Decizia CCR nr. 723 din 9.12.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. coloanei întâi cu titlul „luna şi anul naşterii“ din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 - sistemul unitar de pensii publice

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) și d), art. 3 alin. (1) lit. n) și v), art. 52,art. 53,art. 54,art. 55 și art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale anexelor nr. 5 și 6 la Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Dorel Sava în Dosarul nr. 5/102/2014 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 968D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor și Comisia de Contestații Pensii a Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepției prin care solicită conexarea Dosarului Curții Constituționale nr. 968D/2014 cu dosarele nr. 846D/2014 și nr. 940D/2014.

4. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de conexare.

5. Președintele, având în vedere că pentru dosarele nr. 846D/2014 și nr. 940D/2014 nu a fost stabilit termenul de judecată, respinge cererea de conexare.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează doar dispozițiile anexei nr. 6 la Legea nr. 263/2010, iar nu și dispozițiile art. 2 lit. c) și d), art. 3 alin. (1) lit. n) și v), art. 52-55 și art. 95 din aceeași lege. De asemenea arată că dispozițiile anexei nr. 5 din Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile autorului excepției. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor anexei nr. 6 la Legea nr. 263/2010 pune concluzii de respingere ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 24 septembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 5/102/2014, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) și d), art. 3 alin. (1) lit. n) și v), art. 52,art. 53,art. 54,art. 55 și art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale anexelor nr. 5 și 6 la Legea nr. 263/2010.

8. Excepția a fost ridicată de Dorel Sava cu prilejul soluționării unei cauze în care a solicitat anularea Deciziei nr. 168.136 din 30 septembrie 2013 emise de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor și obligarea acestei instituții la stabilirea pensiei cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 21 de ani și 5 luni pentru numărul de puncte realizat în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, considerând că stagiul de cotizare complet trebuie să fie cel stabilit în funcție de data ieșirii la pensie, iar nu cel stabilit în funcție de data nașterii.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin folosirea pentru determinarea punctajului mediu anual a stagiului de cotizare stabilit de lege în funcție de data nașterii fiecărui asigurat se încalcă principiul egalității în drepturi și dreptul de proprietate pe care îl are asupra pensiei.

10. Totodată, arată că prin folosirea punctajului mediu anual astfel stabilit sunt încălcate dispozițiile art. 2 lit. c) și d), art. 3 alin. (1) lit. n) și v) și art. 52 - art. 55 din Legea nr. 263/2010, ceea ce contravine art. 1 alin. (4) și (5) și art. 124 din Constituție. În acest sens solicită Curții să se pronunțe dacă sunt respectate principiile contributivității și egalității consacrate de art. 2 alin. (1) lit. c) și d), întrucât din deciziile Curții Constituționale nr. 680 din 26 iunie 2012, nr. 223 din 13 martie 2012, nr. 224 din 13 martie 2012 și 1.612 din 15 decembrie 2010 reiese că nu poate exista decât o singură vârstă standard de pensionare și un singur stagiu de cotizare minim sau complet pentru toate persoanele aflate în aceeași situație juridică, iar o interpretare contrară ar crea discriminări între pensionari din perspectiva contributivității, ca fundament al dreptului la pensie. Consideră că nu există nicio justificare obiectivă și rezonabilă ca numărul de puncte realizat în întreaga perioadă de activitate din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională să se împartă la stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data împlinirii vârstei standard de pensionare, iar nu la stagiul prevăzut de lege la data pensionării și că astfel se creează o discriminare pe criteriul vârstei.

11. În continuare arată că nu sunt respectate nici dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, deoarece acest articol prevede că punctajul mediu anual îl reprezintă numărul de puncte realizate de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzător stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării, iar nu la data împlinirii vârstei de pensionare stabilite în funcție de data nașterii. De asemenea consideră că sunt încălcate dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. v) din aceeași lege, care definesc vârsta standard de pensionare, și arată că autoritățile române confundă vârsta standard de pensionare cu vârsta de pensionare.

