Decizia CCR nr. 688 din 27.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 - măsurile pt. finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 și 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mihaela-Diana Constantinescu și Mieoara Dragomirescu în Dosarul nr. 5.301/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 127D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor au transmis la dosar punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, în sensul netemeiniciei acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 și ca inadmisibilă a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 34 alin. (2) și (3) și art. 35 din aceeași lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 13 februarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 5.301/63/2013, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mihaela-Diana Constantinescu și Mieoara Dragomirescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea unei decizii privind titlul de despăgubire pentru un imobil cu privire la care s-a propus acordarea de despăgubiri.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin că prevederile criticate din Legea nr. 165/2013 se aplică retroactiv, încălcând principiul stabilității și securității juridice, nesocotesc dreptul de acces liber la justiție și încalcă dreptul de proprietate privată, în condițiile nesoluționării dosarului de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor într-un interval de 7 ani de la emiterea propunerii de acordare de despăgubiri.

7. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile art. 4,art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 oferind garanțiile cuprinse în Constituție.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 4 raportate la cele ale art. 34 și 35 din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în raport cu prevederile art. 21 și art. 44 din Legea fundamentală. În acest sens, arată că impunerea de către legiuitor a unor noi termene de soluționare a dosarelor aflate în lucru, precum și a altor termene de sesizare a instanței de judecată nu aduce atingere dreptului de acces liber la justiție. Precizează, totodată, că legiuitorul este competent să stabilească un anumit cadru juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 34 și 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate rezultă, însă, că, în realitate, autorul

acesteia vizează art. 4 teza a doua raportat la art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013, care au următorul conținut:

- Art. 4 teza a doua: "Dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor (...)."]

- Art. 34:"(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.

(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.

(3) Numărul dosarelor prevăzute la alin. (1) și data înregistrării dosarelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și se comunică, la cerere, persoanelor îndreptățite.

- Art. 35:"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.

(5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."

13. În opinia autoarelor excepției, textele de lege supuse controlului de constituționalitate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, art. 21 alin. (1) referitor la dreptul de acces liber la justiție și art. 44 care garantează dreptul de proprietate privată. Se invocă, de asemenea, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 17 privind dreptul la proprietate din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea a constatat că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. Întrucât autoarele excepției de neconstituționalitate critică aceeași interpretare care a fost constatată ca neconstituțională prin decizia menționată și având în vedere că această decizie a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale cu soluționarea prezentei excepții, rezultă că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a devenit inadmisibilă. Aceasta deoarece, în măsura în care instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, devin incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Rațiunea aplicării acestor dispoziții legale constă în faptul că, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituțională a hotărât în dispozitivul deciziei pronunțate în cadrul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, se menține prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile. În susținerea acestei soluții poate fi menționată, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 237 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 11 iulie 2014.

15. În aceste condiții, decizia de constatare a neconstituționalității anterior menționată reprezintă, totodată, și temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014).

16. În același timp, Curtea observă că autorii prezentei excepții nu formulează niciun fel de critici față de dispozițiile alin. (2) și (3) ale art. 34 din Legea nr. 165/2013, ceea ce este de natură să nesocotească cerința referitoare la motivarea excepției, impuse de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate având acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

17. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la art. 35 din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că litigiul aflat pe rolul instanței de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, privește refuzul nejustificat al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de a emite titlul de despăgubire pentru un bun imobil în legătură cu care a fost formulată propunere de despăgubire de către entitatea deținătoare, respectiv Municipiul Craiova, prin primar, dosarul aflându-se înregistrat timp de 7 ani pe rolul Comisiei până la introducerea în instanță a acțiunii împotriva refuzului nejustificat de emitere a titlului de despăgubire.

18. Dispozițiile art 35 din Legea nr. 165/2013 stabilesc termenele în care persoana care se consideră îndreptățită poate ataca în fața instanței de judecată deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 sau, după caz, refuzul entității învestite de lege de a emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34. Aceste două texte din Legea nr. 165/2013, la care face referire art. 35, instituie termene de 12, 24 și 36 de luni în sarcina entităților învestite de lege pentru a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, și pentru a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, precum și termenul de 60 de luni în care trebuie soluționate atât dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, cât și dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor ulterior datei intrării în vigoare a legii menționate.

19. Față de obiectul litigiului în cadrul căruia s-a ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 35 din Legea nr. 165/2013 nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". În jurisprudența sa, Curtea a statuat că "legătura cu soluționarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (de exemplu, prin Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014).