Hotărârea CCR - cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2.11.2014 pt. funcţia de Preşedinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu,...

La data de 3 noiembrie 2014, Diana Fanea, Dragoș Nicolae Șaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuț Bogdan și, la data de 4 noiembrie 2014, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian André Antony și Kiss Iosif Karoly au transmis Curții Constituționale, în vederea soluționării, cereri de anulare a alegerilor desfășurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României.

Cererile au fost înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 4.673, nr. 4.674, nr. 4.694, nr. 4.974 și nr. 4.976 din 3 noiembrie 2014 și cu nr. 4.986, nr. 4.987, nr. 5.007 și nr. 5.010 din 4 noiembrie 2014 și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.071 F/2014, nr. 1.072F/2014, nr. 1.073F/2014, nr. 1.075F/2014, nr. 1.076F/2014, 1.077F/2014, nr. 1.078F/2014, nr. 1.083F/2014 și nr. 1.084F/2014.

Potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

Autorii Diana Fanea, Dragoș Nicolae Șaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu și Amandi-Bianka Budai, ale căror cereri sunt identice, solicită Curții Constituționale ca, având în vedere "proasta organizare ce a împiedicat cetățenii țării să își exprime votul, numărul extrem de mare al neregulilor semnalate de către observatorii independenți, precum și scandalurile ce au însoțit acest prim tur de scrutin“, în temeiul art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, să anuleze alegerile desfășurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, "în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.“

În cererea sa, Daniel Ionuț Bogdan apreciază că "primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de Președinte al României nu s-a desfășurat în condiții normale pentru toți românii și foarte mulți dintre concetățenii noștri rămânând fără dreptul constituțional de a vota.“ Consideră că, pentru aceste motive, "alegerile trebuie repetate pentru a da un semnal tuturor că românii au drepturi și că le sunt respectate.“

Cezar Cernea, în cererea formulată, solicitând anularea alegerilor și reorganizarea acestora "în funcție de densitatea umană pe anumite zone geografice“, susține că "este inadmisibil ca în Frankfurt am Main, mare oraș din mijlocul țării, centru bancar european, să nu existe centre de votare românești, iar la «cucuiata din deal» din România să fie în plus, unde nu sunt decât câțiva votanți.“ În continuare arată că înțelege să sesizeze și "plângerile românilor din Praga care au observat că, de exemplu, Monica Macovei era poziționată «în oglindă» cu Viorel Ponta și punând ștampila pe Macovei se putea confunda cu vot pentru Ponta.“ În final arată că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu aceste aspecte.

Octavian André Antony susține, în esență, că nu s-a putut asigura dreptul constituțional de a vota pentru sute de mii sau chiar milioane de cetățeni români din străinătate din cauza lipsei resurselor umane și a proastei organizări de către Biroul Electoral Central și Ministerul Afacerilor Externe, ceea ce a dus cu siguranță la modificarea rezultatului alegerilor și a viciat ordinea candidaților.

Kiss Iosif Karoly, în cererea formulată, susține că, urmare a modificării art. 44 din Legea nr. 370/2004, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2014, alegătorii sunt obligați să declare în scris că nu au mai votat și că nu vor mai vota la o altă secție de votare, încălcându-se astfel prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind prezumția de nevinovăție. Astfel, condiționarea exercitării dreptului la vot de completarea declarației pe propria răspundere este un abuz și un mijloc de îngrădire a liberului exercițiu al dreptului de a alege. Totodată arată că Biroul Electoral Central a emis o decizie abuzivă, prin care persoanele, care au ales să își exercite dreptul la vot în altă localitate decât cea de domiciliu, au fost îngrădiți să își exercite dreptul de vot, prin completarea formularului tipizat.

Curtea, având în vedere aceste cereri de anulare a alegerilor desfășurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.072F/2014, nr. 1.073F/2014, nr. 1.075F/2014, nr. 1.076F/2014, nr. 1.077F/2014, nr. 1.078F/2014, nr. 1.083F/2014 și nr. 1.084F/2014 la Dosarul nr. 1.071 F/2014, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de anulare a alegerilor desfășurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoș Nicolae Șaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuț Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian André Antony și Kiss Iosif Karoly.

CURTEA,

analizând cererile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererile de anulare a alegerilor desfășurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoș Nicolae Șaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuț Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian André Antony și Kiss Iosif Karoly.

Examinând cererile formulate, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, "Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar conform alineatului (2) al aceluiași articol din lege, "Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.“

În cauza de față, Curtea constată că, deoarece cererile de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României sunt formulate de persoane fizice, iar nu de "partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“, acestea nu întrunesc condițiile dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, urmând să fie respinse ca inadmisibile.