Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1562/2014 - modificarea şi completarea Reglementării aeronautice civile române RACR-ASMET „Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile“, ediţia 4/2008, aprobată prin Ordinul...

"PREAMBUL

(1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul și în spațiul aerian național este reglementată prin Codul aerian civil aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 29/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul aerian civil, prin actele normative interne din domeniu, legislația comunitară relevantă, precum și în conformitate cu prevederile Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenții și acorduri internaționale la care România este parte.

(2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare, precum și în conformitate cu prevederile Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele și practicile recomandate în anexele la aceasta, precum și cu prevederile convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent și modern procesului de elaborare și dezvoltare a sistemului național de reglementări aeronautice civile române.

(3) În conformitate cu prevederile Codului aerian civil și în scopul reglementării domeniului aviației civile, Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct sau prin delegare de competență unor organisme tehnice specializate - instituții publice sau operatori economici care funcționează în subordinea ori sub autoritatea Ministerului Transporturilor, elaborarea și punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toți participanții la activitățile aeronautice civile și conexe.

(4) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea Autorității Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, și ale Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română“ ca autoritate națională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcției de supervizare a siguranței zborului în aviația civilă, la nivel național, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR, în calitatea sa de autoritate națională de supervizare, asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naționale și supravegherea respectării lor de către persoanele juridice și fizice, române sau străine, care desfășoară activități aeronautice civile ori proiectează sau execută produse și servicii pentru aviația civilă pe teritoriul României, precum și aplicarea prevederilor înțelegerilor și acordurilor aeronautice internaționale la care statul român este parte.

(5) Prezenta reglementare aeronautică civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în anexa 3 la Convenția privind aviația civilă internațională (denumită în continuare anexa 3 OACI), Servicii meteorologice pentru navigația aeriană internațională, ediția 18, iulie 2013. Anexa 3 OACI, împreună cu Planul european de navigație aeriană (EUR-ANP), reglementează furnizarea serviciilor meteorologice pentru aviația civilă internațională în Europa.

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 al Comisiei din 17 octombrie 2011 de stabilire a cerințelor comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 482/2008 și (UE) nr. 691/2010 care stabilește cerințe comune pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice urmează procedura de amendare conform normelor comunitare, în sensul actualizării dispozițiilor sale, inclusiv a referirii ce se face la anexa 3 OACI, astfel încât să se asigure coerența cu cadrul de reglementare internațional.

(7) Standardele și practicile recomandate în anexa 3 OACI se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii meteorologice aeronautice, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de navigație aeriană deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată.

(8) Orice diferențe față de standardele și practicile recomandate în anexa 3 OACI sau încetarea acestor diferențe se notifică OACI în baza art. 38 al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Aceste diferențe se publică și prin serviciul de informare aeronautică.

(9) În temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea Cerului unic european care stabilește cadrul pentru crearea Cerului european unic, legislația Cerului european unic se aplică fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor statelor membre UE stabilite în baza Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944.

(10) Prezenta reglementare, potrivit prevederilor anexei 3 OACI, se aplică în vederea stabilirii în România, precum și în teritoriile și spațiile aeriene de deasupra mării libere care sunt asimilate spațiului aerian național din punctul de vedere al navigației aeriene, după caz, a spațiilor aeriene în care se furnizează servicii de asistență meteorologică a activităților aeronautice civile, a serviciilor și unităților acestor servicii necesare în scopul asigurării desfășurării navigației aeriene în siguranță, ordonat și expeditiv.

Regulile și celelalte prevederi conținute în prezenta reglementare aeronautică civilă română au fost elaborate cu acordarea considerației cuvenite înțelesului standardelor și practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenției de la Chicago și care constituie conținutul anexelor la Convenție.

