Decizia CCR nr. 441 din 9.06.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. II art. 18 din OUG nr. 80/2010 pt. completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 - reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pt....

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Aneta Mihăilă și alții în Dosarul nr. 3.001/114/2014 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă - Complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 538D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc autorii excepției și partea Casa Județeană de Pensii Buzău, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. în acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 9 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.001/114/2014, Tribunalul Buzău - Secția I civilă - Complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de Aneta Mihăilă și alții cu prilejul soluționării unei cauze de asigurări sociale prin care au solicitat obligarea Casei Județene de Pensii Buzău la plata indemnizației reparatorii cuvenite în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, începând cu data de 1 ianuarie 2012.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care prevăd că, în anul 2012, indemnizațiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu se acordă, creează discriminări, în sensul că unele categorii de revoluționari continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de Legea nr. 341/2004, în timp ce altora le este suspendat acest drept. În sprijinul celor arătate, invocă cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 4 noiembrie 2014, pronunțată în Cauza Bosnigeanu și alții împotriva României, și în alte numeroase decizii de speță, în sensul că existența unei discriminări prin tratarea neuniformă a unor categorii de cetățeni beneficiare ale aceleiași legi, fără justificări obiective și rezonabile, constituie o cauză de nelegalitate și de evidentă discriminare.

6. Tribunalul Buzău - Secția I civilă - Complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, dispozițiile de lege criticate aplicându-se fără discriminări tuturor persoanelor încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie_2011. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: "În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1981 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă."

11. Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2012, însă, cu toate acestea, continuă să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a se analiza constituționalitatea acestora.

12. Dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare în cursul anului 2012, la care fac trimitere dispozițiile de lege criticate, aveau următorul cuprins: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) Ut. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevedeau următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989: [,.]3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989."

13. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, contravenind astfel prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de neconstituționalitate prin prisma acelorași critici invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a arătat că sunt neîntemeiate criticile referitoare la încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, deoarece persoanele vizate de textul de lege criticat sunt cele enumerate de art. 3 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv cele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizau venituri, din motive neimputabile lor. Or, aceste categorii de persoane se află într-o situație obiectiv diferită față de cea a celorlalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341 /2004, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor.

15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

16. Cât privește invocarea de către autorii excepției a Hotărârii din 4 noiembrie 2014, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Bosnigeanu și alții împotriva României, Curtea constată că prin această hotărâre instanța europeană nu a reținut existența vreunei discriminări între revoluționari și a respins ca neîntemeiate criticile raportate la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la interzicerea discriminării (paragraful 43 din hotărârea amintită).

17. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că nu orice diferență de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea prevederilor art. 14 din Convenție, iar statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicate. (Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunțată în Cauza Stubbings și alții contra Regatului Unit, paragraful 72)