HOTĂRÂRE nr. 51/2014 - aprobarea opiniei privind comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda UE în domeniul justiţiei pt. 2020 - Consolidarea încrederii, a...

Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 40-19/236, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 19 iunie 2014,

1. Camera Deputaților se asociază poziției Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care apreciază propunerile Comisiei privind realizarea unui spațiu european de justiție pe deplin funcțional până în anul 2020: armonizarea viitoarelor acțiuni specifice ale UE cu dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, recomandarea în privința soluționării cu celeritate a litigiilor în statele membre prin utilizarea mecanismelor extrajudiciare de recurs dezvoltate în Uniunea Europeană, consolidarea și extinderea rețelei europene de formare judiciară, angajamentul de cooperare mai eficientă cu Conferința de la Haga privind dreptul internațional privat, în cadrul diplomației multilaterale, accelerarea procedurilor de aderare a UE la Convenția europeană a drepturilor omului.

2. Camera Deputaților agreează punctul de vedere al Comisiei juridice, care consideră că:

- este corectă abordarea Comisiei pentru realizarea consolidării acquis-ului existent în domeniul justiției, libertății și securității și demersurile sale pentru punerea în aplicare a instrumentelor deja existente, înainte de identificarea și aplicarea unor noi soluții și strategii;

- nevoile și interesele cetățeanului trebuie să se plaseze în centrul viitoarei agende europene privind spațiul de justiție, libertate și securitate;

- dezvoltările politice privind spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ) trebuie să se axeze pe consolidarea progresului realizat, implementarea și ameliorarea instrumentelor existente, corelarea strategiilor și inițiativelor sectoriale, iar îndeplinirea obiectivelor neatinse din cadrul Programului Stockholm trebuie să constituie priorități în cadrul viitoarei programări;

- în contextul angajamentului ferm al Uniunii Europene față de respectarea deplină a drepturilor fundamentale, transpunerea și aplicarea drepturilor enunțate de Carta drepturilor fundamentale necesită o cooperare extinsă între diferite paliere de autoritate, un rol special, important și activ revenind comunității locale, aflată în imediata proximitate a cetățeanului și, din acest motiv, cea mai în măsură să asigure protecția persoanelor vulnerabile;

- eforturile depuse în vederea garantării drepturilor fundamentale trebuie privite ca un proces continuu, pe termen lung, iar îndeplinirea lor trebuie să se bazeze pe o viziune comună, integrată la nivel local, regional, național și european;

- în cazul în care cooperarea dintre diferitele paliere de autoritate nu funcționează corect, poate exista riscul apariției unui avantaj pentru elementele de extremă dreaptă, de rasism și de xenofobie, ceea ce ar împiedica evoluția pozitivă a UE în ansamblul său;

- pentru realizarea obiectivului principal al Agendei UE în domeniul justiției pentru 2020 ar fi utilă dezvoltarea unor noi canale de comunicare și foruri pentru schimbul de informații între palierele administrative (local, regional, național, european), la care UE să contribuie cu măsuri punctuale;

- este necesară punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE la fiecare nivel de reprezentare și pentru monitorizarea rezultatelor și evoluțiilor specifice, în contextul raportului anual privind carta;

- realizarea spațiului european comun de justiție, pe deplin funcțional, până în anul 2020 ar trebui să includă și concilierea competențelor diferitelor paliere de acțiune pentru evitarea conflictelor dintre obiective, dar și supravegherea punerii în aplicare a drepturilor fundamentale, efectuarea unor analize în materie juridică, verificarea informațiilor factuale, încurajarea statelor membre să ratifice și să pună în aplicare principalele instrumente de drept internațional, consultarea diferiților actori implicați și monitorizarea efectelor acțiunilor UE la nivel național și european.

