Legea nr. 180/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — Cambia cuprinde:
1. Denumirea de cambie exprimată în limba română;
2. Ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată;
3. Numele/Denumirea aceluia care trebuie să plătească, având calitatea de tras, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă, după caz. În cazul în care numele trasului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei;
4. Codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului;
5. Data scadenței;
6. Locul plății;
7. Numele/Denumirea acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
8. Data și locul emiterii;
9. Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz;
10. Semnătura celui care acceptă la plată cambia, respectiv trasul. Prin semnătura trasului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de tras sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz;
11. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.
Cambia originală este cambia emisă pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale.”
2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. — Cambia căreia îi lipsește unul din elementele prevăzute la art. 1, cu excepția locului plății, a locului emiterii și a datei scadenței, nu are valoarea unei cambii.
Cambia fără scadență este considerată plătibilă la vedere.
În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al instituției trasului.”
3. La articolul 3, alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Ea poate fi trasă pentru contul unui terț.”
4. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5. — Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice altă cambie această clauză se consideră nescrisă.
Valoarea dobânzii va trebui să fie precizată în cambie; dacă această precizare nu există, clauza se consideră nescrisă.
Dobânda curge de la data emiterii cambiei dacă o altă dată nu este precizată.”
5. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 6. — Într-o cambie suma de plată este scrisă în litere și în cifre; în cazul în care există neconcordanțe, prevalează suma de plată scrisă în litere.
Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanțe, suma de plată este suma cea mai mică.”
6. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 7. — În cazul în care cambia poartă semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia sau în numele cărora ea a fost semnată, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.”
7. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 8. — Orice semnătură a unei cambii trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 9.”
8. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 9. — Persoana fizică care semnează o cambie, în calitate de reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a o reprezenta în acest scop, este ținută personal în temeiul cambiei și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeași regulă se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea sa.”
9. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 10. — Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul ori împuternicirea sunt concepute în termeni generali în ce privește dreptul mandatarului sau împuternicitului de a emite sau semna cambii.”
10. La articolul 11, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauză prin care se descarcă de răspunderea de plată se consideră nescrisă.”
11. La articolul 12, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 12. — Dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va putea fi opusă posesorului.
Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după 3 ani de la data emiterii cambiei.”
12. La articolul 13, alineatele 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi realizat chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou cambia.”
13. La articolul 14, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 14. — Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție menționată în titlu se consideră nescrisă.”
14. La articolul 15, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 15. — Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant respectiv, de către reprezentantul legal sau împuternicitul persoanei juridice/sau al entității care girează.”
15. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 16. — Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie.
Dacă girul este în alb, posesorul poate:
a) să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea altei persoane;
b) să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul unei anume persoane;
c) să predea cambia unui terț fără să completeze girul în alb și fără să o gireze.”
16. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 17. — Girantul, dacă nu s-a menționat altfel, răspunde de acceptare și de plată.
El poate interzice un nou gir; în acest caz, el nu răspunde față de persoanele cărora cambia le-a fost ulterior girată.”
17. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 18. — Deținătorul unei cambii este considerat posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră nescrise.
Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb.
Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat la alineatul precedent nu este ținut să predea cambia, cu excepția situației în care a dobândit-o cu rea-credință sau dacă se face vinovat de culpă gravă la dobândirea ei.”
18. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 19. — Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepția situației în care posesorul a dobândit cambia cu intenția de a păgubi debitorul.”
19. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 20. — Dacă girul cuprinde mențiunea «valoarea pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlu de procură.
Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiile pe care le-ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir «de procură» nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia.”
20. Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 21. — Dacă girul cuprinde mențiunea «valoare în garanție», «valoare în gaj» sau orice altă mențiune care implică un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile ce decurg din cambie, dar un gir realizat de el este considerat ca realizat cu titlu de procură.
Cei obligați nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, cu excepția cazului în care posesorul a dobândit cambia cu intenția de a păgubi debitorul.”
21. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 22. — Girul posterior scadenței produce aceleași efecte ca un gir anterior. Girul realizat posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru formularea protestului produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind realizat înainte de expirarea termenului stabilit pentru formularea protestului.”
22. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 23. — Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir realizat posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului prevăzut pentru formularea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadenței, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepțiile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei.”
23. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 24. — Posesorul cambiei sau chiar un simplu deținător poate prezenta trasului, până la scadență, cambia spre acceptare, la domiciliul/sediul acestuia.”
24. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 25. — În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un terț sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a domiciliului/ sediul trasului sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere.
El poate, de asemenea, să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.
În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare dintre giranți poate menționa că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.”
25. La articolul 26, alineatele 1 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 26. — Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an de la data emiterii.
(...)
Aceste termene pot fi reduse și de giranți.”
26. La articolul 27, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 27. — Trasul poate cere ca o a doua prezentare să fie realizată în ziua următoare primei prezentări. Cei interesați nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menționată în protest.”
27. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 28. — Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprimă prin cuvântul «acceptat» sau prin orice altă expresie echivalentă; ea este semnată de tras sau de reprezentantul legal ori de împuternicitul acestuia. Simpla semnătură a trasului sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului acestuia, pusă pe fața cambiei, este considerată acceptare.
Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere sau când ea trebuie prezentată spre acceptare, într-un termen stabilit printr-o clauză specială, acceptarea trebuie să menționeze data zilei când este înscrisă, cu excepția situației în care posesorul cere ca ea să menționeze data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres împotriva giranților și împotriva trăgătorului, trebuie să ceară să se constate această lipsă printr-un protest formulat în timp util.”
28. La articolul 29, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Orice altă modificare adusă prin acceptare celor cuprinse în cambie se consideră ca fiind refuz de acceptare. Acceptantul răspunde în limitele acestei acceptări.”
29. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 30. — Dacă trăgătorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului/sediului trasului, fără însă să identifice un terț la care plata trebuie să fie făcută, trasul îl va putea identifica odată cu acceptarea. În lipsa unei identificări, acceptantul este considerat că s-a obligat să plătească el însuși la locul plății.
Când cambia este plătibilă la domiciliul/sediul trasului, acesta poate să menționeze în acceptare o adresă în aceeași localitate unde plata trebuie să fie făcută.”
30. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 32. — Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ștearsă de către acesta înainte de restituirea titlului, acceptarea este considerată refuzată. Ștergerea se consideră, până la dovada contrară, că a fost realizată înainte de restituirea titlului.
Totuși, dacă trasul a adus, în scris, la cunoștința posesorului sau a oricărui alt semnatar că a acceptat, el se obligă față de aceștia în limitele acestei acceptări.”
31. La articolul 33, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Această garanție poate fi dată de un terț sau chiar de un semnatar al cambiei.”
32. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 34. — Avalul se dă pe cambie sau pe adaos.
El se exprimă prin cuvintele «pentru aval» sau prin orice altă formulă echivalentă și este semnat de avalist sau, după caz, de reprezentantul legal ori de împuternicitul acestuia.
Avalul rezultă din simpla semnătură a avalistului sau a reprezentantului său legal ori a împuternicitului acestuia, pusă pe fața cambiei, cu excepția situației în care semnătura este a trasului sau a trăgătorului sau, după caz, a reprezentanților legali sau împuterniciților acestora.
Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei precizări se consideră a fi dat pentru trăgător.”
33. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 35. — Avalistul se obligă în același mod ca cel pentru care a garantat.
Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă.
Când avalistul plătește cambia, el dobândește drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, precum și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cambiei.”
34. La articolul 36 alineatul 1, punctul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„La un anumit timp de la data emiterii;”.
35. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 37. — Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data emiterii. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de către giranți.
Trăgătorul poate menționa că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată anterior unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată.”
36. La articolul 38, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„În lipsa protestului, acceptarea nedatată este considerată față de acceptant ca fiind realizată în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.”
37. Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 39. — Scadența unei cambii trase la una sau mai multe luni de la data emiterii sau de la vedere este considerată ca fiind la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsă de dată corespunzătoare, scadența va fi în ultima zi a acestei luni.
Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni și jumătate de la dată sau de la vedere, se vor lua în calcul mai întâi lunile întregi și apoi jumătatea.
Dacă scadența este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul lunii, se înțelege prin aceste termene:
a) prima, a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii;
b) expresiile «8 zile» sau «15 zile» se înțeleg nu ca una sau două săptămâni, ci ca opt sau cincisprezece zile efective;
c) prin expresia «jumătate lună» se înțeleg cincisprezece zile.”
38. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 40. — Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc unde calendarul este deosebit față de cel al locului de emitere, data scadenței se consideră fixată după calendarul locului de plată.
Când o cambie trasă între două locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un anume timp de la data emiterii, scadența se stabilește în ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emitere.
Termenele de prezentare a cambiilor se calculează potrivit prevederilor alin. 2.
Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele precizări din titlu rezultă intenția de a se adopta reguli diferite.”
39. Articolul 41 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 41. — Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să o prezinte la plată, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează.
Prezentarea unei cambii la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare spre plată.”
40. La articolul 42, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„În lipsa arătării unei adrese, cambia trebuie să fie prezentată pentru plată:
a) la domiciliul/sediul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el;
b) la domiciliul/sediul acceptantului prin intervenție sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru acesta;
c) la domiciliul/sediul celui indicat.”
41. La articolul 43, alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„În caz de plată parțială, trasul poate cere să i se înscrie pe cambie mențiune cu privire la această plată și să i se dea o chitanță.”
42. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 44. — Posesorul unei cambii are dreptul să primească plata înainte de scadență.
Trasul care plătește înainte de scadență o face pe riscul și pe răspunderea sa.
Cel care plătește la scadență este valabil eliberat, cu excepția situației în care a fost fraudă sau culpă gravă din partea sa. El este dator să verifice succesiunea girurilor, dar nu și autenticitatea semnăturilor giranților, respectiv a reprezentanților legali sau, după caz, a împuterniciților acestora.”
43. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 45. — Când o cambie este plătibilă într-o monedă, care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită în moneda țării, după valoarea ei din ziua scadenței.
Dacă debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să fie plătită în moneda țării, fie după valoarea din ziua scadenței, fie după valoarea din ziua plății.
Valoarea monedei străine este determinată de uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie.
Regulile aici arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină.
Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeași denumire, dar de o valoare diferită, în țara de emisiune și în aceea a plății, se presupune că arătarea se referă la moneda locului de plată.”
44. După articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 451, cu următorul cuprins:
„Art. 451. — Plata cambiilor emise în alte valute și plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naționale a României valabil în ziua prezentării la plată a cambiei.”
45. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 46. — Când cambia nu este prezentată spre plată în termenul prevăzut de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la o instituție de credit, pe cheltuiala și riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la executorul judecătoresc care a emis somația.”
46. La articolul 461, alineatele 2, 5 și 6 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:
a) transpunerea în format electronic a informațiilor relevante din cambia originală sau din cambia remisă la încasare de către beneficiar, printr-un canal electronic securizat;
b) reproducerea imaginii cambiei originale sau a imaginii cambiei remise la încasare de către beneficiar, printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepționată în condițiile art. 464; și
c) transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și b) către instituția de credit plătitoare.
(...)
Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele și între instituția de credit a beneficiarului și beneficiar să existe o convenție prealabilă, în contextul unui aranjament de plată și de transfer de documente sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți.
În relația dintre instituțiile de credit, informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originală sau în imaginea cambiei originale, transmisă printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convențiilor prevăzute la alin. 5.”
