Decizia CCR nr. 267 din 23.04.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. OUG nr. 114/2013 - modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pt. modificarea unor acte...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Gazda Jozsef, Godri Marta, Godri Nicolae, Kotroczo ludita, Fulop Csaba, Vajna Csilla, Tako Imre, Tamas Janos-Tibor, Gazda Zoltan, Vida Sandor, Nagy Gabor-Levente, Vida Eleonora-Kaludia, Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy, Deak Kinga Erika, Deak Andras, Vajna Adalbert, Vajna Maria, Benke luliana, Ferencz Botond, Fulop Agnes, Pazsi Margareta, precum și de intervenienții Parohia Reformată Covasna, Parohia Unitariană Sfântu Gheorghe - Filiala Covasna și Parohia Reformată Covasna Voinești în Dosarul nr. 205/64/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 995D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autorul Gazda Zoltan a depus concluzii scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 660 din 4 iulie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 13 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 205/64/2014, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de reclamanții Gazda Jozsef, Godri Marta, Godri Nicolae, Kotroczo ludita, Fulop Csaba, Vajna Csilla, Tako Imre, Tamas Janos-Tibor, Gazda Zoltan, Vida Sandor, Nagy Gabor-Levente, Vida Eleonora- Kaludia, Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy, Deak Kinga Erika, Deak Andras, Vajna Adalbert, Vajna Maria, Benke luliana, Ferencz Botond, Fulop Agnes, Pazsi Margareta, precum și de intervenienții Parohia Reformată Covasna, Parohia Unitariană Sfântu Gheorghe - Filiala Covasna și Parohia Reformată Covasna Voinești într-o cauză având ca obiect: anularea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013; suspendarea executării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013; obligarea Guvernului la emiterea unui act administrativ prin care Complexul hotelier Bradul din Covasna să fie trecut în proprietatea orașului Covasna.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, în condițiile în care Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, prevede egalitatea dintre cultele recunoscute, respectiv faptul că statul român este neutru față de orice credință religioasă, fără a promova sau favoriza vreun cult, emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013, respectiv transmiterea imobilului Complexul hotelier Bradul din Covasna Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei, reprezintă un abuz din partea Guvernului României.

7. De asemenea, consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2013 nu este motivată din punctul de vedere al urgenței și nu cuprinde justificarea situației excepționale care a determinat recurgerea la această modalitate de reglementare. Totodată, arată că, pe lângă faptul că acest act normativ a fost emis fără o justificare pertinentă, fără o analiză a situației de fapt din teritoriu, ordonanța criticată nu respectă nici prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013. În acest sens, susține că adoptarea ordonanței a fost privată de orice transparență și nu a fost adusă la cunoștința publicului spre dezbatere.

8. Consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2013 nu este motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit și nici de necesitatea evitării unei grave atingeri aduse interesului public sau Bisericii Ortodoxe.

9. Susțin că prin acest act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la libertatea conștiinței și dreptul de proprietate, așa cum sunt consfințite în Constituție și primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale.

10. Apreciază că actul normativ criticat creează o situație discriminatorie la adresa celorlalte culte religioase recunoscute de lege, a cultelor religioase istorice care nu și-au redobândit bunurile imobile deținute. Astfel, consideră că s-a încălcat în mod flagrant și voit egalitatea în drepturi conferită de lege cultelor religioase recunoscute legal în România.

11. În continuare, arată că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", a imobilelor proprietatea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", precum și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 martie 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 204/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 2 iulie 2013, Complexul Bradu din Covasna se află în domeniul privat al statului, în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, fiind propus spre vânzare în vederea obținerii de venituri bugetului de stat. Astfel, prin transmiterea abuzivă, în mod gratuit, a complexului în cauză, statul s-a păgubit pe sine, în același timp discriminând potențialii cumpărători interesați de achiziționarea complexului, și și-a încălcat propria politică fiscală, aceea de a obține venituri la bugetul de stat.

