Ordinul Ministerului Sănătății nr. 875/2015 - aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pt. tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică...

(1) Modul de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienților critici cu hemoragie digestivă superioară și protezare endoscopică digestivă, denumite în continuare AP-ENDO, se derulează în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) Acțiunile prioritare prevăzute la alin. (1) se adresează pacienților critici cu hemoragie digestivă superioară, precum și celor care necesită implantare urgentă de proteze/stenturi digestive, finanțând costurile specifice pentru tratamentul endoscopic al acestor pacienți, care nu pot fi acoperite din fondurile obținute pe baza contractelor cu casele de asigurări județene, a municipiului București și Casei de Asigurări de Sănătate a Armatei, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.).

(3) AP-ENDO sunt destinate numai bolnavilor care nu au beneficiat de materiale sanitare specifice, dispozitive și altele asemenea în cadrul programelor naționale de sănătate curative finanțate de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

(4) AP-ENDO sunt elaborate, derulate și finanțate de către Ministerul Sănătății și se implementează prin unități sanitare care au în structură secții/compartimente de gastroenterologie.

(1) În vederea coordonării din punct de vedere științific și metodologic la nivel național a AP-ENDO, pentru anii 2015-2018, se constituie un colectiv de lucru format din specialiști în specialitatea gastroenterologie, denumit în continuare CL-ENDO, în conformitate cu prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare.

(2) CL-ENDO are următoarea componență: un președinte, un vicepreședinte și 3 membri.

(3) Pentru perioada 2015-2018 componența CL-ENDO se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, pe baza propunerilor înaintate de către Societatea Română de Endoscopie Digestivă.

(4) Secretarul de stat care are în coordonare AP-ENDO și șeful Serviciului medicină de urgență al Ministerului Sănătății sunt invitați permanenți ai CL-ENDO.

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, CL-ENDO formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări și informări referitoare la AP-ENDO pe care le transmite Serviciului medicină de urgență.

(2) Secretariatul tehnic permanent al CL-ENDO se asigură de către Serviciul medicină de urgență.

(3) CL-ENDO își desfășoară activitatea în ședințe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea președintelui sau a secretarului de stat care are în coordonare AP-ENDO.

(4) Ședințele sunt legal constituite în prezența majorității simple a CL-ENDO.

(5) În situația în care președintele CL-ENDO este în imposibilitatea de a conduce ședințele, acestea vor fi conduse de vicepreședinte.

(1) CL-ENDO este coordonatorul național al AP-ENDO din punct de vedere științific și metodologic, iar Serviciul medicină de urgență reprezintă structura centrală a Ministerului Sănătății responsabilă cu coordonarea administrativă a acestei acțiuni.

(2) La nivelul spitalului derularea și monitorizarea AP-ENDO se realizează de către un coordonator local desemnat de către managerul spitalului; acesta poate fi șeful de secție sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP-ENDO.

(3) Numele și datele de contact ale coordonatorului local (număr telefon fix, număr telefon mobil, fax, e-mail, adresa poștală a spitalului și a secției - în cazul în care acestea diferă) vor fi comunicate Serviciului medicină de urgență din Ministerul Sănătății.

(4) Atunci când derularea AP-ENDO într-un spital se realizează prin mai multe structuri de gastroenterologie, managerul desemnează un coordonator local la nivelul spitalului; repartiția fondurilor alocate fiecărei structuri se stabilește de către managerul spitalului, la propunerea coordonatorului local și după o consultare cu șefii structurilor implicate în AP-ENDO.

Spitalele care derulează AP-ENDO au obligația gestionării eficiente a mijloacelor materiale și bănești și a organizării evidenței contabile a cheltuielilor, precum și a organizării evidenței nominale, pe bază de cod numeric personal, a beneficiarilor AP-ENDO.

AP-ENDO se finanțează de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății de la titlurile bugetare 20 "Bunuri și servicii" și 51 "Transferuri între unități ale administrației publice", prevăzute în Clasificația indicatorilor privind finanțele publice.

(1) Pentru fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri și servicii", direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București încheie contracte pentru derularea AP-ENDO, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu spitalele nominalizate din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și a autorităților administrației publice locale.

(2) De la titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice" se finanțează cheltuielile aferente activităților prevăzute în AP-ENDO desfășurate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătății.

(3) Din fondurile alocate spitalele pot finanța activități specifice AP-ENDO.

(4) Din fondurile alocate AP-ENDO, spitalele nu pot finanța cheltuieli de natura utilităților și cheltuieli de capital.

(5) Finanțarea AP-ENDO din bugetul Ministerului Sănătății se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari și terțiari, însoțite de documentele justificative ale acestora, semnate și parafate lizibil de coordonatorul local, în raport cu:

a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziție anterior;

b) disponibilul din cont rămas neutilizat;

c) indicatorii fizici realizați în perioada anterioară;

d) bugetul aprobat cu această destinație.

(6) Cererile de finanțare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului medicină de urgență, pe suport hârtie și în format electronic la adresa de e-mail endoscopie@ms.ro, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanțarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(7) Cererea de finanțare fundamentată este însoțită de cererea detaliată pe tipuri de cheltuieli al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, precum și de borderoul centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

(8) Cererile de finanțare transmise de către ordonatorii de credite după termenul prevăzut la alin. (6) nu vor fi finanțate în luna pentru care se face solicitarea. Acestea se finanțează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea întârziată, în baza unei noi cereri transmise în termenul prevăzut la alin. (6), cu încadrarea în limitele alocărilor bugetare.

Sumele alocate pentru AP-ENDO sunt cuprinse în bugetele de venituri și cheltuieli ale direcțiilor de sănătate publică, respectiv ale spitalelor, se aprobă odată cu acestea și se utilizează numai potrivit destinațiilor stabilite.

(1) În baza contractelor încheiate conform prevederilor art. 7 alin. (1), direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București decontează cheltuieli de natura bunurilor achiziționate pentru desfășurarea activităților prevăzute în AP-ENDO.

(2) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București decontează contravaloarea bunurilor achiziționate pentru desfășurarea activităților prevăzute în AP-ENDO, în limita sumelor disponibile cu această destinație, în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile achiziționate conform contractelor încheiate.

În vederea realizării activităților AP-ENDO, Serviciul medicină de urgență din Ministerul Sănătății are următoarele atribuții:

a) evaluează și fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele și activitățile propuse pentru AP-ENDO pe baza indicatorilor realizați în anul precedent;

b) propune spre aprobare ministrului sănătății alocarea fondurilor AP-ENDO, precum și repartiția fondurilor pe spitale, pe baza fundamentării CL-ENDO și a propunerilor formulate de către direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sau spitale, după caz;

c) elaborează structura AP-ENDO, în colaborare cu direcțiile de specialitate din Ministerul Sănătății, pe baza analizelor și propunerilor CL-ENDO și a propunerilor coordonatorilor locali;

d) evaluează trimestrial și anual realizarea obiectivelor AP-ENDO și face propuneri pentru îmbunătățirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

e) comunică direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București și spitalelor care derulează AP-ENDO sumele repartizate, precum și activitățile pentru care acestea se utilizează;

f) avizează solicitările de finanțare lunară ale direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și ale unităților sanitare care derulează AP-ENDO, realizează centralizarea acestora și o înaintează către Direcția generală buget și contabilitate din cadrul Ministerului Sănătății, pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;

g) monitorizează și analizează trimestrial, anual și ori de câte ori este necesar realizarea indicatorilor specifici AP-ENDO, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor și dispune măsurile ce se impun în situația unor disfuncționalități în utilizarea fondurilor aferente, după caz;

h) verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare și avizează referatul privind finanțarea lunară a AP-ENDO;

i) organizează misiuni de analiză și control în colaborare cu CL-ENDO și structuri specializate/experți din cadrul Ministerului Sănătății.

În vederea realizării activităților AP-ENDO, Direcția generală buget și contabilitate din Ministerul Sănătății are următoarele atribuții:

a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătății în care sunt cuprinse sumele aferente AP-ENDO, pe baza propunerilor și fundamentărilor prezentate de Serviciul medicină de urgență din Ministerul Sănătății;

b) comunică Serviciului medicină de urgență, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanțare și titluri bugetare, în vederea repartizării acestora;

c) elaborează și supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanțare, titluri bugetare și articole de cheltuieli, și le comunică unităților care derulează AP-ENDO;

d) primește lunar solicitările de finanțare ale unităților care derulează AP-ENDO, centralizate de Serviciul medicină de urgență;

e) efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanțarea AP-ENDO.