47. La articolul 461, după alineatul 9 se introduce un nou alineat, alineatul 10, cu următorul cuprins:
„Pentru ca instituția de credit a beneficiarului să prezinte la plată cambia, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cambia în original, fie imaginea cambiei originale, printr-un canal electronic securizat.”
48. Articolul 462 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 462. — Când prezintă la plată o cambie în original sau imaginea cambiei originale, prin trunchiere, instituția de credit este obligată:
a) să verifice dacă acea cambie în original sau imaginea cambiei originale respectă prevederile legale cu privire la formă și conținut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților sau, după caz, a reprezentanților legali sau a împuterniciților acestora;
b) să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cambia în original, precum și conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original.
Instituția de credit care prezintă la plată o cambie prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.”
49. Articolul 463 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 463. — Refuzul total sau parțial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare.
În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cambia originală sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cambiei originale, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe aceasta:
a) data prezentării acesteia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 41;
b) mențiunea «Refuzat» însoțită de motivele refuzului la plată, datată și semnată de către reprezentanții legali sau, după caz, de împuterniciții acestora.
Mențiunile înscrise pe cambia originală, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozițiilor art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plată.
În cazul în care beneficiarul a transmis instituției sale de credit imaginea cambiei originale, prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va putea prezenta cambia originală în vederea înscrierii mențiunilor doveditoare ale refuzului de plată, de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condițiile stabilite conform convenției prealabile încheiate între aceștia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cambiei originale va fi imputabilă beneficiarului cambial, caz în care instituția de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existența refuzului.”
50. După articolul 463 se introduce un nou articol, articolul 464, cu următorul cuprins:
„Art. 464. — Remiterea unei cambii la încasare printr-un canal electronic securizat poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de instituțiile de credit prin normele și politicile interne ale acestora.
Transmiterea de către beneficiar a imaginii cambiei originale în format electronic trebuie realizată prin mijloace și procedee tehnice care asigură autenticitatea și integritatea acesteia, conform standardelor de securitate stabilite de Banca Națională a României, prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi.
Pot fi remise spre încasare, printr-un canal electronic securizat, numai cambiile acceptate.
Remiterea spre încasare a unei cambii, printr-un canal electronic securizat, produce aceleași efecte juridice ca și remiterea spre încasare a cambiei originale, pe suport hârtie, cu condiția ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.”
51. Articolul 48 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 48. — Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranților, trăgătorului și a celorlalți obligați:
a) la scadență, dacă plata nu a fost făcută;
b) înainte de scadență:
1. dacă acceptarea a fost refuzată total sau parțial;
2. În caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plăți din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plăți nu este constatată printr-o hotărâre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat;
3. În caz de faliment al trăgătorului unei cambii considerate neacceptabilă.”
52. Articolul 49 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 49. — Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic, respectiv prin protest de neacceptare sau de neplată.
Protestul de neacceptare trebuie formulat în termenele prevăzute pentru prezentare la acceptare. Dacă în cazul prevăzut la art. 27 alin. 1 prima prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă formulat în ziua următoare.
Refuzul de plată este constatat:
a) fie prin mențiunea de refuz a instituției de credit plătitoare datată și scrisă pe cambie, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 463 alin. 2 lit. b);
b) fie prin mențiunea de refuz a instituției de credit trase datată și scrisă pe o copie a cambiei refuzate, certificată de aceasta, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar și cuprinzând ziua când a fost prezentată.
Protestul de neplată a unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume timp de la data emiterii sau la un anume timp de la vedere trebuie să fie formulat în una din cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă. Când cambia este plătibilă la vedere, protestul trebuie să fie formulat în condițiile indicate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.
Protestul de neacceptare scutește de prezentare la plată și de protestul de neplată.
În cazul în care trasul a încetat plățile, fie că a acceptat sau nu, posesorul nu poate exercita dreptul său de regres, decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plată și după ce protestul a fost formulat.
În cazul în care trasul, fie că a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, prezentarea hotărârii de faliment este suficientă pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.”
53. Articolul 50 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 50. — Posesorul trebuie să aducă la cunoștința girantului său și trăgătorului despre neacceptare sau neplată, în cele 4 zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă există clauza «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înștiințarea, să aducă la cunoștința girantului său înștiințarea primită, arătând numele și adresele celor care au făcut înștiințările precedente; înștiințările se vor realiza până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înștiințării precedente.
În cazul în care o înștiințare este transmisă unui semnatar al cambiei, aceeași înștiințare trebuie să fie transmisă, în același termen, și avalistului său.
În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicat-o într-un mod ilizibil, înștiințarea transmisă girantului care îl precedă este suficientă. Cel care este dator să transmită înștiințarea poate să o facă în orice formă, chiar prin simpla înapoiere a cambiei.
El trebuie să probeze că a transmis înștiințarea în termen, conform prevederilor alin. 1. Acest termen va fi considerat respectat dacă o scrisoare cuprinzând înștiințarea a fost predată poștei în termenul prevăzut mai sus.
Cel care nu formulează înștiințarea în termenul mai sus arătat nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele să poată depăși suma din cambie.”
54. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 51. — Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentanții săi legali sau, după caz, prin împuterniciții acestuia, poate, prin clauza «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cambie și semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului de neacceptare sau neplată.
Această clauză nu exclude obligația posesorului de prezentare a cambiei la termenele stabilite, nici de înștiințările ce urmează a fi transmise. Dovada nerespectării termenelor cade în sarcina celui care o opune posesorului.
Dacă clauza este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. În cazul în care, deși există clauza înscrisă de trăgător, însă posesorul formulează protestul, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă clauza a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului pot fi cerute de la toți semnatarii.”
55. La articolul 52, alineatele 1, 2 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 52. — Trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt obligați solidar față de posesor, în caz de neplată.
Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat.
(...)