12. În final, susțin că motivarea care se regăsește în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 nu reprezintă o justificare pertinentă care să determine Guvernul să adopte această ordonanță de urgență cu respectarea prevederilor Constituției, așa încât susținerile din preambul nu sunt fundamentate pe analize reale din teritoriu și nici nu pot constitui "situație extraordinară" în sensul Legii fundamentale.

13. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privirea la temeinicia excepției de neconstituționalitate, însă a considerat că motivarea din preambulul ordonanței evidențiază rațiunea și utilitatea reglementării, nu însă și existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată.

14. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 este neîntemeiată, întrucât titularul dreptului de proprietate al imobilului este și rămâne statul român, exercitarea dreptului de administrare fiind în sarcina Secretariatului de Stat pentru Culte, Episcopia Ortodoxă având doar un drept de folosință gratuită. Susține că, în speță, Guvernul, ca autoritate publică, a decis să sprijine, prin acordarea dreptului de folosință gratuită a unui imobil, activitatea cultural-educativă a Bisericii Ortodoxe Române în zona respectivă orientată spre insuflarea, în rândul enoriașilor de religie ortodoxă, a spiritului de toleranță și bună - conviețuire cu concetățenii celorlalte etnii.

16. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 sunt constituționale. În acest sens arată că neadoptarea măsurilor propuse prin actul normativ criticat genera efecte negative, concretizate în neîndeplinirea rolului și funcțiilor unor instituții de bază ale statului român. Consideră că situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate.

17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere exprimate de Guvern și Avocatul Poporului, concluziile scrise depuse la dosar de către autorul excepției Gazda Zoltán, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

18. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 24 decembrie 2013. Ulterior sesizării Curții Constituționale, aceasta a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015.

20. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea va proceda mai întâi la verificarea îndeplinirii în cauză a condițiilor de admisibilitate reglementate de dispozițiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

22. Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, Curtea reține că, prin cererea de chemare în judecată formulată, în temeiul prevederilor Constituției, al Legii nr. 47/1992, Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și al Legii nr. 489/2006, precum și al Codului de procedură civilă, reclamanții - autori ai excepției de neconstituționalitate -, în contradictoriu cu Guvernul României, au solicitat: anularea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013; suspendarea executării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013; obligarea Guvernului la emiterea unui act administrativ prin care Complexul hotelier Covasna să fie trecut în proprietatea orașului Covasna. Totodată, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013.

23. Prin urmare, rezultă că obiectul acțiunii formulate în cauză l-а constituit chiar constatarea neconstituționalității unei ordonanțe de urgență a Guvernului. Or, prin mai multe decizii, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibile, excepțiile de neconstituționalitate ridicate în cauze având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ prin care s-a solicitat constatarea neconstituționalității unor ordonanțe sau dispoziții din acestea, în baza art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că sesizarea sa este nelegală, fiind contrară dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992. În acest sens sunt Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 în măsura în care se interpretează în sensul că persoana din 5 ianuarie 2007, Decizia nr. 66 din 25 ianuarie 2007, vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce la 15 februarie 2007, și Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014, instanța de contencios administrativ acțiune, al cărei obiect publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din principal îl constituie sesizarea directă a Curții Constituționale 9 octombrie 2014.

24. Curtea, prin Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007, analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a statuat că, atunci când obiectul acțiunii principale introduse la instanța de judecată este constatarea neconstituționalității unei ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență a Guvernului ori a unor dispoziții din aceasta, excepția de neconstituționalitate este transformată într-o veritabilă acțiune directă, pierzându-și astfel natura sa de excepție, înțeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății. Astfel, Curtea a constatat că art. 9 din Legea nr. 554/2004 este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce la instanța de contencios administrativ acțiune, al cărei obiect principal îl constituie sesizarea directă a Curții Constituționale pentru a declara ca fiind neconstituționale actele menționate.

25. Or, în prezenta cauză, obiectul acțiunii principale îl constituie însăși constatarea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative.

26. Prin urmare, situația reținută de Curtea Constituțională în jurisprudența menționată subzistă și în prezenta cauză, deoarece excepția de neconstituționalitate s-a constituit într-o veritabilă acțiune directă împotriva Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013.