Decizia CCR nr. 458 din 16.09.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Constantin Mischiu în Dosarul nr. 27.854/3/2012 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 576D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, lipsă fiind partea Casa de Pensii a Municipiului București. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită, în esență, admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât, în cazul pensiei anticipate parțiale, există o discrepanță foarte mare între minimul și maximul penalizării. Pe de altă parte, susține că aplicarea acestora de către casele de pensii este incorectă.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât textul de lege criticat nu instituie discriminări. Pe de altă parte, arată că, așa cum reiese din susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, acesta este nemulțumit de modul de aplicare a legii, ceea ce nu intră în competența Curții Constituționale, ci în competența instanțelor judecătorești.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 28 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 27.854/3/2012, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Mischiu în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea contestației la decizia de pensionare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate referitoare la pensia anticipată parțială contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) și art. 16 alin. (1), precum și celor ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, "contrar cotizării cu 7 ani, din maximul de 8, se aplică o diminuare de 36%, fixă". Mai arată că "diminuarea cu 36% este constituțională, numai în cazul celor cu stagiu minim de cotizare", iar nu și în cazul său, cu 7 din 8 ani, fiind inadmisibilă aplicarea în mod egal la situații diferite. Astfel, se încalcă și dispozițiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, susține că art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este aplicat în mod greșit, diminuarea fiind neconstituțională pentru persoanele care au depășit stagiul minim de cotizare.

7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate invocată nu este întemeiată. Astfel, de dreptul instituit prin art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 beneficiază toți cetățenii vizați de ipoteza acestui text. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin raportare la art. 20 din Constituție, instanța apreciază că textul de lege criticat stabilește un mod de calcul al pensiei în situația beneficiarilor care îndeplinesc parțial condițiile de vârstă și stagiu necesare unei pensii pentru limită de vârstă. Nu rezultă în vreun fel încălcarea dreptului de proprietate prin punerea în aplicare a acestui mod de calcul al pensiei anticipate parțiale.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului consideră, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece stabilesc aceleași condiții pentru toți cetățenii care doresc să beneficieze de pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Pe de altă parte, consideră că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de modul de determinare a cuantumului pensiei anticipate parțiale și dorește modificarea acestuia.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar și susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: "Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani."

13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind protecția proprietății private.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Atât pensia anticipată, cât și pensia anticipată parțială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condițiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depășire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, și de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parțiale).

15. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 418 din 14 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.061 din 16 noiembrie 2004, "Constituția stabilește dreptul tuturor cetățenilor la pensie, prevăzând, în art. 47 alin. (2), că exercitarea acestui drept se face în condițiile prevăzute de lege. Astfel, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului stabilirea tipurilor de pensie, a condițiilor ce trebuie îndeplinite de beneficiari pentru a se putea înscrie la pensie, a modului de calcul al cuantumului pensiei și a altor condiții de fond și de formă."

16. Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de modul de calcul al pensiei anticipate parțiale, mod de calcul care este prevăzut de dispozițiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora "Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă." În reglementarea anterioară, prin art. 50 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilea "din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiu de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2", tabel care avea următorul conținut:

17. Curtea reține că, în vederea stabilirii cuantumului pensiei anticipate parțiale, vechea reglementarea ținea cont și de stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare, spre deosebire de noua reglementare, care nu mai prevede acest criteriu, unicul criteriu de determinare a cuantumului pensiei parțiale anticipate fiind, în prezent, numărul de luni anticipate, rămase până la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.

18. Așadar, la stabilirea cuantumului pensiei anticipate parțiale, două persoane care au același număr de luni de anticipare vor suferi aceeași diminuare din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, și anume cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, indiferent de stagiul de cotizare realizat (de până la 8 ani) peste stagiul complet de cotizare. Însă, este evident că diminuarea diferă în funcție de numărul de luni de anticipare rămase până la îndeplinirea condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

19. Prin urmare, susținerile autorului excepției referitoare la discriminarea privind cuantumul pensiei anticipate parțiale în cazul persoanelor care au depășit stagiul complet de cotizare, față de persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare, sunt neîntemeiate, dispozițiile de lege criticate nefiind contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.

20. În final, Curtea reține, pe de-o parte, în ceea ce privește invocarea art. 15 alin. (1) din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că acestea nu au incidență în cauza de față, iar, pe de altă parte, că celelalte aspecte invocate de autorul excepției de neconstituționalitate țin de modul de aplicare a dispozițiilor de lege, iar nu de constituționalitatea acestora.