3. Camera Deputaților reține concluzia Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale că cele două comunicări sunt convergente cu liniile strategice exprimate de România, inclusiv în reuniunile de la nivelul Consiliului, de susținere a obiectivului UE de consolidare a SLSJ, și că aceste documente pot fi considerate ca oportune și obiective, reprezentând o viziune pentru viitor care va permite realizarea de noi progrese în direcția creării, până în 2020, a unui spațiu european comun de justiție pe deplin funcțional, întemeiat pe încredere, mobilitate și creștere.

4. Camera Deputaților ia act de evaluarea pozitivă a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în ce privește definirea provocărilor, a obiectivelor și a modalităților avute în vedere de Comisia Europeană pentru îndeplinirea acestora.

5. Camera Deputaților, în evaluarea Programului de la Stockholm, observă că:

- unele declarații politice nu au reușit să depășească o retorică teoretică;

- UE a preferat o abordare operațională unei abordări de reglementare, ceea ce a dus la crearea de "soft law", constând din diferite "strategii", "programe" și "foi de parcurs", și a amânat "comunitarizarea" politicilor din spațiul de libertate, securitate și justiție;

- programul nu a eliminat dezechilibrele structurale care au afectat domeniul justiției și afacerilor interne încă de la începuturile sale și care au avut un impact de lungă durată la punerea sa în aplicare;

- dezechilibrele între libertate și securitate, între justiție și securitate sau între armonizarea legislativă și o abordare operațională s-au perpetuat;

- decalajul între obiectivul politic al unei "Europe care protejează" și o "Europă a drepturilor" nu a fost rezolvat;

- s-a perpetuat opțiunea unor state membre de a se îndepărta de la "regimul comunitar", prin exercitarea drepturilor la derogări, ceea ce a creat dezechilibre de natură politică;

- prioritatea politică care implică "promovarea cetățeniei și drepturilor fundamentale" nu a fost complet realizată;

- nu s-a reușit instituirea unei politici penale europene.

6. Camera Deputaților apreciază că următorul exercițiu de programare ar trebui să realizeze armonizarea principiilor și eficiența spațiului de libertate, securitate și justiție, să confirme capacitatea UE de a oferi o viziune comună a statului de drept, de a gestiona crizele și să reflecte și mai accentuat cerința solidarității între statele membre.

7. Camera Deputaților observă că plasarea SLSJ în "zona" principiilor fundamentale ale UE din tratat dovedește că în arhitectura UE nu prevalează economia și piața internă și recunoaște că prosperitatea adusă de măsurile economice nu poate asigura o calitate a vieții adecvată decât dacă este dublată de standarde superioare care garantează libertățile civile și siguranța cetățenilor; crede că această "filozofie" a construcției europene este în continuare viabilă.

8. Camera Deputaților salută faptul că principiul solidarității a devenit fundamental în domeniul justiției și afacerilor interne, atât prin prevederi din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special art. 80 și 222, cât și prin rolul care i-a fost conferit în Programul de la Stockholm, dar atrage atenția că sensul său precis și domeniul de aplicare judiciar încă nu au fost clarificate în mod adecvat; în același timp, opinează că disocierea dintre principiul solidarității de la nivelul construcției europene în general și reflecția sa în politicile spațiului de justiție nu poate fi acceptată și recomandă raportarea oricăror acțiuni de reglementare, de programare, de implementare ale UE la acest principiu; apreciază că atât elaborarea, cât și punerea în practică și apoi evaluarea noului program din SLSJ ar trebui să se întemeieze pe principiul solidarității.

9. Camera Deputaților recunoaște că solidaritatea financiară reprezintă o formă-cheie de solidaritate, care are potențialul de a restabili un echilibru între situațiile asimetrice ale statelor membre ale UE și de a relaxa tensiunile naționale asociate.

10. Camera Deputaților agreează opinia Parlamentului European că obiectivul de a institui un spațiu de libertate, securitate și justiție necesită aplicarea uniformă a tratatelor și a legislației secundare în întreaga UE și că întârzierile înregistrate în ceea ce privește alinierea actelor aparținând fostului pilon III la noile norme în materie de ierarhizare afectează îndeplinirea acestui obiectiv.

