Hotărârea CCR - contestarea înregistrării candidaturii dl. Kelemen Hunor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

La data de 25 septembrie 2014 a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de doamna Bălan Angela Mihaela împotriva înregistrării candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Președintele României din anul 2014.

Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 886F/2014, la care a fost atașată propunerea de candidatură a domnului Kelemen Hunor, împreună cu Decizia nr. 17D din 24 septembrie 2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.237 din 24 septembrie 2014.

În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În contestația formulată, doamna Bălan Angela Mihaela arată că domnul Kelemen Hunor nu și-a depus candidatura la Biroul Electoral Central din partea vreunui partid politic și nici ca independent, "așa cum prevede art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004". În această situație, potrivit susținerilor contestatoarei, "Biroul Electoral Central, în baza art. 17 alin. 1 lit. a) și b) trebuia să constate că nu sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004 în cazul președintelui U.D.M.R., care la dosarul de candidat nu a depus documentele cerute de lege pentru un candidat al unui partid politic sau pentru un candidat independent." Apreciind că astfel candidatul "a încercat să se situeze deasupra Legii nr. 370/2004 și a Constituției României, recurgând la o discriminare pozitivă față de ceilalți candidați care s-au înscris în competiția pentru alegerea Președintelui României", solicită Curții Constituționale să admită contestația și să anuleze Decizia nr. 17 din 24 septembrie 2014 a Biroului electoral Central, astfel încât să fie respinsă candidatura lui Kelemen Hunor la alegerile pentru funcția de Președinte al României din noiembrie 2014."

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației ca neîntemeiată, arătând că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește candidatura domnului Kelemen Hunor.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Președintele României din anul 2014.

Examinând contestația, Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004.

În cauză se invocă încălcarea art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu motivarea că domnul Kelemen Hunor nu și-a depus candidatura la Biroul Electoral Central din partea vreunui partid politic și nici ca independent.

Curtea constată însă că, potrivit art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004,

"(1) Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:

a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

b) cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida:

c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător ai Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200,000 de alegător. "

De asemenea, potrivit art. 27 alin. (7) din Legea nr. 370/2004,"Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru candidații propuși de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru candidații propuși de către alianțele electorale."

Din coroborarea textelor de lege mai sus citate rezultă că organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot face propuneri de candidați pentru funcția de Președinte al României, criticile formulate de autoarea contestației fiind neîntemeiate.