Hotărârea CCR - contestarea înregistrării candidaturii dl. Gheorghe Funar la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

La data de 25 septembrie 2014 a fost înregistrată la Curtea Constituțională Adresa Biroului Electoral Central cu nr. 71/CT/BEC/P/2014 din 25.09.2014, prin care a fost transmisă contestația formulată de Partidul România Mare, prin președinte domnul Corneliu Vadim Tudor, împotriva înregistrării candidaturii domnului Gheorghe Funar la alegerile pentru Președintele României din anul 2014.

Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 884F/2014, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Gheorghe Funar împreună cu Decizia nr. 24D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.245 din 24 septembrie 2014.

În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În contestația formulată, domnul Corneliu Vadim Tudor solicită respingerea candidaturii domnului Gheorghe Funar la funcția de Președinte al României, "pe motiv de impostură și încălcare gravă a legii." Se arată în acest sens că acesta "a folosit pentru strângerea semnăturilor necesare, în mod ilegal, antetul, sigla și vigneta Partidului România Mare, semnând ca președinte ai acestei formațiuni." Or, "în Registrul partidelor politice există un singur președinte al PRM, ales și votat în mod statutar", respectiv domnul Corneliu Vadim Tudor.

Se solicită, de asemenea, analiza promisiunii despre care se afirmă că ar fi fost făcută de același candidat "că va acorda mari sume de bani". Se invocă "minciuni și falsuri grosolane" și se anunță că "uzurparea acestor calități politice de către numitul Gheorghe Funar formează obiectul unei plângeri penale" depuse în justiție.

În final, se solicită și verificarea corectitudinii listelor de semnături, invocându-se "informații că ele conțin un număr impresionant de falsuri."

Se atașează două documente, intitulate "Buletin informativ", având inserate numerele nr. 24 din 23 august 2014 și, respectiv, nr. 27 din 2 septembrie 2014, referitoare la strângerea de semnături, purtând în partea de sus a paginii sigla și denumirea Partidului România Mare, iar în partea de jos a paginii mențiunea "președinte, dr. Gheorghe Funar". Cele două documente nu sunt semnate, ștampilate, respectiv nu cuprind niciun element care să ateste o înregistrare/certificare a lor.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației ca neîntemeiată, întrucât autorul acesteia nu relevă încălcarea unor dispoziții constituționale sau legale ce guvernează materia alegerilor. Simpla apreciere privind obținerea frauduloasă a unor semnături, fără a fi însoțită de documente doveditoare, nu poate fi primită.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Gheorghe Funar pentru funcția de Președinte al României.

Examinând contestația, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, iar motivele invocate de autorul contestației nu privesc nici încălcarea dispozițiilor constituționale și nici a dispozițiilor din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Simplele afirmații ale contestatorului referitoare la obținerea frauduloasă a unor semnături, respectiv uzurparea de "calități politice" de către candidatul la funcția de Președinte al României, precum și aprecierile personale referitoare la profilul moral al acestuia nu pot fi reținute ca fiind de natură să constituie o motivare în sensul prevederilor legale și constituționale incidente în materie.