(11) În sensul precizărilor de mai sus, se va avea în vedere că în ceea ce privește prevederile RACR-ASMET:

- standardele prevăzute în anexa 3 OACI sunt transpuse integral în RACR-ASMET ca reguli, în conformitate cu prevederile OACI;

- acolo unde a fost cazul au fost făcute particularizări, necesare în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă (de exemplu, acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-ASMET precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română, cărei anume funcții/instituții - de exemplu, autoritatea de stat, autoritatea delegată, administrație sau unități furnizoare de servicii etc. - îi revine responsabilitatea respectivă);

- apendicele (Appendices) și suplimentele (Attachements) la anexa 3 vor fi transpuse integral, în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET;

- tabelele și figurile din anexa 3 OACI vor fi, de asemenea, transpuse fidel în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET, păstrându-se conformitatea textului;

- preambulul la prezenta reglementare preia parțial precizările din preambulul anexei 3 OACI;

- notele din textul original au fost transpuse, parțial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare ori utile în aplicarea regulilor;

- elaborarea RACR-ASMET a păstrat, în cea mai mare măsură posibil, aceeași numărătoare/identificare a capitolelor, secțiunilor față de anexa 3 OACI, cu observația că prevederile conținute în partea a II-a au fost adăugate capitolelor și paragrafelor corespunzătoare din partea I fără a se realiza diferențierea dintre acestea. Acest fapt a fost considerat necesar întrucât ambele părți conțin în egală măsură standarde și practici recomandate necesar a fi implementate ca reguli pe plan național, existând o corespondență intrinsecă între acestea.

(12) Conformarea cu regulile și recomandările prevăzute în RACR-ASMET se realizează prin aplicarea unitară a reglementării împreună cu aplicarea procedurilor și instrucțiunilor de aeronautică civilă asociate prezentei reglementări. Acestea se elaborează și se emit atât de autoritatea meteorologică aeronautică, sub formă de documente tip PIAC aplicabile la nivel național (potrivit prevederilor RACR-11), cât și - pe linie internă - de către administrația meteorologică aeronautică. Orice furnizor de servicii de navigație aeriană supus regulilor RACR-ASMET trebuie să urmărească să realizeze cerințele respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele etc. emise de OACI, dar și utilizând materialele cu caracter orientativ și indicațiile OMM și EUROCONTROL. Alte mijloace de conformare pot fi permise numai în condițiile în care furnizorul de servicii de navigație aeriană în cauză justifică și argumentează autorității meteorologice aeronautice, fără echivoc, că prin utilizarea acestor alte mijloace de conformare se atinge același nivel de siguranță.“

"aerodrom de rezervă - un aerodrom spre care se poate îndrepta o aeronavă atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să aterizeze la aerodromul pe care intenționa să aterizeze, unde serviciile și facilitățile necesare sunt disponibile, unde cerințele de performanță pentru aeronavă pot fi îndeplinite și care este operațional la ora estimată pentru utilizare. Aerodromul de rezervă poate fi:

- aerodrom de rezervă la decolare - un aerodrom de rezervă pe care ar trebui să poată ateriza o aeronavă, în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare și aerodromul de plecare nu se poate utiliza;

- aerodrom de rezervă pe rută - un aerodrom de rezervă pe care ar trebui să poată ateriza o aeronavă în eventualitatea în care o deviere devine necesară în timpul zborului pe rută;

- aerodrom de rezervă la destinație - un aerodrom de rezervă pe care ar trebui să poată ateriza o aeronavă în cazul în care devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze pe aerodromul pe care intenționa să aterizeze.

Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinație pentru acel zbor;

..........

birou meteorologic de aerodrom (BMA) - o unitate meteorologică desemnată să asigure servicii meteorologice pentru aerodromuri care deservesc navigația aeriană internațională, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări;

..........

stație meteorologică aeronautică - stație meteorologică destinată efectuării de observații meteorologice și întocmirii de mesaje meteorologice pentru uzul navigației aeriene internaționale;“.

"2.3.1. Operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistență meteorologică aeronautică sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să notifice (să informeze), cu suficient timp înainte, administrația meteorologică aeronautică sau biroul meteorologic de aerodrom interesat, după caz. Perioada necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administrația meteorologică aeronautică sau biroul meteorologic de aerodrom - după caz - și operatorul aerian interesat.