Acțiunea pornită împotriva unuia dintre obligați nu împiedică urmărirea celorlalți.”
56. La articolul 53, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 53. — Posesorul poate cere pe cale de regres:
1. suma indicată în cambia neacceptată sau neplătită, împreună cu dobânda, dacă a fost prevăzută;
2. dobânda legală calculată începând cu data scadentă;
3. cheltuielile de protest, acelea ale înștiințărilor transmise, precum și alte cheltuieli justificate.”
57. La articolul 54, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„2. Dobânda legală la această sumă, calculată începând cu data plății;”.
58. La articolul 55, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 55. — Orice obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cambiei și a protestului.”
59. Articolul 56 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 56. — În cazul unui regres, după o acceptare parțială, cel care plătește suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere să se menționeze această plată pe cambie și să i se dea chitanță. Posesorul trebuie, de asemenea, să îi predea o copie a cambiei, certificată, precum și protestul, pentru a-i face posibil exercițiul regresurilor ulterioare.”
60. La articolul 57, alineatele 1 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 57. — Oricare persoană, având dreptul să exercite regresul, poate, dacă nu s-a menționat altfel, să își recupereze suma printr-o nouă cambie (contra-cambie), trasă la vedere asupra unuia dintre giranții săi.
(...)
Dacă contra-cambia este trasă de posesor, suma este fixată la cursul unei cambii la vedere, trasă de la locul unde cambia originară era plătibilă asupra locului domiciliului girantului. Dacă contra-cambia este trasă de un girant, suma este fixată la cursul unei cambii la vedere.”
61. Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 58. — După trecerea termenelor fixate:
a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere;
b) pentru formularea protestului de neacceptare sau de neplată;
c) pentru prezentarea la plată în cazul clauzei «fără cheltuieli», posesorul este decăzut din drepturile sale împotriva giranților, a trăgătorului și a celorlalți obligați, cu excepția acceptantului.
În cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de trăgător, posesorul este decăzut din dreptul său de regres, atât pentru neplată, cât și pentru neacceptare, doar dacă nu rezultă din cuprinsul cambiei că trăgătorul a înțeles să se descarce numai de garanția de acceptare.
Dacă menționarea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai girantul poate opune lipsa.”
62. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 59. — Când prezentarea cambiei sau formularea protestului în termenele menționate este împiedicată de un obstacol de neînlăturat, respectiv prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră, aceste termene sunt prelungite în condițiile legii.
În cazul intervenirii situației indicate la alin. 1, posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoștința girantului său, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii și să înscrie pe cambie mențiunea datată și semnată de el cu privire la această înștiințare, dispozițiile art. 49 urmând a fi aplicabile.
După încetarea cazului fortuit ori de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plată și dacă este nevoie să formuleze protest.
Dacă cazul fortuit ori de forță majoră ține peste 30 de zile de la scadență, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare și de protest.
Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de 30 de zile curge de la data când posesorul a înștiințat pe girantul său despre cazul fortuit ori de forță majoră, chiar dacă înștiințarea este transmisă înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adaugă termenul de vedere sau de la un timp de la vedere, arătat în cambie.
Nu se consideră cazuri fortuite ori de forță majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o să prezinte cambia sau de a formula protest.”
63. La articolul 61, alineatele 5 și 6 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Somația de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Pentru obligațiile cambiale subscrise prin procură, somația va face mențiunea și cu privire la actul din care rezultă mandatul.”
64. La articolul 62, alineatele 1 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 62. — În termen de 5 zile de la comunicarea somației, debitorul poate formula contestație la executare.
(...)
Instanța poate suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaște semnătura sa sau pe cea a reprezentanților legali ori a împuterniciților săi sau nu recunoaște procura.”
65. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 63. — În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu poate opune posesorului decât excepțiile de nulitate a titlului, potrivit dispozițiilor art. 2 și ale art. 19, în condițiile legii.
Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.”
66. Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 64. — Dacă din raportul care a dat naștere emiterii sau transmiterii cambiei derivă o acțiune cauzală, aceasta rămâne valabilă inclusiv în ceea ce privește emiterea sau transmiterea acesteia, cu excepția situației în care a intervenit o novație.
O asemenea acțiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedește cu protestul lipsa de acceptare sau de plată.
Posesorul cambiei nu poate exercita acțiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanței competente sau la un executor judecătoresc competent, justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce îi pot aparține.”
67. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 66. — Protestul se întocmește de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocatul.
Protestul se poate întocmi și la orice judecătorie.
Asistența martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.”
68. Articolul 67 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 67. — Protestul poate fi întocmit prin act separat, pe însuși originalul titlului, pe copia ori pe un adaos al acestora.
Pentru mai multe titluri plătibile de aceeași persoană, în același loc, protestul se poate face la cererea posesorului, printr-un singur act separat.
Dacă protestul este cuprins în act separat, mențiunea de facere a protestului va fi făcută pe titlul depus spre protest.”
69. Articolul 68 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Protestul trebuie întocmit chiar dacă nu sunt prezente părțile implicate.
În cazul falimentului persoanei căreia trebuie să îi fie prezentată cambia, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia.
Dacă persoana căreia trebuie să îi fie prezentată cambia a încetat din viață, protestul se formulează, de asemenea, pe numele său.”
70. Articolul 69 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 69. — Protestul trebuie să cuprindă:
1. anul, luna, ziua și ora în care a fost întocmit;
2. numele și prenumele celui care a cerut formularea protestului;
3. numele și prenumele persoanei sau persoanelor împotriva cărora s-a formulat protestul;
4. locul în care a fost întocmit;
5. transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a formulat chiar pe înscrisul cambial;
6. somația de plată.
Protestul este subscris de cel care l-a întocmit.
Când trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o nouă prezentare să îi fie realizată în ziua următoare, această cerere trebuie cuprinsă în protest.”
71. Articolul 70 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 70. — Eliminările, modificările și completările printre rânduri sau cu semn de trimitere trebuie să fie aprobate de cel care formulează protestul.”
72. La articolul 71, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 71. — Cel care formulează protestul este obligat să înregistreze protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special.”
73. Articolul 73 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 73. — În afară de cazul când trăgătorul a menționat obligația de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul este de acord, printr-o declarație de refuz de acceptare sau plată scrisă și datată pe titlu sau pe adaos, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declarație trebuie să fie învestită cu dată certă, în termenul stabilit pentru formularea protestului.”
74. La articolul 74, alineatele 2—4 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Cambia poate fi, în condițiile arătate mai jos, acceptată sau plătită de o persoană care intervine pentru oricare dintre obligați, pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un terț, însuși trasul sau o persoană deja obligată prin cambie, cu excepția acceptantului.
Intervenientul trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează intervenției, să înștiințeze de intervenția sa pe cel pentru care a intervenit. În caz de nerespectare a acestui termen, el este răspunzător, dacă este cazul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele-interese să poată depăși suma din cambie.”
75. Articolul 75 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 75. — Acceptarea prin intervenție poate fi făcută ori de câte ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptată ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadență.
În cazul în care într-o cambie s-a indicat o persoană pentru a o accepta sau o plăti la nevoie, la locul plății, posesorul nu poate exercita, înainte de scadență, dreptul de regres în contra celui indicat și în contra semnatarilor următori, cu excepția cazului în care a prezentat cambia persoanei indicate și dacă, aceasta refuzând acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.
În alte cazuri de intervenție, posesorul poate refuza acceptarea prin intervenție. Totuși, dacă o admite, el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadență, pe cale de regres, împotriva celui pentru care acceptarea a fost făcută și a semnatarilor următori.”
76. Articolul 76 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 76. — Acceptarea prin intervenție se scrie pe cambie și se semnează de intervenient. Ea arată pentru cine este dată; în lipsa acestei mențiuni, acceptarea se consideră dată pentru trăgător.”
77. Articolul 77 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 77. — Acceptantul prin intervenție este ținut față de posesorul cambiei și față de giranții posteriori celui pentru care a intervenit în același mod ca și acesta.
Cu toată acceptarea prin intervenție, cel pentru care ea a fost făcută și giranții săi pot cere posesorului, în schimbul plății sumei indicate la art. 53, predarea cambiei, a protestului și, dacă va fi cazul, a contului de întoarcere achitat.
Obligația acceptantului prin intervenție încetează în cazul în care cambia nu i-a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru formularea protestului de neplată.”
78. Articolul 78 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 78. — Plata prin intervenție poate fi făcută ori de câte ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadență sau înainte de aceasta.
Plata trebuie să cuprindă întreaga sumă ce ar fi trebuit plătită de cel pentru care intervenția s-a realizat.
Ea trebuie făcută cel mai târziu în ziua următoare, ultima zi admisă pentru formularea protestului de neplată.
Plata prin intervenție trebuie să rezulte din protest și, dacă acesta a fost deja întocmit, trebuie să fie menționată la sfârșitul actului de protest de către cel care l-a formulat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă trăgătorul a pus clauza «fără cheltuieli».”
79. Articolul 79 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 79. — În cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulți intervenienți, care au domiciliul la locul plății, sau dacă au fost indicate pentru a plăti, la nevoie, persoane având domiciliul în același loc, posesorul trebuie să prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar, dacă este cazul, să ceară protestul de neplată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile admise pentru formularea protestului.
Dacă protestul nu a fost formulat în acest termen, cel care a făcut mențiunea la nevoie sau cel pentru care o cambie a fost acceptată, precum și giranții posteriori sunt eliberați.”
80. Articolul 80 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 80. — Posesorul care refuză plata prin intervenție pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost eliberați.”
81. Articolul 81 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 81. — Plata prin intervenție trebuie să fie constatată prin mențiune pe cambie, cu indicarea celui pentru care este efectuată. În lipsa unei astfel de mențiuni, plata se consideră făcută pentru trăgător.
Cambia și protestul, dacă a fost încheiat, trebuie să fie predate celui care a plătit pentru intervenție.”
82. Articolul 82 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 82. — Cel care a plătit prin intervenție dobândește drepturile rezultând din cambie împotriva aceluia pentru care a plătit și împotriva celor care sunt obligați cambial către acesta din urmă; el nu poate însă gira din nou cambia.
Giranții posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcută sunt eliberați de obligație.
Dacă mai multe persoane oferă plata prin intervenție, este preferat cel a cărui plată eliberează un număr mai mare de obligați. Cel care, în cunoștință de cauză, intervine contrar acestei reguli pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost eliberați de obligație.”
83. Articolele 83—87 se abrogă.
84. Articolul 88 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 88. — În cazul alterării textului unei cambii, semnatarii rămân obligați potrivit textului original.”
85. La articolul 89, alineatele 1—3 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 89. — În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înștiința despre aceasta pe tras și poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condițiile legii.
Cererea trebuie să conțină mențiunile esențiale ale cambiei și, dacă este vorba de o cambie în alb, elemente suficiente spre a o identifica.
Instanța de judecată competentă, după examinarea cererii și a elementelor produse, precum și a dreptului posesorului, pronunță în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cambiei, o declară nulă în mâinile oricui se va găsi ea și autorizează să se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cazul în care cambia are scadența depășită sau este la vedere, sau în termen de 30 de zile de la data scadenței, dacă aceasta este ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I și numai dacă, între timp, deținătorul nu a făcut opoziție.”
86. La articolul 92, alineatele 1 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 92. — După expirarea termenului prevăzut de art. 89, în cazul în care nu s-a formulat opoziție, sau după respingerea opoziției printr-o hotărâre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasă nu mai are niciun efect.
(...)
Pentru cambiile după scadență sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 și 54, cu excepția situației în care suma datorată a fost depusă potrivit art. 46 la dispoziția persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunțată sentința.”
87. Articolul 94 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 94. — Orice acțiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu în termen de 3 ani, calculați de la data scadenței.
Acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu în termen de un an, calculat de la data protestului sau de la data scadenței, în cazul în care este prevăzut, fără cheltuieli.
Acțiunile giranților, unii împotriva altora și împotriva trăgătorului, se prescriu în termen de 6 luni calculate din ziua în care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acțiunea de regres a fost pornită împotriva sa.
Acțiunea de îmbogățire fără justă cauză se prescrie în termen de un an din ziua în care hotărârea pronunțată asupra acțiunii cambiale a rămas definitivă.”
88. Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 95. — Plata unei cambii a cărei scadență este într-o zi de sărbătoare legală nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel, toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare și protestul, nu pot fi întocmite decât într-o zi lucrătoare.
Când unul din aceste acte trebuie să fie întocmit într-un anumit termen, a cărui ultimă zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen se prelungește până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legală intermediare intră în calculul termenului.”
89. Articolul 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 96. — În termenele legale sau convenționale nu se ia în calcul ziua de la care ele încep să curgă.”
90. Articolul 99 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 99. — Subscrierea prin punere de deget nu este considerată semnătură, cu excepția cazului în care înscrisul este emis în formă autentică.”
91. La articolul 100, alineatele 2 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Clauza trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, data și numărul facturii referitoare la vânzarea de mărfuri.
(...)
Cesiunea nu poate fi făcută de trăgător decât în favoarea unei instituții de credit, însă folosește tuturor giratarilor succesivi.”
92. La articolul 101, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 101. — Cesiunea dobândește efect față de terți prin notificarea făcută trasului, notificare ce se poate formula și prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii; notificarea trebuie să cuprindă mențiunile exacte pentru identificarea cambiei.”
93. Articolul 102 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 102. — Trasul, după notificarea cesiunii, nu poate plăti decât posesorului cambiei.
Acesta nu poate valorifica față de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a întocmit protestul de neplată contra acestuia și nu au trecut 5 zile de la comunicarea făcută trăgătorului a somației de executare, conform prevederilor art. 61, sau de la înștiințare în acțiunea cambială ori de la admiterea creanței cambiale la pasivul falimentului trăgătorului, când acesta a fost declarat în stare de faliment.
Exercitarea acțiunii contra trasului nu împiedică executarea în același timp a acțiunii cambiale contra trăgătorului și a celorlalți obligați.
Posesorul cambiei nu își va putea valorifica drepturile derivând din cesiune, în cadrul procedurii de faliment al trasului, decât după notificarea cerută de alin. 1.”
94. Articolul 103 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 103. — Oricine cesionează o creanță în condițiile prevăzute de art. 100, știind că în momentul cesiunii nu exista, în total sau în parte, creanța cedată, se va pedepsi cu amendă de la 5.000 lei—100.000 lei și închisoare până la 6 luni, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica această pedeapsă.”
95. După articolul 103 se introduce un nou articol, articolul 1031, cu următorul cuprins:
„Art. 1031. — După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituției sale de credit, prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul este retras din circuitul bancar de către instituția sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost inițiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul își asumă consecințele retragerii de la decontare.
Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată.”
96. Articolul 104 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 104. — Biletul la ordin cuprinde:
1. denumirea de bilet la ordin exprimată în limba română;
2. promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată;
3. data scadenței;
4. locul plății;
5. numele/denumirea aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
6. data și locul emiterii;
7. semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;
8. numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;
9. codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
Biletul la ordin original este biletul la ordin emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea biletului la ordin original reprezintă copia electronică a biletului la ordin original.”
97. Articolul 105 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 105. — Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiile prevăzute la art. 104, cu excepția locului plății, a locului emiterii și a datei scadenței, nu are valoarea de bilet la ordin.
Biletul la ordin fără scadență este considerat plătibil la vedere.
În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al instituției emitentului.”
98. Articolul 1051 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1051. — Biletul la ordin care întrunește condițiile prevăzute la art. 104 și 105 poate fi prezentat la plată prin trunchiere, în condițiile stabilite pentru cambie la art. 461—464, cu excepția condiției referitoare la acceptare prevăzute la art. 461 alin. 3, producând toate efectele pe care legea le recunoaște biletului la ordin original.”
99. Articolul 106 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 106. — Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, următoarele dispoziții relative la cambie:
a) dispozițiile art. 13—23 referitoare la gir;
b) dispozițiile art. 36—40 referitoare la scadență;
c) dispozițiile art. 41—46, 461—464 referitoare la plată;
d) dispozițiile art. 47 referitoare la acțiunea sau executarea cambială;
e) dispozițiile art. 48—55 și art. 57—65 referitoare la regres în caz de neplată;
f) dispozițiile art. 66—73 referitoare la protest;
g) dispozițiile art. 74 și art. 78—82 referitoare la plata prin intervenție;
h) dispozițiile art. 88 referitoare la alterări;
i) dispozițiile art. 94 referitoare la prescripție;
j) dispozițiile art. 95—98 referitoare la zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor și inadmisibilitatea termenului de grație;
k) dispozițiile art. 99 referitoare la subscrierea prin punere de deget;
l) dispozițiile art. 65 referitoare la acțiunea decurgând din îmbogățire fără justă cauză;
m) dispozițiile art. 89—93 referitoare la anularea și înlocuirea titlului și dispozițiile art. 1031 referitoare la retragerea din circuitul bancar.
