Decizia CCR nr. 51/2022 - excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (respinsă)

Comentarii

0

DECIZIA Nr. 51

din 15 februarie 2022

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Csedo Attila în Dosarul nr. 3.458/268/2020 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.901D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea nr. 4 din 20 mai 2021, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Csedo Attila într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal prin care a fost sancționat pentru faptul că nu a purtat masca de protecție în spațiul public deschis.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, invocând considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, consideră că dispozițiile de lege criticate nu îndeplinesc condițiile de calitate a legii. Arată că art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 face trimitere la art. 5 alin. (2) lit. d) din aceeași lege. Guvernul emite hotărâri prin care prelungește starea de alertă (în speță fiind vorba despre Hotărârea Guvernului nr. 967/2020), iar în anexele la aceste hotărâri sunt stabilite unele măsuri, fără a fi indicat faptul că, în cazul nerespectării lor, pot fi aplicate sancțiuni contravenționale. Din dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 nu rezultă cu claritate care sunt conduitele ce pot avea efect de aplicare a unei sancțiuni, fapt ce contravine art. 23 alin. (12) din Constituție.

6. Un alt aspect din care autorul excepției consideră că rezultă neconstituționalitatea dispozițiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 este acela că, prin conținutul acestor reglementări, Parlamentul a transmis Guvernului atribuția de a stabili în cadrul stării de alertă conduitele sancționabile, golind de conținut astfel prevederile art. 115 alin. (1) din Constituție.

7. Judecătoria Odorheiu Secuiesc, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.

8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:

—Art. 65 lit. h): „Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: (...)

h) nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);”.

12. Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării și a pedepsei și ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, criticile autorului acesteia vizează lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Potrivit susținerilor sale, din conținutul acestor dispoziții de lege nu rezultă cu claritate care sunt conduitele ce pot avea efect de aplicare a unei sancțiuni. De asemenea, autorul excepției formulează critici privind competența Guvernului de a emite hotărâri de prelungire a stării de alertă în care sunt prevăzute obligații a căror încălcare constituie contravenție.

14. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a analizat critici similare formulate în raport cu dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenții, trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menționate. Prin urmare, dispozițiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, în realitate, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror încălcare constituie contravenții.

15. Curtea a reținut că dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d) se referă, în mod expres, la măsurile carantinei și izolării și fac o referire generală la „măsurile de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor”, fără a le nominaliza. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, precum și faptul că textul nu face trimitere la alte acte normative, Curtea a apreciat că este vorba despre măsuri menționate în Legea nr. 55/2020 și a observat că textul de lege circumscrie sfera acestor măsuri la acele intervenții necesare protejării unor drepturi ale persoanei care se bucură de cel mai înalt grad de protecție constituțională, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate.

16. Cu același prilej, Curtea a arătat că dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 califică drept contravenții „nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d)”, în timp ce dispozițiile enunțate la lit. i) din același articol de lege califică, în mod separat, drept contravenție „nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor de izolare la domiciliu stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d)”. Prin urmare, ipoteza art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 se referă la nerespectarea acelor măsuri consacrate prin lege, instituite în vederea protejării dreptului la viață și la sănătate și care creează obligații în sarcina persoanelor fizice, excepție făcând măsura izolării la domiciliu.

17. Curtea a amintit că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie sau se prelungește starea de alertă trebuie să precizeze, în mod clar, care sunt măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților, astfel că revine executivului să selecteze, în funcție de datele concrete ale evoluției pandemiei la un anumit moment, acele măsuri prevăzute la nivelul legii care sunt cele mai adecvate atingerii obiectivului stabilit de legiuitor, cu o restrângere proporțională a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ale persoanei.

18. Curtea a apreciat că precizarea în conținutul dispozițiilor de lege analizate a măsurilor care instituie obligații a căror încălcare constituie contravenție ar avea drept consecință aplicarea lor pe toată durata pandemiei de COVID-19, fără a da posibilitatea autorităților să selecteze necesitatea și intensitatea intervenției în funcție de evoluția rapidă și imprevizibilă a acestui fenomen. Reglementarea ar dobândi astfel un caracter rigid, făcând imposibilă o aplicare flexibilă, astfel încât să se asigure în mod eficient obiectivul stabilit de legiuitor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, dar și imperativul respectării caracterului proporțional al restrângerii exercițiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv și datele concrete ale realității. S-ar putea ajunge astfel în situația în care obligațiile impuse să aibă aceeași sferă de aplicare, deși gravitatea fenomenului s-a redus, justificând restrângerea acestei sfere sau chiar neaplicarea măsurilor.

19. Potrivit celor reținute de Curtea Constituțională prin decizia antereferită, caracterul general al dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu trebuie să conducă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor” din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, așa cum, de altfel, este și măsura obligativității purtării măștii de protecție. În ceea ce privește obligația purtării măștii de protecție, Curtea a constatat că persoanele interesate aveau posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul acestei obligații prin examinarea Legii nr. 55/2020. De asemenea, hotărârile Guvernului emise pentru instituirea și prelungirea stării de alertă, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, au menționat în mod constant obligativitatea purtării măștii de protecție.

20. Prin urmare, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a apreciat că persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, precum și obligațiile ce le revin, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații.

21. De asemenea, a apreciat că aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 381 din 8 iunie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

← DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și...		Decizia CCR nr. 355/2022 - excepția de neconstituționalitate a... →

Publicate în același Monitor Oficial:

Legea nr. 224/2022 pentru completarea art. 110 din Legea educației naționale nr. 1/2011 DECRET privind promulgarea Legii pentru completarea art. 110 din Legea educației naționale nr. 1/2011 Legea nr. 226/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fondurilor europene DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fondurilor europene Decizia CCR nr. 355/2022 - excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (admisă cu opinie separată) HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne — Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” HOTĂRÂRE privind actualizarea valorilor de inventar ale unor imobile cuprinse în anexa nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării acestora ORDIN privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2022