..........

2.3.3. Operatorul aerian sau un membru al echipajului aeronavei trebuie să se asigure că, acolo unde acest lucru este cerut de administrația meteorologică - după consultarea cu utilizatorii, biroul meteorologic de aerodrom interesat este notificat:

a) despre orarul zborurilor;

b) atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; și

c) atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate.

2.3.4. Notificarea biroului meteorologic de aerodrom de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conțină următoarele informații (exceptând cazul când, pentru zborurile planificate, pe baza unui acord între biroul meteorologic de aerodrom și operatorul aerian, se poate renunța parțial sau total la aceste date):

a) aerodromul de plecare și ora estimată pentru decolare;

b) destinația și ora estimată pentru sosire;

c) ruta prevăzută și orele estimate de sosire și plecare pentru orice aerodrom intermediar;

d) aerodromurile de rezervă necesare pentru a completa planul operațional de zbor selectate din lista conținută în planul regional de navigație aeriană;

e) nivelul de croazieră;

f) tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental;

g) tipurile de informații meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentație de zbor și/sau expozeu verbal sau consultație;

h) orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultația și/sau documentația de zbor.“

"3.1.2. Biroul meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească, total sau parțial, următoarele funcții necesare pentru îndeplinirea cerințelor operațiunilor de zbor la acel aerodrom:

a) elaborează și/sau obține prognoze sau alte informații meteorologice pentru zborurile a căror asistență o asigură; limita până la care sunt stabilite responsabilitățile unei asemenea unități privind elaborarea prognozelor trebuie să țină seama de: posibilitățile locale de recepționare și utilizare a materialelor de prognoză pentru rută și de aerodrom primite de la alte unități meteorologice aeronautice, precum și de calificarea personalului meteorologic;

b) elaborează și/sau obține prognoze ale condițiilor meteorologice locale;

c) menține o supraveghere continuă a condițiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este autorizat să pregătească prognoze;

d) asigură expozeul verbal, consultația și documentația de zbor membrilor echipajelor aeronavelor și/sau altui personal de operațiuni zbor;

e) furnizează alte informații meteorologice beneficiarilor aeronautici;

f) afișează informațiile meteorologice disponibile;

g) schimbă informații meteorologice cu alte birouri meteorologice de aerodrom; și

h) atunci când este cazul, furnizează informații primite referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupțiile vulcanice sau norii de cenușă vulcanică unității de trafic aerian asociate, unității de informare aeronautică și centrului de veghe meteorologică pe baza procedurii de coordonare dintre acestea.

..........

3.1.4. Pentru un aerodrom fără birou meteorologic de aerodrom localizat la aerodrom:

a) administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom care să furnizeze informațiile meteorologice solicitate;

b) administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească mijloacele prin care aceste informații pot fi furnizate aerodromurilor interesate.

..........

3.1.8. Birourile meteorologice de aerodrom care utilizează date WAFS BUFR trebuie să notifice imediat centrul de veghe meteorologică aeronautică în vederea notificării WAFC responsabil, dacă identifică sau primește rapoarte cu privire la diferențe semnificative față de prognozele SIGWX de la WAFS, în ceea ce privește:

a) givrajul, turbulența, norii cumulonimbus obscurizați, înglobați sau care apar la linia de gren și furtunile de praf/nisip; sau

b) erupția vulcanică sau o eliberare în atmosferă a materialelor radioactive, semnificative pentru operațiunile de zbor.

Centrul de veghe meteorologică aeronautică unde este primit mesajul trebuie să anunțe originatorul de recepționarea acestuia împreună cu un comentariu scurt la raport și acțiunile întreprinse, utilizând aceleași mijloace de comunicație ca și originatorul. Îndrumări cu privire la raportarea diferențelor semnificative se regăsesc în Doc. OACI nr. 8896 «Manualul de Practici Meteorologice Aeronautice».“

"3.2.2. Centrul de veghe meteorologică aeronautică trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

a) menține veghea continuă asupra condițiilor meteorologice care pot afecta operațiunile de zbor din zona sa de responsabilitate;

b) elaborează informații SIGMET și alte informații pentru zona sa de responsabilitate;

c) furnizează informații SIGMET și, la cerere, alte informații meteorologice către unitățile de trafic aerian asociate;

d) difuzează informații SIGMET;

e) elaborează informații AIRMET pentru zona sa de responsabilitate;

f) furnizează informații AIRMET către unitățile de trafic aerian asociate și difuzează informații AIRMET;

g) atunci când este cazul, furnizează informațiile primite, referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupțiile vulcanice sau norii de cenușă vulcanică pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unității de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea și către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; și

h) atunci când este cazul, furnizează informațiile primite referitoare la eliberarea în atmosferă a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele învecinate acesteia, unității de trafic aerian ACC/FIC asociate și unităților de informare aeronautică, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informațiile trebuie să conțină localizarea, data și ora eliberării și traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informații sunt furnizate de centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecției mediului din punct de vedere radiologie la cererea autorității delegate de statul în care acest material radioactiv a fost eliberat în atmosferă sau a Agenției Internaționale de Energie Atomică (IAEA). Aceste informații sunt transmise de RSMC către un singur punct de contact din cadrul administrației meteorologice naționale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC la nivel național. Mai mult, informațiile sunt transmise de IAEA către RSMC colocat cu VAAC Londra (desemnat ca punct central de coordonare) care notifică unitățile de trafic aerian ACC interesate asupra eliberării;

i) elaborează și difuzează prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase;

j) emite mesaje AIREP special.“

"4.7.1. Emiterea mesajelor speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să se facă ținând cont de următoarele aspecte:

a) acele valori care sunt apropiate cât mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utilizează aerodromul respectiv, în conformitate cu acordurile încheiate între aceștia și administrația meteorologică aeronautică;

b) acele valori care să satisfacă alte cerințe locale ale unităților serviciilor de trafic aerian, ale operatorilor aerieni și administrației aeroportului, în conformitate cu acordurile încheiate între aceștia și administrația meteorologică aeronautică;

c) o creștere a temperaturii aerului cu 2°C sau mai mult față de valoarea indicată în ultimul mesaj ori față de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administrația meteorologică aeronautică, serviciile de trafic aerian și operatorii aerieni interesați;

d) informațiile suplimentare disponibile asupra apariției condițiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere și urcare inițială în conformitate cu procedurile specifice;

e) (începând cu 15 noiembrie 2014) informațiile privind modificarea vitezei medii a vântului la suprafață cu 2,5 m/s (5 kt) sau mai mult (rafal decât la ora ultimului raport, în condițiile în care viteza medie înainte și/sau după modificare era de 7,5 m/s (15 kt) sau mai mare; și

f) acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI. 4.7.2. Mesajele SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care îndeplinesc următoarele criterii:

a) direcția medie a vântului la suprafață s-a modificat cu 600 sau mai mult, în comparație cu direcția indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vântului înainte și/sau după această modificare este de 5 m/s (10 kt) sau mai mult;

b) viteza medie a vântului la suprafață s-a modificat cu 5 m/s (10 kt) sau mai mult față de viteza indicată în ultimul mesaj de observație;

c) variația față de viteza medie a vântului la suprafață (rafala) s-a modificat cu 5 m/s (10 kt) sau mai mult, în comparație cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte și/sau după modificare este de 7,5 m/s (15 kt) sau mai mult;

d) vântul se schimbă trecând prin valori de importanță operațională. Valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice de administrația meteorologică aeronautică după consultarea cu operatorii aerieni și serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vântului care:

1. necesită schimbarea pistei în serviciu; și

2. indică componente ale vântului de spate și ale vântului lateral pe pistă trecând prin valori corespunzătoare principalelor limite de operare a aeronavelor care folosesc de regulă aerodromul;

e) vizibilitatea orizontală crește, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori vizibilitatea orizontală scade sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori:

1) 800, 1.500 sau 3.000 m; și

2) 5.000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere.

