Legea nr. 168/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 11 iulie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„1. administratorul parcului — persoană juridică de drept privat, română și/sau străină, înființată în condițiile legii de către fondatori cu scopul de a constitui un parc industrial, de a dobândi și deține titlul de parc industrial, eliberat potrivit prevederilor prezentei legi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, respectiv de a gestiona și administra, în conformitate cu prezenta lege, parcul industrial;”.
2. La articolul 3 punctul 10, după subpunctul (ii) se introduce un nou subpunct, subpunctul (iii), cu următorul cuprins:
„(iii) operatorii economici care activează și dețin în proprietate total sau părți din platformele industriale existente.”
3. La articolul 3, punctele 18 și 19 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„18. platforma industrială existentă — orice platformă industrială construită anterior datei de 22 decembrie 1989, aflată în proprietatea societăților cu capital de stat sau privatizate prin vânzarea activelor deținute de statul român;
19. procedura simplificată — procedura administrativă de acordare a titlului de parc industrial pentru platformele industriale existente, în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, la cererea fondatorilor, care optează în acest sens, după ce au câștigat la procesul de privatizare și și-au adjudecat societățile cu capital de stat sau active ale acestora, ori privatizate prin vânzarea activelor deținute de statul român;”.
4. La articolul 5 alineatul (2), literele b) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„b) are acces la un drum european și/sau național și/sau județean și/sau șosele ocolitoare de centură; în cazul situării în intravilanul unităților administrativ-teritoriale, parcurile industriale trebuie să aibă acces la străzi care permit ușor accesul și circulația cu autovehicule pentru transportul de mărfuri;
d) nu este afectat de nicio sarcină tabulară, dezmembrământ al dreptului de proprietate privată, ipotecă, măsură asigurătorie sau procedură de executare silită, cu excepția oricăror servituți de trecere, precum și a oricăror ipoteci constituite în favoarea instituțiilor de credit dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în vederea garantării rambursării unor credite bancare și credite de la instituții financiare nebancare contractate de către fondatorii parcului industrial sau de către administratorul parcului, în vederea finanțării investițiilor de întreținere și/sau dezvoltare și/sau retehnologizare a infrastructurii parcului industrial, precum și pentru funcționarea lor sau achiziționarea activelor care fac parte din parcul industrial.”
5. La articolul 6 alineatul (4), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:
„j) harta privind amplasamentul parcului industrial, vecinătățile și căile de acces.”
6. La articolul 17 alineatul (1), litera i) se abrogă.
7. La articolul 17, alineatul (2) se abrogă.
8. La articolul 18, partea introductivă a alineatului (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) La cererea de acordare a titlului de parc industrial vor fi anexate următoarele documente în original:”.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VASILE-DANIEL SUCIU
PREȘEDINTELE SENATULUI
FLORIN-VASILE CÎȚU
București, 2 iunie 2022.
Nr. 168.
| ← DECRET privind promulgarea Legii pentru completarea art. 224 din... | DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și... → |
|---|









Pentru modificarea și completarea Legii nr, 186 din 25 iunie 2013 privind Constituirea și funcționarea parcurilor industriale
1. în ceea ce privește modificarea articolului 3, punctul 1:
Completarea este necesară deoarece sunt numeroase situațiile în care societățile de administrare a parcurilor industriale constituite anterior intrării în vigoare a prezentei legi au fost înființate ca efect al altor acte normative (hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență), iar nu doar ca efect al unui ordin emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
2. în ceea ce
Citește mai mult
privește modificarea articolului 16:Completarea este necesară deoarece în cadrul procedurii simplificate titlul de parc industrial nu are caracter constitutiv de drepturi (ca în situația societăților care aplică în cadrul procedurii generale și se înființează în condițiile prezentei legi ca parc industrial) ci doar declarativ de drepturi. întrucât parcul industrial supus procedurii simplificate, prin ipoteză, a fost înființat anterior, iar autoritatea publică doar constată prin titlu existența acestuia.