11. Camera Deputaților consideră că după aproape 5 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a venit timpul să se renunțe la ultimele rezerve în ce privește definitivarea tranziției de la logica interguvernamentală a fostului pilon III la logica "comunitară", prin eliminarea exceptărilor de la utilizarea procedurii legislative ordinare care încă mai persistă, aceasta fiind singura modalitate de a finaliza spațiul european de justiție; pentru aceasta susține revizuirea tratatelor, regândirea instituției "normelor minime" și derogărilor de tip "opt-out"; invită noua Comisie Europeană să prezinte propuneri vizând includerea instrumentelor de cooperare polițienească transfrontalieră adoptate în cadrul celui de-al treilea fost pilon, precum Decizia Prüm și "inițiativa suedeză", în cadrul juridic al Tratatului de la Lisabona.

12. Camera Deputaților subliniază că tratatul nu obligă să se utilizeze sistemul "normelor minime", ci doar permite aceasta; atrage atenția că recursul extins la "norme minime" în procesul de reglementare produce blocarea integrării politice, precum și situația paradoxală în care orice proiect de act elaborat pe această bază să poată fi considerat ca încălcând principiul subsidiarității, pe motiv că propunerea UE nu are suficientă valoarea adăugată care să justifice acțiunea UE; în același timp, faptul că propunerile Comisiei permit statelor membre să continue utilizarea mecanismelor naționale, dacă acestea se află la un standard mai înalt decât cel propus de către Comisie sub imperiul "normelor minime", ridică întrebarea de ce alte state membre ar opta pentru implementarea mecanismelor propuse de Comisie, și nu pentru mecanismele superioare ale statului membru mai performant.

13. Camera Deputaților atrage atenția asupra răspândirii interpretării greșite că recunoașterea reciprocă ar fi o alternativă la armonizarea legislativă; reamintește, în acest context, că prioritatea acordată încrederii reciproce a dus cooperarea în aplicarea legii la un impas, în pofida unei serii de succese inițiale.

14. Camera Deputaților reamintește că principiul încrederii reciproce este în opoziție cu derogările ("opt-out") permise de Tratatul privind Uniunea Europeană în SLSJ, fapt semnalat în mod constant de Camera Deputaților, și reiterează opinia că starea actuală a regimurilor "opt-out" produce probleme de coerență, consistență și compatibilitate între prerogativele naționale și integrarea UE,

15. Camera Deputaților consideră că recurgerea la principiul încrederii reciproce nu ar trebui limitată la funcționarea sistemelor judiciare ale statelor membre, ci ar trebui extinsă și la riscurile induse de diverse ilegalități grave comise în state membre UE; recomandă tranziția spre o justă interpretare a principiului încrederii reciproce, prin prisma principiilor fundamentale ale Uniunii.

16. Camera Deputaților consideră că simplu) fapt al menținerii sistemului judiciar din România sub monitorizarea UE prin mecanismul de cooperare și verificare afectează "încrederea" partenerilor, deși riscurile provocate UE în ansamblul său de ilegalități severe prin efectele lor, precum operațiuni financiare oneroase, frauda și evaziunea fiscală, traficul de arme etc., sunt incomparabil mai mari în alte state membre.

17. Camera Deputaților admite viziunea Parlamentului European, a Consiliului și a președinției elene că dezvoltarea

unei culturi judiciare europene este o condiție prealabilă esențială pentru a transforma spațiul de libertate, securitate și justiție într-o realitate pentru cetățeni și pentru a asigura o mai bună aplicare a legislației UE.

18. Camera Deputaților sprijină demersurile pentru formarea judiciară europeană pentru toți specialiștii din domeniul judiciar, inclusiv îmbunătățirea cunoștințelor de drept european și a competențelor lingvistice în rândul magistraților, înființarea și menținerea unor rețele în acest domeniu, precum și alte măsuri urmărind facilitarea cooperării judiciare de zi cu zi, pentru asigurarea încrederii reciproce și a cooperării și recunoașterii reciproce ce decurg din aceasta.

19. Camera Deputaților observă că fragmentarea SLSJ nu s-a diminuat în timpul punerii în aplicare a Programului de la Stockholm, ceea ce reprezintă o sursă majoră de îngrijorare pentru coerența UE; acest fapt este ilustrat printre altele și de situația actuală a gestionării spațiului Schengen, în care Bulgaria și România nu pot accede, din cauza incapacității UE de a-și impune propriile valori, principii și criterii de performanță; avertizează asupra riscului ca recrudescența forțelor politice extremiste, antieuropene să contamineze discursul și acțiunile politicienilor din marile familii politice europene și invită instituțiile relevante ale UE și statele membre să lanseze acțiuni pentru contracararea acestei tendințe.

20. Camera Deputaților opinează că adoptarea și implementarea efectivă a legislației urmărind eradicarea infracțiunilor săvârșite din ură și a discursurilor care incită la ură și combaterea celor care promovează, sprijină și comit infracțiuni din ură sau țin discursuri care incită la ură prezintă o importanță capitală și lansează un apel pentru dezvoltarea în continuare a acestei legislații în deplin acord cu principiul solidarității.

21. Camera Deputaților este preocupată de manifestarea în unele cercuri politice a unei intoleranțe fățișe în ceea ce privește mobilitatea cetățenilor UE, cu scopul subminării drepturilor lucrătorilor din unele state membre noi, și observă că aceste poziții împrumută multe caracteristici ale discursurilor care incită la ură.

22. Camera Deputaților consideră că absența controalelor la frontierele interne este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene; solicită Comisiei să joace pe deplin rolul său de coordonator al evaluărilor Schengen și de gardian al tratatelor, să acorde o atenție deosebită absenței controalelor la frontierele interne și respinge cu fermitate orice încercări de a limita libertatea de circulație a persoanelor, încercări ce nu sunt conforme cu acquis-ul.

23. Camera Deputaților salută finalizarea negocierilor referitoare la Pachetul privind guvernarea spațiului Schengen și reamintește susținerea de către Camera Deputaților a tuturor reglementărilor privind reforma Schengen, inclusiv a celor referitoare la suspendarea temporară a acordului; consideră că o reflecție pe termen lung cu privire la dezvoltarea ulterioară a Spațiului Schengen nu ar trebui blocată, dar această reflecție ar trebui să se desfășoare în cadrul normativ și instituțional existent; consideră că inovații ca de exemplu paza frontierelor externe Schengen cu polițiști de frontieră europeni pot fi acceptate.

24. Camera Deputaților remarcă două caracteristici importante ale SLSJ după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, anume consolidarea unei geometrii variabile și afirmarea unei dimensiuni externe consolidate pentru politicile europene legate de SLSJ; consideră că măsura în care ambițiile regionale și globale de securitate ale UE pot fi reconciliate cu constrângerile legale care afectează SLSJ din perspective instituționale și substanțiale rămâne problematică; evidențiază importanța intensificării la toate nivelurile a cooperării cu țările terțe în domeniul securității, migrației, drepturilor fundamentale și gestionării frontierelor; are convingerea că principiul "mai mult pentru mai mult" prin care se condiționează tipul și nivelul implicării UE în raport cu țările terțe ar trebui dezvoltat în continuare; consideră că UE și statele sale membre nu ar trebui să semneze acorduri cu țările terțe în domeniul libertății, securității și justiției, în cazul în care există un risc grav de încălcare a drepturilor omului, iar statul de drept nu este respectat; subliniază faptul că orice acord în acest domeniu ar trebui încheiat după o evaluare atentă a impactului asupra drepturilor omului și că ar trebui să cuprindă o clauză suspensivă în ceea ce privește drepturile omului; observă că UE continuă să prefere să includă clauze relative la SLSJ, în acorduri de cooperare mai largi, reducând astfel profilul prevederilor din sfera justiției și afacerilor interne; apreciază că încheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale dedicate exclusiv unor aspecte referitoare la justiție și afaceri interne are avantajul de a asigura vizibilitatea lor, chiar dacă dezvăluie sensibilitatea lor politică, cum a fost cazul cu acordurile privind registrul pasagerilor ori acordurile privind lupta împotriva terorismului.

25. Camera Deputaților observă că, în decursul ultimilor ani, politicile în domeniul justiției au fost mobilizate pentru a susține întreprinderile, precum și creșterea și stabilitatea economică prin îmbunătățirea accesului la justiție și prin facilitarea soluționării litigiilor și crede că, și în viitor, politica UE în domeniul justiției ar trebui să continue să sprijine redresarea economică, creșterea și lupta împotriva șomajului; admite că sistemele de justiție de înaltă calitate, în care hotărârile judecătorești să fie predictibile, pronunțate în timp util și să poată fi puse ușor în executare, pot juca un rol-cheie în restabilirea încrederii, ca și în redresarea creșterii economice, constituind componente structurale importante ale unui mediu de afaceri atractiv.

26. Camera Deputaților observă că discriminarea romilor se produce la nivelul întregii UE și apreciază că lipsa de progrese în ceea ce privește implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor ar putea fi depășită prin instituirea conceptului de etnie europeană a romilor și implicit prin refacerea strategiilor și programelor pe această bază.

27. Camera Deputaților recunoaște progresele realizate de statele membre și de Comisie în contextul Strategiei de securitate internă și al ciclului de politici UE privind formele grave de criminalitate internațională și criminalitatea organizată, în special în combaterea terorismului, a criminalității organizate transnaționale, a criminalității informatice, protecția infrastructurilor critice, combaterea corupției, a spălării banilor și a comerțului cu arme de foc ilegale și consideră că toate aceste progrese pot fi fructificate numai prin continuarea eforturilor din aceste sectoare.

28. Camera Deputaților salută afirmarea rolului Parlamentului European de actor instituțional cu drepturi depline în domeniul politicilor de securitate, inclusiv dreptul de a participa activ la stabilirea trăsăturilor și priorităților Strategiei de securitate internă, precum și la evaluarea instrumentelor, inclusiv prin monitorizarea aplicării strategiei, în comun de către Parlamentul European, parlamentele naționale și Consiliu.

29. Camera Deputaților recunoaște recrudescența criminalității transfrontaliere la nivelul întregii UE și subliniază importanța unei alocări de competențe și resurse suficiente agențiilor care își desfășoară activitatea în domeniul cooperării privind aplicarea legii; consideră că actualul "peisaj" al diferitelor instrumente, canale și unelte în domeniul schimbului de informații dintre autoritățile europene de aplicare a legii este complicat și dispersat, ceea ce duce la utilizarea ineficientă a instrumentelor disponibile și la o supraveghere democratică și responsabilitate inadecvată la nivelul UE.

30. Camera Deputaților salută acordul convenit asupra propunerii de directivă privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană; reamintește că confiscarea activelor de origine criminală este unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a organizațiilor criminale și recomandă intensificarea acțiunilor UE în această direcție.

31. Camera Deputaților subliniază că traficul de persoane nu poate fi tolerat de UE și regretă faptul că numărul victimelor traficului din și înspre UE este în creștere, în pofida intrării în vigoare, în decembrie 2011, a Directivei UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane; încurajează perfecționarea în continuare a cadrului asistenței victimelor, prin măsuri care să includă elaborarea unor sisteme de compensare, întoarcerea în siguranță, ajutoare pentru reintegrarea în țara-gazdă în cazul întoarcerii voluntare, asistență și ajutor pe perioada șederii pe teritoriul UE și cooperarea cu autoritățile din țările de origine în scopul protejării familiilor victimelor și, nu în ultimul rând, precizarea definiției victimei.

32. Camera Deputaților amintește că, încă din anul 2009, Parlamentul României a instituit un grup de lucru pentru combaterea traficului de persoane și recomandă extinderea acțiunii de combatere a traficului de persoane și sclaviei moderne la nivelul parlamentelor naționale.

33. Camera Deputaților consideră că politica UE de combatere a terorismului trebuie să se concentreze pe expunerea în detaliu a mecanismelor de creare și funcționare a grupărilor teroriste, pe identificarea și contracararea furnizorilor de suport politic, financiar și logistic, inclusiv prin informarea Opiniei publice asupra scopurilor reale urmărite de aceștia; în al doilea rând, este de dorit mai buna coordonare a serviciilor UE care au responsabilități în ceea ce privește implementarea politicilor de combatere a terorismului, și anume coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, Europol, Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă al Consiliului (COSI), Grupul de lucru pentru probleme de terorism (COTER) și Eurojust; măsurile punctuale, cum ar fi consolidarea rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, ar trebui să beneficieze de resurse de calitate și suficiente, pentru a dobândi o eficiență sporită.

34. Camera Deputaților își manifestă surprinderea față de frecvența confundării imigranților din state terțe cu cetățenii europeni din alte state, care își exercită dreptul de liberă circulație; reamintește că un cetățean european nu poate avea statut de imigrant în alt stat membru și speră ca autoritățile statelor membre, acționând în temeiul principiului cooperării loiale, să întreprindă cele necesare atât pentru informarea corectă a opiniei publice, cât și pentru garantarea drepturilor cetățenilor UE.

35. Camera Deputaților consideră că Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită pentru a valorifica mai bine oportunitățile oferite de migrația legală; inițierea unor dialoguri structurale cu statele membre, cu mediul de afaceri și cu sindicatele privind cererea în materie de migrație a forței de muncă ar facilita organizarea unei bune integrări a imigranților.

36. Camera Deputaților consideră că prevenirea și diminuarea fluxurilor migrației ilegale reprezintă o parte esențială a oricărei politici bine gestionate în domeniul migrației, necesitând o combinație de măsuri, printre care: adoptarea de măsuri împotriva patronilor care angajează forță de muncă ilegală, intensificarea măsurilor adoptate de UE pentru descurajarea migrației clandestine și a traficului de persoane, precum și consolidarea cooperării cu țările de origine și de tranzit.

37. Camera Deputaților consideră că UE trebuie să răspundă obligațiilor asumate în materie de azil într-un mod care să reflecte o solidaritate reală și partajarea responsabilităților de către toate statele membre; măsuri precum: recunoașterea reciprocă a deciziilor de acordare a protecției internaționale de către statele membre, stabilirea de reguli pentru un cadru de efectuare a transferurilor de persoane care au dobândit o formă de protecție internațională, procesarea comună a cererilor de azil, punerea în comun a capacităților de primire a solicitanților de azil în situații de urgență, planuri de contingență, studiul privind procesarea în comun în afara teritoriului UE a cererilor de protecție internațională adresate UE, promovarea unor proceduri de acces protejat pe teritoriul UE, consolidarea angajamentului cu privire la relocare și crearea unor mijloace legale pentru persoanele care solicită protecție ar trebui dezvoltate și de noul program.

38. Camera Deputaților apreciază favorabil abordarea de către Comisia Europeană a politicilor din domeniul justiției și afacerilor interne, cu deschidere către alte domenii de politică ale UE și crearea de sinergii, în special pe dimensiunea externă, cu domenii precum: transport, piață internă, uniune vamală, cercetare și dezvoltare, piața digitală, protecție civilă.

39. Camera Deputaților învederează necesitatea adaptării politicilor și instrumentelor europene la provocările demografice, mobilitatea crescândă și influența acestora asupra pieței muncii în UE.

40. Camera Deputaților consideră că un sistem de justiție eficace, accesibil, echitabil și care respectă drepturile fundamentale constituie un motor solid pentru democrație, încrederea reciprocă și bunăstarea cetățenilor, precum și pentru o economie prosperă.