Nota 1: În mesajele speciale locale, vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafelor 4.9.9 și 4.9.10; în mesajele SPECI vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafului 4.9.11. Vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanță cu prevederile paragrafului 4.9.11 lit. a).

Nota 2: Vizibilitatea este dată «vizibilitatea predominantă», cu excepția cazurilor unde vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanță cu prevederile paragrafului 4.9.11 lit. b);

f) RVR crește, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori RVR scade și trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori: 50, 175, 300, 550 ori 800 de metri;

g) apariția, încetarea sau modificarea intensității oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare (sau combinații ale acestora):

- precipitații care îngheață;

- precipitații moderate sau puternice (incluzând aversele);

- oraj (cu precipitații);

- furtună de praf;

- furtună de nisip;

h) apariția sau încetarea oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare (sau combinații ale acestora):

- ceață care îngheață;

- oraj (fără precipitații);

- transport la sol de praf, nisip sau zăpadă;

- transport la înălțime de praf, nisip sau zăpadă;

- vijelie;

- trombă (terestră sau marină);

i) nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimbă:

- de la SCT sau mai puțin la BKN ori OVC; sau

- de la BKN sau OVC la SCT ori mai puțin;

j) înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC crește, se schimbă la ori trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC scade ori trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori:

1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); și

2) 450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

k) cerul este invizibil și vizibilitatea verticală crește, se schimbă la sau trece prin una ori mai multe dintre următoarele valori sau vizibilitatea verticală scade ori trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori: 30, 60, 150 ori 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); și

l) ca urmare a notificării din partea unității ATS privind producerea unui accident/incident la/în vecinătatea aeroportului, indiferent dacă au fost îndeplinite sau nu criteriile meteorologice de emitere (vezi ICAO doc. 9377, paragraful 3.9.1);

m) orice alte criterii bazate pe minimele locale de operare la aerodrom, după cum a fost agreat între administrația meteorologică aeronautică și operatorii interesați.“

"4.8.12. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI:

a) trebuie să fie indicate unitățile de măsură pentru viteza vântului;

b) variațiile de la direcția medie a vântului, cu o variație totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate după cum urmează:

1. dacă variația totală a direcției vântului este 60° sau mai mult și mai puțin de 180° și viteza vântului este de 3 kt (1,5 m/s) ori mai mult, variația direcțională trebuie să fie raportată precum cele două direcții extreme între care a variat vântul la suprafață;

2. dacă variația totală a direcției vântului este 60° sau mai mult și mai puțin de 180° și viteza vântului este mai mică de 3 kt (1,5 m/s), direcția vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcția medie; sau

3. dacă variația totală a direcției vântului este de 180° sau mai mult, direcția vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcția medie;

c) variațiile de la viteza medie a vântului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute, trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maximă a vântului depășește viteza medie cu:

1. de la 15 noiembrie 2014, 2,5 m/s (5 kt) sau mai mult când procedurile de reducere a zgomotului sunt aplicate în concordanță cu paragraful 7.2.7 din PANS-ATM (Doc. 4444); sau

2. 10 kt (5 m/s) sau mai mult în celelalte cazuri.

d) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mică de 1 kt (0,5 m/s) aceasta trebuie să fie raportată ca vânt calm;

e) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mare de 100 kt (50 m/s) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 99 kt (49 m/s);

f) când perioada de referință de 10 minute include o discontinuitate marcantă în direcția vântului și/sau viteza vântului, trebuie raportate doar variațiile de la direcția medie și de la viteza medie întâmplate după producerea discontinuității.“

"4.10.6. RVR se măsoară de la o înălțime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei în cazul utilizării sistemelor instrumentale sau de la o înălțime de aproximativ 5 m deasupra nivelului pistei în cazul măsurătorilor efectuate de observatorul meteorolog.