12. Cât privește dispozițiile art. 52-55 din Legea nr. 263/2010 arată că "în niciun caz legiuitorul nu poate prestabili, în funcție de data nașterii, data pensionării, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare a unei persoane, atât timp cât acestea sunt diferite în raport cu perioada de timp, iar nu fixe, atât timp cât acestea cresc eșalonat.“ Mai arată că dispozițiile art. 55 din Legea nr. 263/2010 stabilesc care este vârsta din care se fac reducerile prevăzute de lege, aceasta fiind vârsta standard de pensionare, iar nu vârsta de pensionare stabilită în funcție de data nașterii, pentru fiecare asigurat în parte.

13. Referitor la dispozițiile anexelor nr. 5 și 6 la Legea nr. 263/2010 arată că acestea trebuie interpretate în sensul că în perioada indicată în coloana a doua vârsta asiguratului la ieșirea la pensie, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare sunt cele indicate în coloanele 3-5, acestea folosindu-se pentru toate persoanele care se înscriu la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, sau beneficiază de pensie anticipată, anticipată parțială sau pensie de invaliditate. Coloana întâi din anexe, referitoare la luna și anul nașterii asiguratului, se poate folosi numai pentru asigurații care solicită înscrierea la pensie la data împlinirii vârstei standard de pensionare, iar nu și atunci când asigurații beneficiază de pensie anticipată, anticipată parțială, pensie de invaliditate, de reducerea vârstei standard de pensionare sau solicită înscrierea la pensie după împlinirea acestei vârste.

14. Solicită Curții Constituționale ca, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituție, să se pronunțe dacă textele de lege criticate sunt în concordanță cu cele reținute prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, referitor la limitele libertății de legiferare în materia pensiilor, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, referitor la dreptul persoanei care a contribuit la obținerea unei pensii în cuantumul rezultat din aplicarea principiului contributivității, prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, în ceea ce privește considerentele referitoare la contributivitate, și Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010, cu referire la vârsta și stagiul de cotizare.

15. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că prin reglementarea criticată nu se stabilesc vârste standard de pensionare și stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în același interval. Principiul egalității în drepturi nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite. În plus, este atribuția legiuitorului să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor. Nu se pune nici problema încălcării dreptului de proprietate al reclamantului asupra pensiei, întrucât acesta nu este afectat prin dispozițiile legale criticate. Dimpotrivă, acestea garantează dreptul pensionarului de a i se stabili drepturile de pensie cu respectarea principiului contributivității.

16. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

17. Guvernul, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 243 din 29 aprilie 2014, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

19. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

20. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. c) și d), art. 3 alin. (1) lit. n) și v), art. 52,art. 53,art. 54,art. 55 și art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, precum și cele ale anexelor nr. 5 "Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare“ și nr. 6 "Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale“ la Legea nr. 263/2010. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 2 lit. c) și d), art. 3 alin. (1) lit. n) și v), art. 52,art. 53,art. 54,art. 55 și art. 95 din Legea nr. 263/2010 nu sunt criticate ca fiind neconstituționale, ci, dimpotrivă, autorul excepției susține că aceste texte de lege au fost încălcate prin stabilirea punctajului mediu anual cu luare în considerare a stagiului de cotizare corespunzător datei de naștere, iar nu a celui de la data pensionării. Prin urmare, nefiind criticate ca neconstituționale, aceste texte de lege nu constituie obiect al excepției de neconstituționalitate. De asemenea, observând situația personală a autorului excepției, Curtea constată că dispozițiile anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 nu sunt incidente în cauza în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, acesta încadrându-se în ipoteza dispozițiilor anexei nr. 6 la legea amintită. În consecință, având în vedere cele mai sus reținute, precum și motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie dispozițiile coloanei întâi cu titlul "luna și anul nașterii“ din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

21. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 referitor la nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 142 alin. (1) referitor la rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, art. 147 alin. (4) referitor la efectul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și art. 20 prin raportare la prevederile art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute din cartă, ale art. 25 alin. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, referitoare la nivelul de trai, ale art. 14 și art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării și interzicerea abuzului de drept, și la cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenția mai sus amintită, referitoare la proprietate.