În vederea derulării și monitorizării AP-ENDO, CL-ENDO are următoarele atribuții:

a) formulează propuneri cu privire la strategia, organizarea și desfășurarea anuală a AP-ENDO, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgență până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

b) fundamentează necesarul de resurse pentru AP-ENDO și îl înaintează Serviciului medicină de urgență până la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

c) formulează propuneri cu privire la repartiția fondurilor aferente unităților sanitare, pe care le comunică Serviciului medicină de urgență;

d) realizează analiza trimestrială și anuală a indicatorilor prevăzuți în cadrul AP-ENDO, centralizați la nivel național, și o transmite Serviciului medicină de urgență;

e) informează Serviciul medicină de urgență asupra problemelor și disfuncționalităților întâmpinate în derularea AP-ENDO și formulează propuneri de îmbunătățire a modului de derulare a acestora.

(1) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București au următoarele obligații în vederea derulării și monitorizării AP-ENDO:

a) centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) și anual indicatorii specifici AP-ENDO raportați de spitale în condițiile prezentului ordin;

b) transmit Serviciului medicină de urgență pe suport hârtie și în format electronic la adresa de e-mail endoscopie@ms.ro,

trimestrial și anual, în primele 20 de zile calendaristice după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuți în cadrul AP-ENDO, centralizați în conformitate cu prevederile lit. a);

c) monitorizează modul de derulare al AP-ENDO;

d) verifică organizarea evidenței nominale a beneficiarilor AP-ENDO, pe bază de cod numeric personal, de către unitățile de specialitate care derulează AP-ENDO, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii locali din spitalele care derulează AP-ENDO;

f) transmit Serviciului medicină de urgență, pe suport hârtie și în format electronic la adresa de e-mail endoscopie@ms.ro, până la sfârșitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. e);

g) transmit Serviciului medicină de urgență, pe suport hârtie și în format electronic la adresa de e-mail endoscopie@ms.ro, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor.

(2) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităților prevăzute în cadrul AP-ENDO, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel național prevăzute în prezentul ordin, problemele și disfuncționalitățile întâmpinate în realizarea activităților, propunerile de îmbunătățire a modului de derulare a AP-ENDO.

(1) Spitalele care derulează AP-ENDO au următoarele atribuții:

a) organizează evidența nominală a beneficiarilor AP-ENDO, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

b) raportează direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București sau Serviciului medicină de urgență, după caz, pe suport hârtie și în format electronic la adresa de e-mail endoscopie@ms.ro, în funcție de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) și anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-ENDO, în condițiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-ENDO;

d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii AP-ENDO;

e) transmit CL-ENDO și, în funcție de subordonare, Serviciului medicină de urgență pe suport hârtie și în format electronic la adresa de e-mail endoscopie@ms.ro sau direcției de sănătate publică județene și a municipiului București, după caz, date pentru întocmirea raportului de activitate prevăzut la art. 13 lit. e), până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea.

(2) raportul de activitate centralizat prevăzut la art. 13 lit. е) cuprinde: stadiul realizării activităților prevăzute în cadrul AP-ENDO, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel național prevăzute în prezentul ordin, probleme și disfuncționalități întâmpinate în realizarea activităților, propuneri de îmbunătățire a modului de derulare a AP-ENDO.

Coordonatorii locali ai AP-ENDO, desemnați în condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2), au următoarele obligații cu privire la monitorizarea activităților cuprinse în cadrul acestora:

a) organizează evidența nominală a beneficiarilor AP-ENDO, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

b) raportează conducerii spitalului, trimestrial și anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-ENDO, în condițiile prezentului ordin;

c) monitorizează modul de derulare a AP-ENDO pe care îl coordonează;

d) monitorizează permanent consumul de materiale sanitare și medicamente care se acordă în cadrul AP-ENDO;

e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituției până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităților prevăzute în cadrul AP-ENDO, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel național prevăzute în prezentul ordin, probleme și disfuncționalități întâmpinate în realizarea activităților, propuneri de îmbunătățire a modului de derulare a AP-ENDO;

f) informează permanent conducerea instituției cu privire la disfuncționalitățile identificate în derularea AP-ENDO și propune măsuri de soluționare a acestora;

g) avizează documentele justificative (facturile) care însoțesc cererile de finanțare lunară;

h) organizează raportarea cazurilor în registrul național specific patologiei vizate de AP-ENDO.

