Decizia CCR nr. 353 din 24.06.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Gheorghe Cuslin în Dosarul nr. 6.201/3/2012 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului nr. 73D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 423 din 3 mai 2012.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 9.872 din 13 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 6.201/3/2012, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

5. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Cuslin într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate, care stabilesc recalcularea pensiei, încalcă principiul drepturilor câștigate, principiul neretroactivității legii și dreptul de proprietate. Astfel, art. 11 din lege nu ține cont de prevederile art. 8, desființând diferențele dintre grupa "alte condiții"și grupa "condiții speciale", promovând același indice de majorare a punctelor de pensie pentru ambele grupe. Aceasta conduce la o vădită discriminare a celor care au fost încadrați în grupa de muncă "alte condiții", provocând acestora prejudicii materiale majore în momentul calculării pensiilor.

7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece nu creează nicio discriminare persoanelor care au fost încadrate în grupa de muncă "alte condiții". Astfel, între categoriile de locuri de muncă încadrate în "condiții deosebite" "speciale" și cele încadrate în "alte condiții" există o deosebire dată de gradul diferit de risc pentru sănătate și nivelul de solicitare al celui care desfășoară astfel de activități. Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 119/2010 stabilesc beneficiul acordării unor perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, în mod diferențiat, pentru cele trei categorii de activități, punctajul suplimentar acordat de art. 11 din Legea nr. 119/2010 adăugându-se la stagiul suplimentar acordat prin art. 8 din lege.

8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, sens în care arată că instituirea, în contextul transformării anumitor tipuri speciale, preferențiale, de pensii, în pensii întemeiate pe principiul contributivității, a unor categorii de persoane care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, nu are semnificația unei discriminări, întrucât diferențierea susmenționată este determinată de condițiile deosebite ori speciale de muncă în care aceste persoane și-au desfășurat activitatea.

10 În plus, menționează că prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională legiuitorul a prevăzut la art. 1 alin. (1) că "Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010". Invocă deciziile Curții Constituționale nr. 423 din 3 mai 2012 și nr. 1.579 din 13 decembrie 2011.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, având următorul cuprins: "Beneficiarii pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) și b) care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în focuri de muncă încadrate în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă_, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii;

c) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în alte condiții de muncă, potrivit legii."

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

15. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 423 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 27 iulie 2012, Decizia nr. 792 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 21 noiembrie 2012, Decizia nr. 933 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2013, Decizia nr. 7 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, și Decizia nr. 107 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 24 mai 2013).

17. Astfel, Curtea a statuat că între categoriile de locuri de muncă încadrate în "condiții deosebite", speciale și cele încadrate în "alte condiții" există o deosebire dată de gradul diferit de risc pentru sănătate și nivelul de solicitare al celui care desfășoară astfel de activități. Curtea a observat că dispozițiile art. 8 din aceeași lege stabilesc beneficiul acordării unor perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu în mod diferențiat pentru cele 3 categorii de activități, astfel:

"a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite de muncă;

b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiții speciale de muncă;

c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiții de muncă [...]."

18. Prin urmare, condițiile de calcul al pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor sunt diferite după cum aceștia au lucrat în condiții deosebite, speciale ori în "alte condiții", reflectând diferențele obiective în care aceste persoane au desfășurat activitatea.

19. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, Curtea a mai reținut că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. în același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).

20. Aplicând aceste principii la speță, Curtea a constatat că procentul de majorare a punctajelor lunare realizate în perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, este același, de 50%.

21. Totodată, Curtea a reținut că legiuitorul a ținut cont de munca desfășurată în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă, adoptând soluții diferite pentru situații diferite.

22. Faptul că dispozițiile de lege criticate stabilesc că beneficiarii pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din lege care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cei care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective cu același procent de 50%, stabilit pentru toate situațiile, nu contravine principiului egalității în fața legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, atâta vreme cât acest procent se aplică unor punctaje lunare realizate în perioada care se calculează diferențiat, ținându-se cont de munca desfășurată în condiții speciale sau, respectiv, în alte condiții.

23. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 44 din Constituție, Curtea a constatat, în acord cu jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), că pensiile de serviciu aveau atât o componentă contributivă, cât și una necontributivă, acordarea acesteia din urmă fiind condiționată de existența resurselor financiare suficiente ale statului. Partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi.

24. Cât privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului neretroactivității legii, aceasta nu poate fi reținută, deoarece prevederile de lege nu dispun pentru trecut, fiind aplicabile numai de la data intrării în vigoare a legii. Cu alte cuvinte, legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor, respectând principiul neretroactivității legii, nu produce efecte asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

25. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.