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este o persoană care a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare, astfel că a solicitat acordarea dreptului de pensie la o dată anterioară față de cea pe care legea o prevedea dacă ar nu ar fi beneficiat de această reducere. În concret a obținut dreptul la pensie în data de 3 noiembrie 2011, deși, dacă nu beneficia de reducerea vârstei de pensionare, acest drept trebuia să i se acorde în luna octombrie din anul 2023. La stabilirea punctajului mediu anual Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor a luat în calcul stagiul de cotizare aferent datei la care autorul excepției trebuia să se pensioneze dacă nu beneficia de reducerea vârstei de pensionare, iar nu pe cel de la data pensionării, ceea ce a avut ca rezultat obținerea unui punctaj mai mic. Or, autorul excepției susține că acest mod de stabilire a punctajului mediu anual este neconstituțional, iar viciul de neconstituționalitate este generat de dispozițiile coloanei întâi din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010, care, pe lângă criteriile vârstei și stagiului de cotizare, introduc o nouă condiție în funcție de care se stabilește pensia, respectiv data nașterii asiguratului. Prin urmare, consideră că s-a creat o discriminare pe criterii de vârstă.

23. Analizând dispozițiile coloanelor 3-5 din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010, Curtea constată că acestea stabilesc o creștere etapizată și corelată a vârstelor și stagiilor de cotizare. Coloana întâi din anexă prevede, în plus, data nașterii asiguratului în funcție de care se stabilește data la care are dreptul să solicite deschiderea dreptului la pensie și în funcție de care se stabilesc vârsta și stagiul de cotizare. Atunci când asiguratul beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, așa cum este cazul autorului excepției, perioada redusă se scade din vârsta de pensionare din coloana a treia, corespunzătoare datei nașterii prevăzute în coloana întâi. Astfel, asiguratul se poate pensiona la o dată anterioară celei prevăzute în coloana a doua, corespunzătoare datei nașterii. De asemenea, stagiul de cotizare este cel corespunzător datei nașterii, iar nu celui de la data pensionării. A considera că vârsta de pensionare se stabilește în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, iar nu în funcție de data nașterii, ar însemna ca asiguratul să beneficieze, practic, de o dublă reducere, atât cea obținută potrivit legii, ca urmare a condițiilor în care și-a desfășurat activitatea profesională, dar și de una obținută prin eludarea legii, întrucât scăderea perioadei reduse nu s-ar efectua din vârsta la care ar fi trebuit să se pensioneze potrivit datei nașterii, ci dintr-o vârstă mai mică, corespunzătoare datei de pensionare anticipate. O astfel de soluție este evident inechitabilă în raport cu ceilalți asigurați. În același timp a considera că, așa cum susține autorul excepției, stagiul de cotizare care trebuie să fie luat în calculul punctajului mediu anual este cel de la data pensionării, iar nu cel aferent datei nașterii, ar însemna că, în mod contrar voinței legiuitorului, asiguratul ar beneficia de reducerea stagiului de cotizare în condițiile în care asiguratul nu ar fi trebuit să beneficieze decât de reducerea vârstei de pensionare.

24. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției privind contrarietatea dintre dispozițiile de lege criticate și prevederile constituționale și internaționale referitoare la egalitatea cetățenilor și interzicerea discriminării sunt lipsite de fundament.

25. Cât privește susținerea referitoare la încălcarea dreptului la pensie și a dreptului de proprietate, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalitățile de calcul și cuantumul său. Dispozițiile de lege criticate sunt o expresie a prevederilor constituționale mai sus amintite și dau expresie rațiunilor sociale și bugetare avute de vedere în legiuitor. În acest sens, prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2013, Curtea menționa că, "având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menționat, legiuitorul a instituit o grilă de creștere progresivă a vârstei de pensionare, iar data nașterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabilește vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naționale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanțării sistemului public de pensii, în condițiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populației active și, pe de altă parte, o creștere a speranței de viață a persoanelor aflate la pensie.“