Decizia CCR nr. 261 din 6.05.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 3 alin. 2 şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 - stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale legii în ansamblul său, ale art. 1 alin. 1...

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Marcel Orzan în Dosarul nr. 29.729/3/2011 (nr. vechi 3.349/2013) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 89D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției de neconstituționalitate. Lipsește partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, arată că Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale nu a fost abrogată, astfel că cere să îi fie aplicate dispozițiile acestui act normativ. Mai susține și că măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 119/2010 nu au avut un fundament real, de vreme ce, din Legea nr. 120/2011 pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2009 reiese că în anul 2009 a existat un excedent bugetar, iar acest lucru a fost valabil și în anul 2010. În sfârșit, arată că Hotărârea Guvernului nr. S.1019/2010 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, intenția Guvernului fiind aceea de a nu face aplicabil acest act normativ, mai favorabil, în procesul de revizuire a pensiilor.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, dar și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Abăluță și alții contra României.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 29.729/3/2011 (nr. vechi 3.349/2013), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

6. Excepția a fost ridicată de Marcel Orzan cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile Legii nr. 119/2010 sunt contrare art. 44,art. 47 alin. (2) și art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât înfrâng caracterul imprescriptibil și netransmisibil al dreptului la pensie militară de stat, caracter de sorginte constituțională, consfințit de legiuitor în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, art. 7 din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat și art. 50 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară.

8. Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 contravine art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât reglementează asupra unei situații juridice trecute și stinse la data de 30 decembrie 2010. În acest sens, arată că, la această dată, pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin art. 171 din această lege s-a prevăzut că pensiile de serviciu prevăzute în Legea nr. 119/2010 devin pensii integrate sistemului public de pensii publice, în înțelesul Legii nr. 263/2010. Prin urmare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 nu putea ca, prin dispozițiile de lege criticate, să dispună asupra revizuirii unor pensii încadrate în sistemul public de pensii, făcând referire la situația juridică a acestor pensii anterior datei de 1 ianuarie 2011. Mai mult, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 nu conține nicio normă abrogatoare, de modificare expresă sau implicită ori de suspendare a dispozițiilor Legii nr. 263/2010.

9. Art. 3 alin. (2) și art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010, precum și art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât își extind efectele asupra faptelor juridice anterior constituite, modificate șj încheiate, care se subsumează conceptului de facta praeterita. În acest sens, arată că textele de lege criticate dispun cu privire la vechimea în serviciu care a fost realizată și stabilită anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, asimilând-o pe aceasta stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, deși autorul excepției nu a avut niciodată calitatea de asigurat în acest sistem. Tot în susținerea acestei critici de neconstituționalitate, arată că, potrivit dispozițiilor art. 194 din Legea nr. 19/2000 și ale art. 20 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, decontarea între sistemul public de pensii și sistemul pensiilor militare de stat a fost interzisă.

10. Art. 6 și art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 contravin art. 41 alin. (2), art. 42,art. 47,art. 15 alin. (1) și art. 16 din Constituție, întrucât supun cadrele militare unui tratament juridic identic cu celelalte categorii profesionale, deși condițiile de realizare a vechimii în serviciu sunt diferite de cele de realizare a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Astfel, arată că solda militară se acordă prin raportare la numărul zilelor calendaristice corespunzătoare fiecărei luni a anului, în timp ce stagiul de cotizare se calculează prin raportare la zilele lucrătoare dintr-o lună. Prin urmare, în procesul de revizuire a pensiilor, la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual ar fi trebuit să se țină cont de aceste situații diferite. În același timp, însă, amintește că, potrivit art. 34 alin. (2) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, se prevede că modalitatea tehnică de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice în vederea determinării stagiului de cotizare se face potrivit procedurii aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, dar, în practică, acest ordin nu a fost emis.

11. Dispozițiile art. 3 alin. (3) lit. c) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 discriminează pensionarii militari ale căror pensii au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 31 decembrie 2010. Astfel, arată că textul de lege prevede aplicarea criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții specifice pentru cadrele militare în activitate, așa cum erau acestea până la data de 31 decembrie 2010, și exclude de la aplicare în procesul de revizuire dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. S.1.019/2010 pentru modificarea și completarea anexelor nr. 1 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate și ale Ordinului ministrului apărării naționale nr. MS.132/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la "Normele metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice cadrelor militare“, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.116/2002. Aceste acte normative aveau un conținut mai favorabil și erau aplicabile la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011.

12. Dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 sunt contrare art. 15 alin. (1), art. 16 și art. 41 din Constituție, întrucât au conținut imprecis, neclar atunci când dispun că trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare se poate face "și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale“.

13. Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile Legii nr. 119/2010 sunt contrare art. 15 din Constituție. Astfel, arată că data nașterii dreptului la pensie este reprezentată de data admiterii cererii de pensionare. La acel moment se naște dreptul fostului lucrător de a beneficia de prestații sociale constând în pensie, iar nu lunar, ori de câte ori statul își onorează obligația de plată corelativă dreptului pensionarului. Nu se poate accepta teoria conform căreia dreptul la pensie este un drept abstract, în sensul în care statul garantează lucrătorilor că vor primi o prestație socială, dar nu poate garanta cuantumul acesteia pentru pensiile pe care același stat le-a acceptat spre plată ulterior momentului în care s-a născut dreptul la încasarea pensiei. Legea nu ocrotește și nu stabilește drepturi golite de conținut, iar în cazul oricăror drepturi de natură patrimonială nu poate fi ignorat tocmai conținutul patrimonial al acestora pentru că, în caz contrar, în realitate, dispozițiile legale nu ar ocroti nimic din perspectiva celei mai importante trăsături a respectivelor drepturi, câtă vreme ar fi ignorat caracterul patrimonial al acestora.

14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Avocatul Poporului, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, precum și ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995.

19. Din examinarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată însă că autorul excepției critică și alte texte de lege, critici asupra căror instanța de judecată nu s-a pronunțat în sensul respingerii ca inadmisibile.

20. Astfel, având în vedere încheierea de sesizare și criticile formulate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea apreciază că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) și art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010, precum și legea în ansamblul său, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, precum și art. 3 alin. (1) și (3) lit. c), art. 6 și art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 și art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995.

21. Textele de lege criticate au următorul conținut:

Legea nr. 119/2010:

- Art. 3 alin. (2): "În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.“;

- Art. 9 lit. b): "Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: [_]

b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 lit. a) și b), până la intrarea în vigoare a prezentei legi.“

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011:

- Art. 1 alin. (1): "Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.“;

Anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011:

- Art. 3 alin. (1) și (3) lit. c): "(1) Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu și, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:

a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;

b) a avut calitatea de funcționar public cu statut special în instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și în sistemul administrației penitenciare;

c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ pentru formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei instituții de învățământ pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor sau funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;

d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;

e) a fost în captivitate;

f) a realizat vechime în muncă recunoscută în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

g) a realizat perioade asimilate vechimii în muncă, conform legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

h) a realizat perioade de vechime în muncă recunoscute în baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;

i) a realizat vechime în muncă, ca timp util, în fostele unități agricole cooperatiste, calculat potrivit Legii nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

j) a urmat, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora, potrivit legii. [_]

(3) Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiții normale, după cum urmează: [_]

c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiții de muncă, așa cum sunt reglementate în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, pe baza criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute, până la 31 decembrie 2010, de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice pentru polițiști, cu modificările ulterioare.“;

- Art. 6:"(1) Punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare.

(2) Stagiul complet de cotizare prevăzut la alin. (1) este de 20 de ani.“;

- Art. 7:"(1) Punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

(2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea veniturilor realizate lunar la salariul mediu brut/net din luna respectivă, prevăzut în anexa nr. 2 la ordonanța de urgență.

(3) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual și a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.“;

Legea nr. 80/1995:

- Art. 85 alin. 1 lit. e): "Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații: [_]

e) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale.“

22. Autorul excepției consideră că textele de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 privind universalitatea și principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 42 referitor la regimul muncii forțate, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie.

23. Examinând critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile Legii nr. 119/2010 ar aduce atingere caracterului imprescriptibil și netransmisibil al dreptului la pensie militară, Curtea reține că cele două caracteristici ale dreptului la pensie reprezintă garanții ale respectării acestuia și sunt aplicabile oricărui tip de pensie, nu doar pensiilor militare. Semnificația caracterului imprescriptibil al pensiei este aceea că, odată îndeplinite condițiile legale pentru a obține dreptul la pensie, simpla trecere a timpului nu poate reprezenta o cauză pentru a refuza dreptul la acțiune ce tinde la realizarea dreptului la pensie, în timp ce caracterul incesibil al pensiei reprezintă un obstacol împotriva actelor voluntare ori forțate prin care o persoană ar dispune cu privire la înstrăinarea dreptului său la pensie.

24. Transformarea pensiilor de serviciu ale cadrelor militare în pensii integrate sistemului public de pensii nu aduce atingere celor două caracteristici ale dreptului la pensie, acestea regăsindu-se sub forma protecției de care se bucură pensiile în cadrul sistemului public de pensii. Astfel, Curtea observă că, între principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice, enumerate în art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, sunt menționate și imprescriptibilitatea și caracterul incesibil al dreptului la pensie.

25. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia, odată integrate în sistemul public de pensii, fostele pensii de serviciu nu mai pot fi supuse revizuirii, Curtea apreciază că această critică este lipsită de temei de vreme ce înseși dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevăd posibilitatea ca "În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.“ Or, Curtea constată că revizuirea pensiilor dispusă de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 a avut în vedere tocmai o astfel de rațiune, și anume, așa cum se arată în Nota de fundamentare a ordonanței, aceea că "în termenul prevăzut de Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 de persoane, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, în sensul că, pentru cei care nu au prezentat acte care să dovedească veniturile obținute, în funcție de care s-a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul mediu brut pe economie“.

26. Faptul că în procesul de revizuire s-a făcut referire la situația acestor pensii anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 nu este de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile. Astfel, prin însuși conținutul său, procesul de revizuire se referă la pensii care au fost stabilite anterior și al căror calcul se face în prezent în temeiul unor date care nu au fost avute în vedere la stabilirea inițială a cuantumului pensiei, însă acest fapt nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituție atât timp cât se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a dispozițiilor de lege criticate.

27. Cu privire la susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 3 alin. (2) și art. 9 lit. b) din legea nr. 119/2010 și ale art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 ar aduce atingere prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că textele de lege criticate nu tind la modificarea unor situații juridice ale căror efecte s-au epuizat anterior intrării lor în vigoare, ci la integrarea acestor situații în conceptele și criteriile specifice sistemului public de pensii. Astfel, nici Legea nr. 119/2010 și nici dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 nu neagă existența anterioară, independentă, a sistemului de pensii militare și elementele specifice acestuia, ci, urmărind recalcularea acestor pensii potrivit algoritmului de calcul specific sistemului public de pensii, asimilează elementele specifice pensiilor militare elementelor corespondente din sistemul public de pensii.

28. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art. 6 și art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, Curtea constată că aceste dispoziții de lege nu detaliază modul în care vechimea în serviciu este transformată în stagiu de cotizare, așa cum susține autorul excepției. De altfel, așa cum reiese din cele arătate de acesta, aceste probleme cu un caracter tehnic fac obiectul unor acte normative de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 care nu pot fi supuse analizei de constituționalitate efectuate de Curtea Constituțională. În acest sens, Curtea amintește că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, pe calea excepției de neconstituționalitate nu se poate pronunța decât cu privire la constituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ori a dispozițiilor dintr-o lege sau ordonanță.

29. Referitor la critica de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 3 alin. (3) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2001, Curtea constată că aceasta pune în discuție problema, de principiu, a diferenței de tratament juridic căreia îi sunt supuse persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie. Or, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, a statuat că "situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.“

30. În continuare, analizând conținutul dosarului în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul acestui dosar îl reprezintă recursul formulat de autorul excepției împotriva Sentinței civile nr. 1.806/F din 20 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 29.729/3/2011. Obiectul acestui din urmă dosar îl reprezintă contestația formulată împotriva deciziei de pensionare, în mod concret a deciziei prin care pensia de serviciu obținută anterior, la data de 5 mai 2008, a fost recalculată și ulterior revizuită ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011.

31. Așa fiind, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 nu are legătură cu soluționarea cauzei, așa cum cer dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât obiectul cauzei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate nu vizează legalitatea actului de trecere în rezervă. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a acestui text de lege urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

32. Cât privește cele invocate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în susținerea neconstituționalității dispozițiilor Legii nr. 119/2010, Curtea reține că pierderea componentei necontributive a pensiilor de serviciu nu poate fi privită ca o lipsire de conținut a dreptului la pensie, întrucât, așa cum s-a reținut prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, "Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. [_] În aceste condiții, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi.“

33. Pe de altă parte, referindu-se la componenta contributivă a pensiei, Curtea a statuat prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, astfel: "Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea ca principiu este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanța dreptului la pensie.“

34. Prin urmare, atât timp cât prin dispozițiile de lege criticate nu s-a adus atingere cuantumului pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, Curtea apreciază că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului la pensie și este lipsită de temei susținerea potrivit căreia dreptul la pensie, protejat de art. 47 alin. (2) din Constituție, ar fi lipsit de un conținut concret.

35. De altfel, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza Abăluță și alții contra României, paragrafele 13-20, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.

36. De asemenea, Curtea de la Strasbourg a amintit că statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.

37. În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii.

38. În această privință, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanților a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.

39. De asemenea, Curtea de la Strasbourg a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor.