Decizia CCR nr. 487 din 23.06.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. III alin. 1 din OUG nr. 1/2013 pt. modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 - sistemul unitar de pensii publice

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Floare-Elena Pop în Dosarul nr. 29.133/3/2013 al Tribunalului București -- Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției de neconstituționalitate. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită Curții să aibă în vedere notele scrise depuse la dosarul cauzei și să admită excepția de neconstituționalitate, având în vedere conjunctura economică actuală a țării și să i se dea, astfel, posibilitatea recalculării pensiei cu indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010, în conformitate cu veniturile sale sau în cuantum egal cu 1,17 (egal cu cel al persoanelor al căror drept la pensie s-a născut până la data de 23 ianuarie 2013). În acest context, prezintă anumite aspecte din activitatea desfășurată în perioada anterioară pensionării. În final, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel încât să-i fie majorată pensia cu 200 lei brut.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014 și Decizia nr. 104 din 3 martie 2015.

Președintele Curții, în temeiul art. 216 alin. (2) din codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, acordă cuvântul, în replică, autoarei excepției de neconstituționalitate, care arată faptul că nu se regăsește în ipoteza deciziilor menționate de reprezentantul Ministerului Public.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin Încheierea din 4 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 29.133/3/2013, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Floare-Elena Pop într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la o decizie de pensionare.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 sunt neconstituționale, deoarece, prin stabilirea indicelui de corecție la valoarea de 1,06 pentru anul 2013, fără a mai fi necesară aplicarea formulei de calcul la care face trimitere art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, este privată, în fapt, de dreptul la un calcul corect și just al pensiei. Astfel, apreciază că se creează o inegalitate între aceasta și persoanele pensionate ulterior aplicării prevederilor ordonanței de urgență.

8. De asemenea, arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 nu prevăd posibilitatea ca, începând cu anul 2014, să poată beneficia de o recalculare a pensiei în baza unui indice de corecție stabilit conform art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, astfel, consideră că este lipsită de dreptul la o pensie corectă stabilită în baza legii pentru a-și putea asigura un nivel de trai decent, în conformitate cu art. 47 din Constituție. În acest context, arată că înțelege să critice modul în care au fost adoptate de către legiuitor prevederile legale criticate, din perspectiva egalității în drepturi, acestea conducând în mod definitiv și vădit abuziv, fără posibilitatea ulterioară de remediere, la micșorarea sine die a dreptului la pensie, pe fondul unui deficit bugetar. Or, deficitul bugetar invocat de legiuitor, care a stat la baza emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013, se caracterizează în mod evident printr-un caracter vremelnic, excepțional, care nu poate dura sine die, fapt dovedit în prezent de informațiile publice în sensul creșterii economice a țării.

9. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale arată că prin reglementarea aplicării unui indice de corecție diferit persoanelor pensionate ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013, față de cel aplicabil persoanelor pensionate anterior acestei date, rezultat din aplicarea formulei de calcul prevăzute la art. 170 din Legea nr. 263/2010, s-a stabilit modalitatea în care urmează a se executa obligația financiară față de persoane care se află în altă situație juridică față de cele ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, nefiind încălcate prevederile constituționale invocate.

10. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: "În anul 2013, indicele de corecție care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este 1,06."

14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 47 referitor la nivelul de trai.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 au mai format obiectul excepției de neconstituționalitate în raport cu prevederile art. 16 din Constituție, sens în care se reține Decizia nr. 104 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 mai 2015, și Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015.

16. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că, deși art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Astfel, legiuitorul a instituit, prin art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, pentru anul 2013, o cifră fixă de 1,06 ce urma să se aplice tuturor persoanelor pensionate în anul 2013.

Așadar, situația diferită în care se află cele două categorii de pensionari, menționate de autoarea excepției de neconstituționalitate, se datorează intervențiilor legislative din materie, ceea ce nu poate conduce la neconstituționalitatea prevederilor criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, din perspectiva egalității în drepturi (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, precitată, paragrafele 22 și 26).

18. De altfel, Curtea a constatat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, așa cum s-a reținut în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008.

19. Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 nu prevăd posibilitatea ca, începând cu anul 2014, să poată beneficia de o recalculare a pensiei în baza unui indice de corecție stabilit conform art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, considerând că este lipsită de dreptul la o pensie corectă stabilită în baza legii pentru a-și putea asigura un nivel trai decent, în conformitate cu art. 47 din Constituție, Curtea observă că acesta are în vedere o modificare și o completare legislativă. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. De altfel, în temeiul art. 61 din Constituție, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia, sens în care Parlamentul sau Guvernul, pe calea delegării legislative, poate adopta prevederi legale în sensul dorit de autoarea excepției de neconstituționalitate.