Ordonatorii de credite secundari și terțiari au următoarele obligații în realizarea AP-ENDO:

a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat și potrivit destinației specificate, cu respectarea dispozițiilor legale;

b) gestionează eficient mijloacele materiale și bănești;

c) organizează evidența contabilă a cheltuielilor pe surse de finanțare și pe subdiviziunile clasificației bugetare, atât în prevederi, cât și în execuție;

d) raportează indicatorii specifici prevăzuți în AP-ENDO, în condițiile prezentului ordin;

e) transmit Serviciului medicină de urgență sau direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, după caz, cererile de finanțare fundamentate, însoțite de documentele justificative, în condițiile prezentului ordin;

f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituției publice câte un coordonator local pentru AP-ENDO;

g) completează fișele de post ale coordonatorilor desemnați cu atribuțiile corespunzătoare activităților prevăzute în cadrul AP-ENDO;

h) organizează, prin directorul financiar contabil al spitalului și al instituției publice prin care se derulează AP-ENDO, evidențele contabile, evidențele tehnico-operative ale spitalului/instituției publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății orice alte date referitoare la AP-ENDO pe care le derulează și răspund de exactitatea și realitatea datelor raportate;

j) transmit lunar Direcției generale buget și contabilitate din cadrul Ministerului Sănătății, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuția bugetară a bugetului aprobat pentru AP-ENDO derulate;

k) achiziționează materiale sanitare și medicamente cu respectarea legislației în vigoare din domeniul achizițiilor publice.

Raportarea indicatorilor specifici AP-ENDO se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) și anual, atât în format electronic, cât și pe suport hârtie, conform modelului de raportare prevăzut la anexa nr. 5 "Macheta de raportare a indicatorilor de evaluare (fizici și de eficiență)".

Costul mediu se calculează ca raport între cheltuielile efective și indicatorii fizici realizați. în cazul în care au fost finanțate și alte acțiuni pentru care nu au fost stabiliți indicatori fizici, acestea vor fi evidențiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acțiune.

Monitorizarea activităților cuprinse în AP-ENDO se referă la:

a) modul de realizare și de raportare a indicatorilor prevăzuți în prezentul ordin;

b) încadrarea în bugetul aprobat;

c) respectarea destinațiilor stabilite pentru fondurile alocate spitalelor care derulează AP-ENDO;

d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităților stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea AP-ENDO;

e) identificarea unor posibile disfuncționalități în derularea AP-ENDO.

În cadrul AP-ENDO se pot desfășura următoarele activități:

1. Tratamentul endoscopic al hemoragiilor digestive superioare în primele 24 de ore de la producerea (diagnosticarea) hemoragiei digestive

2. Protezarea paliativă endoesofagiană, gastroduodenală, colonică și biliopancreatică

3. Achiziții pentru tratamentele menționate la pct. 1:

a) ace injectoare;

b) aplicator de clipuri;

c) clipuri hemostatice;

d) ligatoare de varice;

e) cateter plasmă argon;

f) probă caldă;

g) pensă de coagulare bipolară.

4. Achiziții pentru tratamentele menționate la pct. 2:

a) stenturi expandabile metalice esofagiene/enterale;

b) stenturi expandabile metalice colonice;

c) sfincterotoame și fire ghid pentru canulare retrograde;

d) sfincterotoame de presecționare;

e) dilatatoare și baloane de dilatare biliară (tip CRE);

f) stenturi expandabile metalice de diferite tipuri și lungimi;

g) stenturi de plastic de diferite tipuri, dimensiuni și lungimi.

5. Achiziția medicației specifice pentru tratamentul de urgență al hemoragiilor digestive

De activitățile prevăzute la art. 20 beneficiază pacienții critici cu următoarele diagnostice:

1. Pentru tratamentul endoscopic al hemoragiilor digestive superioare:

a) pacienții cu HDS masivă/instabilitate hemodinamică;

b) pacienții cu HDS moderată.

2. Pentru protezarea paliativă endoesofagiană, gastroduodenală, colonică și biliopancreatică:

a) cancer esofagian obstructiv;

b) cancer bronhopulmonar;

c) fistule eso-traheale, eso-pleurale sau eso-mediastinale;

d) recidive postoperatorii sau fistule anastomotice postoperatorii;

e) cancer gastric avansat cu stenoză cardială sau antropilorică;

f) cancer duodenal;

g) ampulom vaterian sau cancer pancreatic cu invazie duodenală;

h) stenoză pilorică sau duodenală benignă;

i) adenopatii sau alte formațiuni compresive;

j) ocluzia sau subocluzia colonică malignă;

k) palierea cancerului colonic avansat;

l) fistule colonice maligne sau stenoze benigne (boala Crohn, stenoze postradioterapie);

m) cancere biliopancreatice.

