Decizia CCR nr. 389 din 27.05.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 8,art. 9 şi art. 11 din capitolul I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 - încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic...

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8,art. 9 și art. 11 din capitolul I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Laura-Grigorița Mitrache în Dosarul nr. 1.123/54/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.376D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 30 aprilie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 14 mai 2015, când, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 19 mai 2015, apoi pentru data de 27 mai 2015, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 8 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.123/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8,art. 9 și art. 11 din capitolul I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Laura-Grigorița Mitrache în cadrul unei cauze având ca obiect anularea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, considerându-se vătămată în drepturile sale prin neacordarea sporului de 15% aferent obținerii titlului științific de doctor.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin principiului egalității în drepturi, instituind discriminări pe criteriu de vârstă, întrucât a susținut teza de doctorat la data de 7 decembrie 2009, iar diploma i-a fost eliberată în luna martie 2010. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. (10) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic din învățământul preuniversitar care are titlul științific de doctor este remunerat cu 15% în plus la salariul de bază. Or, faptul că art. 50 alin. (10) nu a mai fost aplicat cadrelor didactice care au obținut titlul de doctor ulterior datei de 1 ianuarie 2010 este neconstituțional și discriminatoriu. Astfel, cadre didactice aflate în situații identice (care au susținut teza de doctorat înainte de 31 decembrie 2009) sunt remunerate diferit, în funcție de data obținerii titlului, după cum urmează: cele care au obținut titlul științific de doctor anterior datei de 31 decembrie 2009 primesc în continuare sporul de 15% sub formă de compensație tranzitorie, iar cele care au obținut titlul ulterior datei de 1 ianuarie 2010 nu primesc nimic în plus la salariu.

5. De asemenea susține că prin neacordarea sporului de 15% pentru titlul științific de doctor se încalcă și dispozițiile constituționale ale art. 20 raportate la Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și cele ale art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

6. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, fiind de competența legiuitorului eliminarea sau acordarea drepturilor salariale suplimentare, fără ca acestea să aibă relevanță constituțională. Mai mult, admiterea excepției ar echivala cu subrogarea Curții în sfera de competență a legiuitorului, în sensul acordării sporului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise și înscrisurile depuse la dosar de autoarea excepției, notele scrise depuse la dosar de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8,art. 9 și art. 11 din capitolul I al anexei nr. 5 - "Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic și personalului didactic auxiliar din învățământ“ la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 323 din 10 mai 2011, dispoziții care au următorul cuprins:

- Art. 8:"Persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul științific de doctor beneficiază de o compensație tranzitorie calculată prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază stabilit potrivit prezentului capitol, calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3.“;

- Art. 9:"(1) În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul aprobat, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.

(3) Până la aprobarea regulamentului prevăzut la alin. (2), sporurile pentru condiții de muncă, aprobate în condițiile legii, se acordă numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții.“;

- Art. 11:"(1) Compensațiile tranzitorii și sporul de vechime fac parte din salariul de bază și nu constituie bază de calcul pentru stabilirea altor sporuri, indemnizații sau altor compensații.

(2) Compensațiile tranzitorii se pot acorda doar persoanelor care la data de 31 decembrie 2010 beneficiau de sporurile pentru care se acordă aceste compensații. Prin contractele de muncă încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi nu pot fi stabilite compensații tranzitorii.“

11. Autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiile Declarației Universale a Drepturilor Omului.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din capitolul I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011, Curtea reține că acestea reglementează acordarea unui spor de până la 15% din salariul de bază, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare. Or, obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate se referă la sporul de 15% aferent obținerii titlului științific de doctor, iar nu la sporul de condiții periculoase sau vătămătoare.

13. Întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispoziția de lege care formează obiect al excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea constată că dispozițiile art. 9 din capitolul I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 nu au legătură cu soluționarea cauzei și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a acestora este inadmisibilă.

14. Cu privire la dispozițiile art. 8 și art. 11 din capitolul I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011, Curtea reține că acestea reglementează acordarea unei compensații tranzitorii doar pentru persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul științific de doctor (art. 8), precum și faptul că aceste compensații tranzitorii fac parte din salariul de bază și nu constituie baza de calcul pentru stabilirea altor sporuri, indemnizații sau alte compensații (art. 11). Autoarea excepției critică atât art. 8, cât și art. 11 (care face referire la compensațiile tranzitorii) din perspectiva discriminării cu privire la acordarea sporului de 15% doar persoanelor care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de acordarea sporului pentru titlul științific de doctor. Cu privire la această critică de neconstituționalitate, Curtea s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 329 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 511 din 14 august 2013, Decizia nr. 204 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 414 din 4 iunie 2014, sau Decizia nr. 28 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 153 din 3 martie 2015, respingând ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate.

15. Astfel, prin Decizia nr. 204 din 3 aprilie 2014, paragraful 20, Curtea a reținut că sporul pentru titlul științific de doctor a fost eliminat începând cu data de 1 ianuarie 2010, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Faptul că sumele de bani aferente sporului pentru titlul științific de doctor au fost menținute în continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care îl aveau în plată la data de 31 decembrie 2009 nu vizează existența sau inexistența sporului, ci reprezintă o măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare, în totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 877 din 28 decembrie 2010, lege în care nu se regăsește acest spor. Prin urmare, Curtea a statuat că este de competența legiuitorului eliminarea sau, din contră, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fără ca aceasta să aibă relevanță constituțională.

16. Curtea a mai constatat că dispozițiile de lege criticate nu vizează situația autorului excepției, ci situația acelor persoane care aveau în plată, la data de 31 decembrie 2009, sporul pentru titlul științific de doctor. Așa fiind, admiterea excepției ar echivala cu subrogarea acesteia în sfera de competență a legiuitorului, în sensul acordării sporului, încălcându-se astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia instanța de contencios constituțional "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, (paragrafele 22 și 23).

17. De altfel, Curtea constată că art. 5 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu modificări și completări, articol introdus prin Legea nr. 71/2015 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 233 din 6 aprilie 2015, reglementează interpretarea noțiunii de "nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare“ prin care se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, printre altele, și sumele aferente sporului de doctorat, în cazul în care salariatul angajat, numit sau promovat, îndeplinește aceleași condiții ca și salariații aflați în funcții la data de 31 decembrie 2009.