HOTĂRÂRE nr. 69/2015 - aprobarea opiniei privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Eurogrup - Semestrul european 2015: Evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenirea şi corectarea...

Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/381, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 17 iunie 2015, Camera Deputaților:

1. Salută apariția comunicării Comisiei Europene, COM (2015) 85 și - în urma analizei Raportului de țară anexat la aceasta - SWD (2015) 42, ia notă de progresele și de insuficiențele semnalate pentru un număr de 16 state membre, printre care și România, în principal în ceea ce privește dezechilibrele macroeconomice, progresul privind recomandările specifice de țară și constatările bilanțurilor aprofundate.

2. Apreciază demersurile Comisiei Europene de a publica mai devreme decât în anii precedenți rezultatele evaluării, pentru a oferi suficient timp pentru examinarea acestei analize tehnice, și mai ales abordarea Comisiei ca examinarea să se desfășoare într-un cadru cât mai larg, care să nu se limiteze la nivelul național și la problemele naționale.

3. Consideră că, deși dezechilibrele macroeconomice din România nu sunt severe, țara noastră ar trebui să profite de aceste exerciții de evaluare ale Comisiei Europene, pentru a determina creșterea ritmului reformelor în domeniile identificate de Comisie, având în vedere că restanțele reduc competitivitatea și sustenabilitatea și că aceasta ar amâna reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre România și majoritatea celorlalte state membre.

4. Amintește că finanțarea prin fonduri UE este decisivă pentru asigurarea unui nivel corespunzător al investițiilor și al reformelor administrative și ia act că România este menționată alături de alte cinci state membre ca necesitând măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți gestionarea fondurilor UE.

5. Ia act de constatarea că productivitatea muncii din România este a doua cea mai scăzută din Uniune, dar semnalează că numărul de sectoare și de locuri de muncă în care productivitatea este egală cu cea din statele membre dezvoltate economic este în creștere și de aceea, în acele sectoare, recomandarea Comisiei Europene "privind o mai bună aliniere între stabilirea salariilor și evoluția productivității" nu se poate aplica în România, deoarece inerția salarizării inferioare este întreținută de riscul reducerii apetitului investițional și, implicit, de pierderea de locuri de muncă.

6. Admite că România ar trebui să aplice în mod intensiv și prioritar recomandarea Comisiei Europene ca "sistemele de educație și formare să răspundă mai bine nevoilor de pe piața forței de muncă", cu atât mai mult cu cât succesul unei economii în viitorul apropiat se va baza nu doar pe utilizarea tehnologiilor înalte, ci mai ales pe proiectarea și implementarea lor.

7. Regretă că succesele României privind combaterea corupției și creșterea considerabilă a independenței și a eficienței sistemului judiciar nu sunt reflectate corespunzător în Comunicarea Comisiei.

8. Consideră că este nevoie ca administrația publică națională să fie modernizată în vederea îmbunătățirii eficienței și a transparenței sale, printre altele și pentru a putea menține măsurile recente de combatere a evaziunii fiscale și a muncii nedeclarate, pentru consolidarea mecanismelor de asigurare a executării contractelor și pentru stabilirea unor cadre funcționale în materie de insolvență.

9. Ia act că România este evaluată din perspectiva acordului de asistență financiară cu troica Uniunea Europeană - Fondul Monetar Internațional - Banca Mondială, în vigoare pentru perioada 2009 - septembrie 2015, și subliniază, în acest sens, că țara noastră a înregistrat progrese majore în domeniul consolidării fiscale și al disciplinei bugetare și - în continuare - are în vedere stimularea creșterii economice, investițiile publice, redresarea serviciilor publice și crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin parteneriatul public-privat.

10. Evidențiază faptul că, dintre toți indicatorii economici, România figurează în raport doar cu o poziție investițională internațională netă (PIIN) de o valoare negativă semnificativă și în acest sens reamintește faptul că o asemenea situație nu este neobișnuită într-o economie aflată în curs de revenire.

11. Recunoaște că în domeniul eficienței energetice au fost făcute doar progrese limitate: se înregistrează întârzieri în implementarea legislației Uniunii Europene în acest domeniu, în special în ceea ce privește Directiva privind eficiența energetică; lipsa unor măsuri concrete și progresele modeste diminuează potențialul României în privința eficienței energetice.

12. Precizează că România se încadrează pe traiectoria de atingere a două ținte naționale în cadrul Strategiei Europa 2020, și anume:

a) ținta privind emisiile de gaze cu efect de seră (GES): pentru anul 2020, previziunile naționale indică o creștere a emisiilor de GES din sectoarele non-ETS cu numai 7% față de nivelul din 2005 (rămâne o marjă de 12 puncte procentuale în care aceste emisii pot crește, fără a depăși ținta asumată de România; până în anul 2020, România poate crește emisiile non-ETS cu maximum 19% față de nivelul acestora înregistrat în anul de referință 2005);

b) ținta referitoare la sursele regenerabile de energie: conform datelor Eurostat, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie era de 22,9%, superioară celei stabilite pentru 2011-2012 de Directiva privind sursele regenerabile de energie.

13. Subliniază că unele progrese au fost făcute în direcția atingerii a trei ținte sociale:

a) ținta din domeniul ocupării: rata de ocupare a populației cu vârsta de 20-64 de ani a ajuns la 67,4% în trimestrul III 2014; astfel, ținta de 70% în 2020 rămâne ambițioasă, dar decalajul s-a redus;

b) ținta referitoare la educația terțiară: rata populației cu vârsta de 30-34 de ani absolventă a unei forme de educație terțiară a crescut de la 21,8% în 2012 la 22,8% în 2013, dar, în ultimii trei ani universitari, a avut loc o scădere a înscrierilor în învățământul superior, ceea ce poate periclita atingerea țintei de 26,7%;

c) ținta de reducere a sărăciei: rata persoanelor aflate în risc de sărăcie a înregistrat o ușoară îmbunătățire, de la 23,4% în 2008 la 22,4% în 2013 (în termeni absoluți, în perioada 2008-2013, 211.000 de persoane au fost scoase din riscul de sărăcie, ținta națională pentru 2020 fiind de 580.000 de persoane).

14. Admite că nu au fost făcute progrese suficiente în cazul altor două ținte, respectiv:

a) părăsirea timpurie a școlii: rata părăsirii timpurii a școlii a rămas constantă, la 17,3%;

b) domeniul cercetării și dezvoltării: nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare a scăzut în 2013 comparativ cu 2012, iar atingerea țintei în domeniu rămâne un deziderat ambițios și greu de realizat (astfel, pentru perioada 2014-2020 este necesară o rată anuală de creștere a investițiilor în cercetare-dezvoltare de 14,6%).