Sunt, de asemenea, aplicabile biletului la ordin dispozițiile art. 4 și 30 referitoare la cambia plătită de un al treilea sau într-o localitate, alta decât aceea a domiciliului trasului, dispozițiile art. 5 referitoare la aplicarea dobânzii, dispozițiile art. 6 referitoare la neconcordanțele în indicarea sumei de plată, dispozițiile art. 7 referitoare la efectele unei semnături, dispozițiile art. 10 referitoare la efectele semnăturii unei persoane care nu deține împuternicire sau care a depășit împuternicirea și dispozițiile art. 12 referitoare la cambia în alb.
Sunt, de asemenea, aplicabile biletului la ordin dispozițiile art. 33—35 referitoare la aval în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu indică pentru cine a fost dat, el se consideră dat pentru emitent.”
100. Articolul 107 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 107. — Emitentul unui bilet la ordin este ținut în același mod ca acceptantul unei cambii.
Biletele la ordin plătibile la un anume timp de la vedere trebuie prezentate spre viză emitentului în termenele fixate la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datată se constată prin protest, în condițiile prevăzute la art. 28, a cărui dată servește ca punct de plecare pentru termenul de la vedere.”
101. După articolul 110 se introduce un nou articol, articolul 1101, cu următorul cuprins:
„Art. 1101. — Banca Națională a României este autoritatea competentă să emită norme pentru punerea în aplicare a prezentei legi.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
PREȘEDINTELE SENATULUI
FLORIN-VASILE CÎȚU
București, 14 iunie 2022.
Nr. 180.
| DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și... → |
|---|
în România, Legea nr. 58 asupra cambiei și biletului la ordin a fost adoptată în anul 1934, fiind inspirată de Convenția de la Geneva din 1930 prin care a fost adoptată Legea uniformă pentru cambie și bilet la ordin.
De la data adoptării actului normativ și până în prezent, tehnologia aplicabilă în domeniul bancar și în domeniul plăților fără numerar a cunoscut progrese deosebite. Pentru a se asigura o modernizare a procesării cambiilor și biletelor la ordin, în mai 2008 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2008, aprobată prin Legea nr.
Citește mai mult
163/2009, pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin prin care s-a reglementat trunchierea (prezentarea electronică la plată a cambiei și biletului la ordin). Prin acest mecanism, s-a digitalizat etapa de prezentare la plată a instrumentelor de debit, prin transmiterea unei imagini în formă dematerializată prin rețeaua interbancară de comunicații securizată, fără să mai fie necesară transmiterea între bănci a instrumentului de debit pe suport hârtie. S-a asigurat astfel o soluție de procesare automată a instrumentelor de debit, astfel încât să se asigure reducerea ciclului de compensare și decontare, reducerea costurilor de procesare, asigurarea unui nivel ridicat al securității și furnizarea de servicii de plăți operative și eficiente pentru instituțiile de credit și pentru utilizatorii non-bancari.în prezent, în cadrul mecanismului de trunchiere, primirea instrumentelor de debit de la client se face în continuare în original, pe baza instrumentului emis pe suport de hârtie, purtând semnătura olografă, în agențiile bancare, beneficiarii fiind nevoiți să prezinte fizic instrumentele de debit în agențiile bancare la care au conturile deschise. Acest lucru presupune un efort suplimentar și cheltuieli importante atât pentru beneficiari, cât și pentru instituțiile de credit, ținând cont, cu atât mai mult, de contextul pandemic actual și de necesitatea instituirii, inclusiv la nivel legislativ, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat, integritatea fizică și ocrotirea sănătății publice a cetățenilor.
Deși, în ultimii ani, utilizarea instrumentelor de debit a cunoscut o scădere, acestea prezintă în continuare interes, fiind folosite între partenerii comerciali mai mult cu roi de instrumente de garantare, prezentând și avantajul amânării la plată.
Instituțiile de credit trec printr-o puternică transformare care vizează creșterea eficienței, îmbunătățirea vitezei și acuratețea proceselor operaționale, reducerea costurilor, precum și extinderea digitalizării spre servicii mai complexe.
Propunerea legislativă nu își propune să modifice aspecte fundamentale ale Legii nr. 58/1934, cu modificările ulterioare, ci doar să aducă legii actuale acele completări și modificări care să permită remiterea spre încasare a instrumentelor de debit de către posesor către banca sa și prin intermediul unui canal electronic securizat.
II. OBIECTUL DE REGLEMENTARE
A. Adaptarea articolelor de lege astfel încât sa permită, pe lângă situația actuală a remiterii Ia încasare a instrumentului de către posesor către banca sa în original, pe suport hârtie, și remiterea spre încasare a imaginii instrumentelor de debit, transmisă prin intermediul unui canal electronic securizat, cu asigurarea unui nivel ridicat de securitate, în concordanță cu cele mai bune practici în domeniu - digitalizare parțială (extinderea unui segment din cadrul procedeului de trunchiere pana ia nivelul posesorilor de instrumente)
Remiterea spre încasare a imaginii instrumentelor de debit de către posesor către banca sa prin intermediul unui canal electronic securizat vine în contextul reglementării procesării electronice a cambiilor și biletelor la ordin utilizând trunchierea, introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2008, aprobată prin Legea nr. 163/2009, pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.
Propunerile de completare a legii au în vedere prezentarea la plată a imaginii instrumentelor de debit originale, printr-un canal electronic securizat, în conformitate cu standardele de securitate stabilite de autoritatea competentă și cu criteriile de eligibilitate stabilite în normele și politicile interne ale instituțiilor de credit. Imaginea cambiei originale ori a biletului la ordin original este definită în propunerea de act normativ ca reprezentând copia electronică a instrumentului de debit original, transmiterea de către beneficiar a imaginii instrumentului de debit în format electronic fiind necesar a fi realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestuia, prin utilizarea oricăror procedee și standarde tehnice admise de lege.
B. Redefinirea, respectiv reformularea unor elemente obligatorii prevăzute pe instrumentul de debit, ținând cont de funcțiunile și modul de organizare actuale ale instituțiilor de credit
Propunerea legislativă propune introducerea, respectiv reformularea unor elemente obligatorii prevăzute pe instrumentul de debit, anume data scadenței, locul plății, denumirea aceluia căruia sau la ordinul căruia se face plata, semnătura olografă a trăgătorului ori a celui care acceptă la plată instrumentul de debit, respectiv a reprezentanților legali ori a împuterniciților acestora, codul trăgătorului și codul contului posesorului. Semnătura trăgătorului, respectiv semnătura trasului, au fost definite ca reprezentând semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător/tras sau, după caz, a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali ori a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanților legali sau a împuterniciților altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente.
De asemenea, ținând cont de faptul că plata instrumentelor de debit se realizează la nivelul instituției de credit, indiferent de locul unde se prezintă la plată, propunerea legislativă exclude din categoria elementelor de validitate a instrumentului de debit locul plății și locul emiterii, caz în care legea aplicabilă se va determina în raport cu locul de la sediul social al instituției trasului, în cazul cambiei, respectiv locul de Ia sediul social al instituției emitentului, în cazul biletului la ordin, iar competența teritorială a instanței de judecată se va stabili potrivit regulilor generale în materia competenței teritoriale a instanțelor de judecată.
Totodată, în vederea facilitării actului de justiție și a asigurării celerității, propunerea legislativă propune eliminarea competenței judecătoriei de a întocmi protestele, dar și eliminarea competenței exclusive a președintelui judecătoriei de soluționare a cererilor de anulare a titlului, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a instrumentului de debit, situație în care urmează a fi aplicabile dispozițiile legale generale de drept procesual.
C. Clarificarea rolului fiecăruia dintre participanți la procesul de plată a instrumentelor de debit în conformitate cu practicile actuale în materie de plăți și pe fondul dezvoltării comunicațiilor electronice în relațiile de plată
în propunerea de act normativ se stabilesc obligațiile instituțiilor de credit aplicabile atât în cazul transmiterii instrumentului de debit în original, purtând semnătură olografă, cât și în cazul transmiterii imaginii titlului original.
în acest sens se prevede că atunci când se prezintă la plată o cambie sau un bilet la ordin, acestea au obligația de a verifica dacă imaginea cambiei ori a biletului la ordin originale, în format electronic, respectă în formă și conținut prevederile legale și obligația de a garanta acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din imaginea cambiei originale în format electronic, precum și dacă circulația acesteia în mediul electronic respectă standardele de securitate.
D. Introducerea posibilității de retragere de la decontare a unui instrument de debit la solicitarea scrisă a beneficiarului
Propunerea legislativă prevede posibilitatea posesorului instrumentului de a solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituției sale de credit, prin orice mijloace de comunicare agreate, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau dacă nu a fost inițiat refuzul la plată pe contul acestuia, situație în care posesorul își asumă consecințele retragerii de la decontare iar instrumentul de debit nu va mai putea fi prezentat la plată.
E. Actualizarea terminologiei juridice, simplificarea și completarea articolelor în scopul clarificării înțelesului acestora
Propunerea legislativă își propune, pe de o parte să actualizeze terminologia juridică, în acord cu normele de tehnică legislativă, iar pe de altă parte să simplifice și să completeze textele de lege în vederea clarificării înțelesului acestora.
F. Eliminarea textului unor articole care nu mai sunt de actualitate
Propunerea legislativă propune eliminarea adaosului, pentru asigurarea adaptării legii la practica bancară curentă, precum și eliminarea textelor de lege privind copiile instrumentelor de debit, în contextul standardizării formularelor de instrumente de debit și a înserierii acestora.
III. IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC AL PREZENTULUI ACT NORMATIV
A. Impactul asupra mediului de afaceri
Va avea impact pozitiv asupra mediului concurențial din sectorul bancar, prin prisma digitalizării parțiale a procesului de încasare a instrumentelor de debit de către posesor către banca sa, prin utilizarea canalelor electronice securizate și prin redefinirea și reformularea unor elemente obligatorii, în raport cu funcțiunile și modul de organizare actuale ale instituțiilor de credit, precum și prin transpunerea practicilor actuale în materie de plăți și pe fondul dezvoltării comunicațiilor electronice în relațiile de plată.
Totodată, modificările propuse au implicații pozitive și din perspectiva clientului beneficiar eligibil, pe de o parte fiind redus în mod semnificativ timpul și costurile asociate deplasării Ia instituția de credit pentru prezentarea în original a instrumentelor de debit, iar pe de altă parte fiind astfel asigurată o mai mare mobilitate, acces facil, transparență, siguranță și securitate în cadrul procedurilor de lucru.
Din perspectiva instituțiilor de credit, modificările legislative propuse vor asigura o reducere a costurilor generate de primirea în agenție a instrumentelor de debit, automatizarea proceselor și optimizarea fluxurilor de lucru, precum și oferirea unei alternative de procesare moderne pentru clienții selectați prin aplicarea unor criterii de eligibilitate.
B. Impactul social asupra grupurilor-țintă demografice și sociale afectate
Grupurile asupra cărora propunerea legislativă produce efecte sunt constituite din instituțiile de credit și clienții acestora, persoane fizice sau juridice, care utilizează cambiile și/sau biletele la ordin ca instrumente de plată.
IV. Aspecte de tehnică normativă
Sub aspectul tehnicii normative, inițiatorii utilizează evenimentul legislativ constând în modificarea și completarea unei legi în vigoare, respectiv Legea 59/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.
Față de cele prezentate, supunem Parlamentului spre dezbatere și adoptare prezenta propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.
Inițiatori:
Gabriel ANDRONACHE, deputat PNL
lulia SCÂNTEI, senator PNL
Ioan CUPȘA, deputat PNL,