3. în ceea ce privește modificarea articolului 17 alin. 1 - Condiții de fond: condițiile de fond pentru acordarea titlului de parc industrial, enumerate la lit. g) și i) se elimină;
i. Eliminarea prevederilor conținute la lit. g) și i) este necesară deoarece:
- pentru emiterea titlului de parc industrial în procedura simplificată, care confirmă dobândirea de drept a titlului, prin lege, anterior, nu mai interesează dacă solicitantul are sau nu datorii constatate prin titlu la bugetul general consolidat în prezent. Această soluție se impune tot datorită efectului declarativ de drepturi al titlului emis în această procedură:
de asemenea, nu poate fi condițională acordarea titlului de parc industrial de obținerea acordului autorității publice, deoarece aceasta ar însemna că exprimarea voinței autorității locale ar putea invalida efectele unei legi (e.g. legea prin care s-a înființat anterior parcul industrial). De altfel. în forma actuală textul este vădit neconstituțional și nu tine cont de normele de tehnică legislative, reglementate de Legea nr. 24/2000.
ii. Se impune, de asemenea, reglementarea unei situații de excepție pentru acele parcuri industriale, recunoscute anterior adoptării Legii 186/2013. prin diverse modalități (legi speciale, hotărâri de guvern, ordine de ministru etc.) pentru care procedura de dobândire a titlului de parc industrial trebuie să fie doar o formalitate. întrucât condițiile de eligibilitate au fost, prin ipoteză, verificate iar îndeplinirea acestora a fost confirmată anterior. Pe cale de consecință, stabilirea unui regim nediferențiat, atât pentru societățile pentru care guvernul a aprobat anterior strategia de privatizare conform art. 17 alin. 1 lit. a) dar care nu au primit confirmarea statutului de parc industrial anterior, cât și pentru cele care au primit o astfel de recunoaștere, apare ca o măsură excesivă și nenecesară.
4. În ceea ce privește modificarea articolului 17 alin. 2 - Condiții de fond:
Se impune eliminarea condițiilor privind declarația de eligibilitate, având în vedere că statutul de parc industrial rezultă din lege sau alt act normativ echivalent, astfel că declarația apare ca redundantă.
5. În ceea ce privește modificarea articolului 18 - Condiții de formă:
Se impune eliminarea cerinței declarației de eligibilitate pentru motivele expuse supra nr. 4;
Se impune eliminarea cerinței obținerii certificatului de atestate fiscală pentru motivele expuse supra nr. 3.
Se impune completarea articolului art. 18 alin. 4 lit. e) în mod corespunzător având în vedere că strategia de privatizare nu a fost reglementată exclusiv prin hotărâre de guvern, ci si prin alte acte normative echivalente, astfel încât nu se poate restrânge sfera doar la entitățile a căror strategie a fost aprobată prin hotărâre a Guvernului României.
6. în ceea ce privește modificarea articolului 19 alin. 3 lit a):
Completarea este necesară deoarece în cadrul procedurii simplificate titlul de parc industrial nu are caracter constitutiv de drepturi ci doar declarativ de drepturi. întrucât parcul industrial supus procedurii simplificate, prin ipoteză, a fost înființat anterior, iar autoritatea publică doar constată prin titlu existența acestuia.
Așadar și rolul conducătorul autorității administrației publice centrale cu atribuții în domeniu este limitat la emiterea titlului care să ateste statutul de parc industrial dobândit anterior, acesta neavând rolul de a dispune înființarea parcului la momentul emiterii titlului,
7. În ceea ce privește modificarea articolului 20 alin, 1 - Facilități:
Modificarea textului legii se impune deoarece:
Chiar în textul inițial, acordul autorității publice locale era necesar doar în situația prevăzută de art. 20 lit. d), în forma inițială a Legii nr. 186/2013, iar nu și pentru scutirile constând în impozitul asupra imobilele din parcul industrial.
Scutirile de la plata impozitului pe imobile sunt reglementate printr-o lege organică. în speță Codul fiscal, astfel că autoritatea locală nu ar putea condiționa aplicarea sau nu a acestor prevederi legale, în funcție de anumite considerente arbitrare ale acesteia.
Spre deosebire de scutirea de la plata impozitului pe imobile, măsură cu titlu general, aplicabilă erga omnes tuturor parcurilor industriale, scutirile de la lit. a), d) și e) ale art. 20, în forma inițială a Legii 186/2013. au caracter individual, astfel că pentru acestea este necesară întocmirea unui document (e.g. schema de ajutor de stat) în cadrul căreia să se reglementeze condițiile în care astfel de măsuri individuale sunt incidente.
Izvorul și natura juridică diferite a scutirii de la plata impozitului pe imobile în raport de restul scutirilor enumerate la art. 20. impun si tratamentul juridic diferit pentru acestea. Un argument în plus este dat si de diferențele dintre cele două mari categorii de facilității în sensul că, pentru scutirea de la plata impozitului pe imobile autoritatea locală sau centrală nu ar putea prevedea un buget maxim sau un număr maxim de persoane eligibile, deoarece aceste măsuri sunt aplicabile tuturor parcurilor industriale, indiferent de modul cum s-au constituit sau de legea sub imperiul căreia s-au înființat, în schimb realitatea demonstrează ca pentru celelalte scutiri sunt impuse astfel de limitări.