Indicatorii de evaluare ai AP-ENDO sunt următorii:

a) Indicatori fizici:

1. numărul de pacienți critici cu hemoragii digestive superioare sau cu obstrucții și/sau compresii la nivelul tubului digestiv (anexa nr. 5);

2. evidența nominală a pacienților critici cu hemoragii digestive superioare sau cu obstrucții și/sau compresii la nivelul tubului digestiv tratați endoscopic pentru HDS sau paliativ prin stentare pentru obstrucții sau compresii la nivelul tubului digestiv, pe bază de cod numeric personal (anexele nr. 6 și 7).

b) Indicatori de eficiență:

1. cost mediu/pacient critic cu hemoragie digestivă superioară, respectiv cu obstrucții și/sau compresii la nivelul tubului digestiv (anexa nr. 5);

2. execuția bugetului aprobat pentru AP-ENDO (anexa nr. 8).

c) Indicatori de rezultat:

1. registre naționale pentru patologiile specifice;

2. ghiduri și protocoale de diagnostic;

3. ghiduri și protocoale de tratament al pacienților critici.

Criteriile de eligibilitate pentru unitățile care

derulează AP-ENDO sunt:

1. Pentru tratamentul hemoragiilor digestive superioare:

a) să poată asigura managementul hemoragiilor digestive (echipe de gastroenterologi și de chirurgi antrenați în gestionarea acestor cazuri, circuite funcționale, paturi dedicate, spații și facilități de endoscopie adecvate, medicamente specifice);

b) să poată asigura permanență (24 h/zi, 7 zile/săptămână) printr-o linie de gardă de endoscopie digestivă obligatorie (la fața locului sau la domiciliu) cu medici gastroenterologi și asistente medicale antrenați în endoscopia digestivă terapeutică;

c) să poată asigura servicii de terapie intensivă dedicate (secții generale de ATI sau TI specializate de gastroenterologie și hepatologie);

d) dotările de bază pentru hemostaza endoscopică sunt:

(i) turnul video cu videoprocesor;

(ii) sursă aer/apă;

(iii) monitor;

(iv) aspirator;

(v) gastroscop și colonoscop;

(vi) electrocauter cu plasmă-argon (APC);

e) întreținerea, defectarea, procesarea endoscoapelor și situațiile de necesitate impun ca aceste dotări să fie duble.

2. Pentru protezare paliativă endoscopică a tubului digestiv:

a) să poată asigura plasarea protezelor (stenturilor) (echipe de gastroenterologi și de radiologi antrenați în gestionarea acestor cazuri, circuite funcționale, paturi dedicate, spații și facilități de endoscopie adecvate cu acces la masă mobilă de radiologie, medicamente specifice);

b) să poată asigura permanență (24 h/zi, 7 zile/săptămână) printr-o linie de gardă de endoscopie digestivă obligatorie (la fața locului sau la domiciliu) cu medici gastroenterologi și asistente medicale antrenați în endoscopia digestivă terapeutică;

c) dotările de bază pentru paliere endoscopică sunt:

(i) turnul video cu videoprocesor;

(ii) sursă aer/apă;

(iii) pompă peristaltică de apă;

(iv) monitor;

(v) aspirator de înaltă performanță;

(vi) videogastroscop terapeutic;

(vii) videocolonoscop;

(viii) videoduodenoscop terapeutic;

(ix) sistem de ecoendoscopie liniară;

(x) electrocauter cu unitate de coagulare plasmă argon (APC).

Unitățile sanitare care derulează AP-ENDO sunt următoarele:

a) Tratamentul hemoragiilor digestive superioare:

1. Spitalul Clinic de Urgență București;

2. Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie "Prof. dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca;

3. Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Spiridon" Iași;

4. Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;

5. Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad;

6. Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea;

7. Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;

8. Spitalul Clinic Colentina București;

9. Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanta;

10. Spitalul Județean de Urgență "Dr. C. Opriș" Baia Mare;

11. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu;

12. Institutul Clinic Fundeni;

13. Spitalul Universitar de Urgență București;

14. Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;

15. Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;

16. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila";

17. Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Ioan" București;

18. Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin.

b) Protezarea paliativă a tubului digestiv:

1. Spitalul Clinic de Urgență București;

2. Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie "Prof. dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca;

3. Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Spiridon" Iași;

4. Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;

5. Institutul Clinic Fundeni;

6. Spitalul Universitar de Urgență București;

7. Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;

8. Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;

9. Institutul Regional de Oncologie Iași;

10. Spitalul Clinic Colentina București;

11. Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin.

Direcțiile de specialitate din Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și spitalele care derulează AP-ENDO, indiferent de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Anexele nr. 1-8 fac parte din prezentul ordin. Art. 27. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.