Decizia CCR nr. 394 din 3.07.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 187alin. 1 teza a doua din capitolul V1 al titlului VII din Legea nr. 247/2005 - reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a "prevederilor art. 18⁷ alin. (2) din capitolul V¹ al titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente", excepție ridicată de Varga Francisc în Dosarul nr. 979/57/2011* al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 673D/2013.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că soluția legislativă criticată a fost introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, aprobată prin Legea nr. 142/2010, măsura instituită având în vedere tocmai buna funcționare a Fondului "Proprietatea". Arată că diferența de tratament invocată de autorul excepției de neconstituționalitate vizează două momente diferite în care sunt valorificate titlurile de conversie, și anume anterior listării la bursă a Fondului "Proprietatea", când, potrivit art. 18⁷ din titlul VII al Legii nr. 247/2005, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", se realiza la valoarea nominală, și ulterior listării, începând cu anul 2011, când Fondul "Proprietatea" a devenit operațional, iar valorificarea titlurilor de conversie se realiza potrivit art. 18⁸ din titlul VII al aceluiași act normativ. Schimbarea valorii nominale a acțiunilor reprezintă, însă, rezultatul aleatoriu al funcționării bursei, astfel încât fluctuațiile de valoare ale acțiunilor sunt independente de voința părților și a autorităților implicate în procesul de despăgubire, motiv pentru care reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate de autorul excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 23 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 979/57/2011*, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a "prevederilor art. 18⁷ alin. (2) din capitolul V¹ al titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente". Excepția a fost ridicată de Varga Francisc într-o cauză având ca obiect obligare emitere act administrativ, în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate "încalcă principiul garantării dreptului de proprietate și al creanțelor asupra statului, prin aceea că a stabilit dispoziții contrare pentru diferitele categorii de beneficiari ai titlurilor de conversie, reținând că, până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul Proprietatea se va realiza la valoarea nominală, iar ulterior reluării tranzacționării, la media aritmetică ponderată, în conformitate cu prevederile art. 18⁸ din capitolul V¹, titlul VII al Legii nr. 247/2005, creând astfel un grav dezechilibru și un tratament discriminatoriu".

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului învederează instanței de contencios constituțional că, deși autorul invocă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18⁷ alin. (2) din capitolul V¹ al titlului VII din Legea nr. 247/2005, în fapt criticile sunt aduse art. 18⁷ alin. (1) teza finală din același act normativ. Așa fiind, arată că în titlul VII al Legii nr. 247/2005 legiuitorul a cuprins dispoziții referitoare atât la procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, cât și norme privind organizarea Fondului "Proprietatea". Totodată, arată că, raportat la necesitățile acelei etape intervenite în despăgubirea foștilor proprietari ai imobilelor preluate abuziv, s-au reglementat procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, valorificarea titlurilor de despăgubire, stabilirea algoritmului de atribuire a acțiunilor emise de Fondul "Proprietatea", precum și căile de atac împotriva deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. În acest context, Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 18⁷ alin. (1) teza finală cuprinse în capitolul V¹ a! titlului VII din Legea nr. 247/2005 sunt constituționale.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele Scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorul excepției și reținut de către instanță în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 18⁷ alin. (2) din capitolul V¹ al titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Din examinarea criticilor formulate de autorul excepției, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate nu îi constituie prevederile art. 18⁷ alin. (2), așa cum în mod eronat a fost reținut, ci prevederile art. 18⁷ afin. (1) teza a doua din capitolul V¹ al titlului VII al Legii nr. 247/2005, prevederi de lege care constituie obiect al excepției de neconstituționalitate și asupra cărora Curtea urmează a se pronunța.

12. Curtea constată că prevederile art. 18⁷ din titlul VII intitulat "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, au fost abrogate prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. O astfel de soluție a fost justificată prin faptul că, deși abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situații, potrivit principiului «tempus regit actum»". Așa fiind, Curtea este competentă și urmează a se pronunța asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să își producă efectele în cauza concretă dedusă judecății. Astfel, Curtea reține că prevederile art. 18⁷ alin. (1) teza a doua din capitolul V¹ al titlului VII al Legii nr. 247/2005 prevedeau că "Până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza la valoarea nominală."

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate fac parte din capitolul V¹ "Valorificarea titlurilor de despăgubire. Stabilirea algoritmului de atribuire a acțiunilor emise de Fondul «Proprietatea»" al titlului VII intitulat "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Potrivit acestui act normativ, după emiterea titlurilor de despăgubire aferente, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va emite, pe baza acestora și a opțiunilor persoanelor îndreptățite, un titlu de conversie și/sau un titlu de plată. Titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în acțiuni, iar titlurile de plată vor fi remise Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în vederea efectuării operațiunilor de plată. Prin urmare, emiterea unui titlu de conversie este etapa finală din cadrul procedurii de acordare de despăgubiri în acțiuni la Fondul "Proprietatea", instituția responsabilă cu această operațiune fiind Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Potrivit art. 3 lit. i) din capitolul I al titlului VII al Legii nr. 247/2005, titlurile de conversie sunt certificate emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în numele și pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român și care urmează a fi valorificate prin conversia lor în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea".

