenție, respectiv de direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, după caz, care se subrogă în drepturile și obligațiile acestora, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

22. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 3 alin. (3) din Constituție, conform căruia "teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe, în condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii." Curtea reține că dispozițiile de lege criticate reglementează sfera de competență a organelor fiscale, fiind stabilită o competență teritorială, raportată la aria teritorială a unui județ, dar și înființarea unui organ fiscal regional care să coordoneze administrațiile fiscale din mai multe județe. Or, o astfel de prevedere, care reglementează sfera de competență a organului fiscal, nu poate fi asimilată unei organizări administrative a teritoriului național, precum cea prevăzută de art. 3 alin. (3) din Constituție, motiv pentru care Curtea nu poate reține incidența în cauză a prevederilor constituționale menționate.

23. Referitor la invocarea prevederilor constituționale ale art. 117 alin. (3), potrivit cărora autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică, Curtea constată că modalitatea de înființare și organizare a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice nu se circumscrie regulilor privind înființarea autorităților administrative, așa încât această critică nu poate fi reținută. Potrivit art. 10 și 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 nu se înființează autorități administrative autonome, ci se înființează, în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, direcții generale regionale ale finanțelor publice - instituții publice cu personalitate juridică, iar patrimoniul și arhiva Autorității Naționale a Vămilor sunt preluate de Agenție și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice.