Decizia CCR nr. 694 din 27.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 9 din OUG nr. 84/2012 - stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele...

1. Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

2. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Vasile Nicolae Cornea, Adiel Gavril Florian, Aurelia Lopată, Vasile Noje, Gherasim Rus, Florin Gheorghe Talpoș și Vasile Anton Talpoș în Dosarul nr. 1.725/100/2014 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 428D/2014 al Curții Constituționale.

3. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 431D/2014, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, excepție ridicată de Costică Agache, Gabriel Cazan, Florea Ciobanu, Gheorghe Davidescu, Daniel Deliu, Nina-Adriana Drugulescu, Eleodorus-Septimius Enăchescu, Eleodor Filip, Valeria Firfirică (Chivescu), Mihăiță Gheorghe, Dan-Marius Gheorghe, George-Sorin Glonț, Gabriel Iancu, Camelia Iordake (Grigorescu), Liviu-Adrian Lazăr, Ioan Mararu, Traian Micuț, Ion-Viorel Mihalcea, Sorin-Ionel Neamu, Florică Negoi, Gheorghe Nicu, Mihai Nistor, Marian Paraschiv, Gheorghe Petrescu, Ion Petrescu, Mihai-Aurel Pop Hotăran, Octavian Popescu, Gheorghe Porumbel, Manuela Ronțea (Făgărașu), Ladislau Socaciu, Nicolae Stancu, Ion Stănescu, Constantin Ion Ștefănescu, Eugen Tofan, Gheorghe Trăgaistă și Andrei-Vasile-Sorin Vișinescu în Dosarul nr. 38.19/109/2013 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

5. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Uniunea Democratică a Revoluționarilor Adevărați din România a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

7. Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

8. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor.

9. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 431D/2014 la Dosarul nr. 428D/2014, care a fost primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 330 din 12 iunie 2014 și nr. 42 din 22 ianuarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin Încheierea din 15 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.725/100/2014, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

12. Excepția a fost ridicată de Vasile Nicolae Cornea, Adiel Gavril Florian, Aurelia Lopată, Vasile Noje, Gherasim Rus, Florin Gheorghe Talpoș și Vasile Anton Talpoș într-o cauză având ca obiect calcularea și plata, începând cu anul 2013 a indemnizației lunare reparatorii, conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

13. Prin Încheierea din 3 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.819/109/2013, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012.

14. Excepția a fost ridicată de Costică Agache, Gabriel Cazan, Florea Ciobanu, Gheorghe Davidescu, Daniel Deliu, Nina-Adriana Drugulescu, Eleodorus-Septimius Enăchescu, Eleodor Filip, Valeria Firfirică (Chivescu), Mihăiță Gheorghe, Dan-Marius Gheorghe, George-Sorin Glonț, Gabriel Iancu, Camelia Iordake (Grigorescu), Liviu-Adrian Lazăr, Ioan Mararu, Traian Micuț, Ion-Viorel Mihalcea, Sorin-Ionel Neamu, Florică Negoi, Gheorghe Nicu, Mihai Nistor, Marian Paraschiv, Gheorghe Petrescu, Ion Petrescu, Mihai-Aurel Pop Hotăran, Octavian Popescu, Gheorghe Porumbel, Manuela Ronțea (Făgărașu), Ladislau Socaciu, Nicolae Stancu, Ion Stănescu, Constantin Ion Ștefănescu, Eugen Tofan, Gheorghe Trăgaistă și Andrei-Vasile-Sorin Vișinescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații împotriva unor decizii de pensionare.

15. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin, în esență, că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 încalcă dispozițiile art. 115 alin. (4) și (5) din Constituție, de vreme ce argumentele invocate de Guvern, în preambulul actului normativ menționat sau prin Nota de fundamentare, nu susțin respectarea criteriilor enunțate de Constituție. Prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu instituie o măsură obiectivă, de neevitat, ci exprimă, mai degrabă, viziunea financiară a Guvernului. În susținerea criticii de neconstituționalitate, sunt invocate Deciziile Curții Constituționale nr. 65/1995. nr. 83/1998, nr. 255/2005.

16. De asemenea, arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 a fost adoptată de Guvern la 12 decembrie 2012 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012. Actul normativ criticat a produs efecte încă de la 1 ianuarie 2013, prin neacordarea indemnizației reglementate de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, fără ca, în prealabil, să fi fost depus la Camera parlamentară spre dezbatere, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

17. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

18. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 554 din 17 decembrie 2013, nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 244 din 29 aprilie 2014. Pe de altă parte, apreciază că, deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi. De altfel, referitor la acest aspect, arată ca Avocatul Poporului întreprinde demersuri în sensul reluării acordării drepturilor suspendate.

19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de Uniunea Democratică a Revoluționarilor Adevărați din România, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012.

22. Prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 au următorul cuprins: "Prevederile art. 15,18,19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013."

23. Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2013, și continuă să se aplice în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013. De asemenea, prevederile de lege criticate continuă să își producă efectele juridice în cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a se analiza constituționalitatea acestora.

24. Dispozițiile legale la care fac trimitere prevederile de lege criticate, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, prevăd: "Art. II:

- Art. 15:"(1) În anul 2012, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora.

(2) În bugetele pe anul 2012 ale instituțiilor publice centrale și locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou și tichete de vacanță personalului din cadrul acestora.";

- Art. 18: "În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.

- Art. 19:"În anul 2012 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute de următoarele acte normative:

a) art. 1,art. 2 alin. (1), (2) și (4), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1), (2) și (3), art. 5,art. 8 alin. (1), (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) și art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare;

b) art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;

c) art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; republicată, cu modificările și completările ulterioare.";

- Art. 20: "(1) Prevederile art. 21, 22 și 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, se aplică până la data de 31 decembrie 2012.

(2) În anul 2012, Guvernul poate aproba prin hotărâre ocuparea posturilor vacante din anumite domenii de activitate sau pentru anumite categorii de personal, prin excepție de la prevederile art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate."

25. Art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, are următoarea redactare: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor."

26. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 115 alin. (4) și (5) privind adoptarea și intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului.

27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. Astfel, în ceea ce privește condițiile emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012, prin Decizia nr. 342 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 29 iulie 2014, și Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, Curtea a reținut că aspectele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condițiile existenței unei situații urgente, care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanțe de urgență. Astfel, necesitatea stabilirii în timp util a unor direcții clare în ceea ce privește domenii extrem de importante, așa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicații financiare majore, și riscul ca aceste măsuri, ca de altfel întregul program de guvernare, să nu poată fi adoptate până la începutul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfășurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou ales și a învestirii noului Guvern, reprezintă motive ce justifică intervenția legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public.

28. Referitor la critica de neconstituționalitate care vizează faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu ar fi fost supusă spre dezbatere în procedură de urgență în Camera competentă să fie sesizată, așa cum prevede art. 115 alin. (5) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, a arătat că Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare a fost înregistrat la Senat la data de 13 decembrie 2012 cu nr. b409 (Adresa nr. E169/13/12/2012). La data de 21 decembrie 2012 a fost prezentat în Biroul permanent cu nr. L436, iar la 11 martie 2013 a fost adoptat de către Senat, fiind trimis ulterior Camerei Deputaților.

29. Cât privește susținerea potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 ar fi fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003, Curtea a reținut că, potrivit art. 6 alin. (9) din această lege, "În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, in vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare." Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații când necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale.

30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.