15. În prezenta cauză, Curtea reține că autorul excepției este moștenitorul legal al reclamantei - defuncta Sekely Iolanda. în fapt, la data de 1 septembrie 2009, aceasta a depus la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cererea de opțiune pentru un titlu de plată în numerar și un titlu de conversie în acțiuni. Conform opțiunii exprimate, a fost emis titlul de conversie nr. 1.021 din 17 septembrie 2009, prin care i s-a atribuit suma de 605.418,24 lei, reprezentând un număr total de 605.418 acțiuni, la valoarea nominală de 1 leu/acțiune, astfel cum este consemnat în titlul de conversie.

16. Autorul excepției este nemulțumit de faptul că, în urma listării la Bursa de Valori București, acțiunile Fondului "Proprietatea" și, implicit, acțiunile deținute de titulara titlului de conversie au fost listate la o valoare inferioară, de 0,6020 lei/acțiune, fără să se respecte valoarea nominală de 1 leu/acțiune. Astfel, acesta apreciază că i s-a produs un prejudiciu prin diferența de valoare cu care acțiunile Fondului "Proprietatea" au fost listate la bursă, motiv pentru care a solicitat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților emiterea unui nou titlu de conversie pentru diferența de valoare.

17. De asemenea, în opinia autorului excepției, prin prevederile de lege criticate, respectiv art. 18⁷ alin. (1) teza a doua din capitolul V¹ al Legii nr. 247/2005, potrivit cărora, "până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza la valoarea nominală", se instituie un tratament discriminator, prin comparație cu reglementarea instituită prin prevederile art. 18⁸ din același act normativ, care prevăd că, după reluarea procedurii de conversie, titlurile de despăgubire, respectiv titlurile de conversie se vor converti în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" prin utilizarea prețului mediu ponderat de tranzacționare a acțiunilor. Așa fiind, Curtea constată că, în concret, critica vizează modalitatea de valorificare a acțiunilor deținute de titularii titlurilor de despăgubire/conversie, înainte și după listarea Fondului "Proprietatea" la Sursa de Valori București

18. În acest context, Curtea remarcă faptul că Fondul "Proprietatea" a fost înființat în anul 2005, ca fiind entitatea destinată realizării plății prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul român. întrucât, în timp, s-a constatat insuficiența fondurilor necesare pentru plata în numerar a despăgubirilor stabilite în baza titlurilor de despăgubire, și ținând seama de impactul semnificativ asupra bugetului de stat, care a generat implicații financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului de stat, a fost reglementată o nouă modalitate de valorificare a despăgubirilor prin convertirea titlului de despăgubire în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea".

19. Curtea reține că de la înființarea Fondului "Proprietatea", în anul 2005, și până la listarea acestuia la bursă, la data de 25 ianuarie 2011, foștii proprietari au fost despăgubiți la valoarea nominală de 1 leu/acțiune. Potrivit prevederilor art. 18⁷ alin. (1) teza a doua din capitolul V¹ al Legii nr. 247/2005, înainte de listarea Fondului "Proprietatea" la Bursa de Valori București, procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", a fost suspendată. După reluarea procesului de conversie, ulterior listării la bursă, conversia s-a efectuat în conformitate cu algoritmul prevăzut de prevederile art. 18⁸ din titlul VII din Legea nr. 247/2005, prin utilizarea prețului mediu ponderat de tranzacționare, iar nu la valoarea nominală de 1 leu/acțiune.

20. În contextul celor menționate, Curtea constată că prevederile de lege criticate de autorul excepției nu conțin, în sine, niciun viciu de neconstituționalitate, în speță fiind vorba despre reglementarea legală aplicabilă în funcție de momentul la care se realizează conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", și anume până la data suspendării procedurii de conversie [când conversia se realiza la valoarea nominală], sau după reluarea acestui proces, ulterior listării Fondului "Proprietatea" la bursă [când conversia se realiza prin împărțirea valorii despăgubirii menționate în titlul de despăgubire, respectiv în titlul de conversie, la prețul mediu ponderat de tranzacționare al acțiunilor].

21. În consecință, Curtea constată ca sunt nefondate criticile potrivit cărora stabilirea valorii unei acțiunii, ulterior listării Fondului "Proprietatea" la bursa de valori, sub valoarea nominală, ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate.

Aceasta deoarece, ulterior convertirii dreptului de creanță în acțiuni, valorificarea acestora este supusă normelor specifice ce reglementează piața bursieră.

22. De altfel, modalitatea de a reglementa acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în materia despăgubirilor acordate din fonduri publice, urmărindu-se păstrarea unui just echilibru între cerințele interesului public și imperativele apărării dreptului fundamental la proprietate. Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, statului trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ca urmare a aplicării legilor speciale de reparație.

23.În subsidiar, Curtea observă că autorul excepției deduce pretinsa neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate prin compararea soluțiilor legislative cuprinse de art. 18⁷ alin. (1)teza a doua din capitolul V¹ al titlului VII al Legii nr. 247/2005 prin raportare la art. 18⁸ din capitolul V¹ al aceleiași legi, din perspectiva valorificării acțiunilor deținute de titularii titlurilor de conversie. Or, așa cum s-a statuat constant în jurisprudența Curții Constituționale, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.