Decizia CCR nr.420 din 8.07.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (3) și art. 109 alin. (9) și (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Ioan Radu Gal în Dosarul nr. 316/64/2013 al Tribunalului Covasna - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 6D/2014.

2. La apelul nominal, pentru autorul excepției răspunde apărătorul ales Florin Sandu, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în fața Tribunalului Covasna - Secția civilă.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât textele de lege criticate nu creează discriminare între două categorii de militari, opțiunea legiuitorului fiind justificată de specificitatea atribuțiilor cadrelor militare din Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul de Protecție și Pază, care au contact direct cu publicul, motiv pentru care trebuie să prezinte, în primul rând, credibilitate. Mai arată că art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale interzice discriminarea cu privire la drepturile și libertățile reglementate de Convenție. Or, dispozițiile de lege criticate nu instituie un drept, ci o vocație pentru cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, și anume aceea de a fi menținute în activitate în cazul condamnării pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin încheierea din 12 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 316/64/2013, Tribunalul Covasna - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (3) și art. 109 alin. (9) și (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Ioan Radu Gal cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect anularea unui act administrativ.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 87 alin. (3) și art. 109 alin. (9) și (11) din Legea nr. 80/1995 încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1) teza întâi privind universalitatea drepturilor și libertăților fundamentale și ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, precum și prevederile art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât creează o situație dezavantajoasă, discriminatorie pentru cadrele militare din Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul de Protecție și Pază, comparativ cu cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, prin excluderea nemotivată de la beneficiul menținerii în activitate în cazul condamnării pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa cu închisoarea, cu suspendarea executării acesteia. Arată că alin. (1) al art. 87 din Legea nr. 80/1995 instituie, ca regulă generală, trecerea în rezervă a tuturor cadrelor militare, indiferent de armă, în situația condamnării pentru astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, în alin. (3) al aceluiași articol, se prevede posibilitatea menținerii în activitate a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale, condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naționale. Mai mult, potrivit art. 109 alin. (9) și (11) din Legea nr. 80/1995, dispozițiile art. 87 alin. (1) se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul de Protecție și Pază, iar dispozițiile art. 87 alin. (3) se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Autorul excepției consideră că este evidentă discriminarea pozitivă în cazul cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, respectiv negativă - în cazul celor din Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul de Protecție și Pază, de vreme ce, fără niciun motiv, numai celor din prima categorie li se permite menținerea în activitate în situația arătată, deși ambele categorii au același statut profesional.

7. Tribunalul Covasna - Secția civilă apreciază că dispozițiile art. 87 alin. (3) și art. 109 alin. (9) și (11) din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituționale, întrucât creează o situație diferențiată între categorii de cadre militare. Instanța opinează că toate cadrele militare ar trebui să aibă posibilitatea de a fi menținute în activitate, în condiții egale.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece tratamentul juridic diferit aplicat categoriilor vizate de normele legale criticate este justificat prin prisma atribuțiilor fiecărei structuri în parte. Or, acest aspect permite legiuitorului să stabilească pentru anumite categorii socio-profesionale măsuri specifice desfășurării în condiții optime a activității în acele domenii, inclusiv menținerea în activitate în situația unor condamnări la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (3) și art. 109 alin. (9) și (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile de lege criticate au fost introduse prin Legea nr. 53/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial a! României, Partea I, nr. 290 din 26 aprilie 2011, având următorul cuprins:

- Art. 87 alin. (3): "Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori grațiate înainte de începerea executării pedepsei, pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menținute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naționale";

-Art. 109 alin. (9) și (11): "Dispozițiile art. 87 alin. 1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul de Protecție și Pază.

[...] Dispozițiile art. 87 alin. 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale."

Ulterior sesizării Curții, la 1 februarie 2014, art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 a fost modificat, cu menținerea soluției legislative atacate, prin Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, având următorul cuprins: "Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție ia pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori grațiate, înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire ia care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menținute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naționale."

13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) teza întâi privind universalitatea drepturilor si libertăților fundamentale și ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, precum și a prevederilor art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, autorul acesteia solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul reglementării posibilității menținerii în activitate în cazul condamnării pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa cu închisoarea, cu suspendarea executări» acesteia, și pentru cadrele militare din Ministerul Administrației și Internelor, aspect care excedează controlului Curții Constituționale. în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

15. Mai mult, autorul excepției nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia, întrucât o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar schimba cu nimic situația autorului ei, ci ar privi numai drepturile altor persoane.