..........

4.10.14. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puțin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie:

a) 1 minut pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru afișajele RVR amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și

b) 10 minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observației și, în consecință, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate.

O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă și prelungită a RVR, care se manifestă cel puțin 2 minute și care atinge sau trece prin valorile 800, 550, 300 și 175 m.“

"4.10.20. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variațiile RVR în timpul celor 10 minute care precedă imediat observația trebuie să fie raportate în mesajele METAR și SPECI dacă în timpul celor 10 minute valorile RVR manifestă o tendință distinctă de variație astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variază cu cel puțin 100 m față de media valorilor pentru ultimele 5 minute. Dacă variația valorilor RVR manifestă o tendință de creștere aceasta trebuie raportată prin abrevierea «U», iar dacă manifestă o tendință de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea «D». Dacă fluctuațiile apărute în perioada celor 10 minute nu indică o tendință distinctă, aceasta trebuie raportată cu abrevierea «N». Dacă indicațiile referitoare la tendință nu sunt disponibile, abrevierile mai sus menționate nu trebuie utilizate.“

"4.11.1. Observațiile asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom trebuie să fie efectuate și raportate după cum este necesar. Trebuie să fie observate cel puțin următoarele fenomene meteorologice de timp prezent: ploaia, burnița, zăpada și precipitațiile care îngheață (inclusiv intensitatea acestora), pâcla, aerul cețos, ceața, ceața care îngheață și orajele (inclusiv oraje în vecinătate).

..........

4.11.7. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent, precizându-se abrevierile lor corespunzătoare și criteriile specifice de raportare, ținând seama de semnificația lor pentru aviație, după cum urmează:

Notă: Fenomenele menționate mai jos trebuie raportate numai când reducerea vizibilității e datorată în majoritate de litometeori și când vizibilitatea este mai mică sau egală cu 5.000 m, în afară de cazul «SA» însoțit de «DR» și de cenușă vulcanică.

4.11.10. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează:

Se raportează numai cu tipurile de fenomene meteorologice de timp prezent în conformitate cu modelul prezentat prin proceduri specifice. Intensitatea slabă trebuie să fie indicată doar pentru precipitații.

Între aproximativ 8 și 16 km de la punctul de referință al aerodromului și cu tipurile de fenomene meteorologice de timp prezent în conformitate cu modelul prezentat prin proceduri specifice când nu este raportat conform prevederilor de la paragrafele 4.11.9 și 4.11.17.

4.11.11. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI:

a) una până la maximum 3 din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate la paragrafele 4.11.7 și 4.11.9 trebuie să fie utilizate împreună, după cum este necesar, iar, unde este cazul, se vor preciza caracteristicile, intensitatea sau apropierea față de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom ori în vecinătatea lui cu însemnătate pentru operațiunile de zbor;

b) intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima, urmată de caracteristicile și tipul fenomenului meteorologic; și

c) când sunt observate două tipuri diferite de fenomene meteorologice, acestea trebuie să fie raportate în două grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuși, dacă există mai multe tipuri de precipitații în momentul observației, acestea trebuie raportate într-o singură grupă, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul, precedat fiind de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor.“

"4.11.12. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI obținute de la sistemele automate, fenomenele meteorologice de timp prezent trebuie înlocuite cu «//» atunci când observația nu se poate efectua datorită unor defecțiuni temporare ale sistemului/senzorului.“

"4.12.2. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, observațiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru pragul (pragurile) pistei în uz.

..........

4.12.11. În mesajele regulate și speciale distribuite pe plan local și în mesajele METAR și SPECI automate:

a) când tipul norilor nu poate fi observat de sistemul automat de observare meteorologică, în fiecare grupă de nori tipul norului trebuie să fie înlocuit cu «///»;

b) când nu sunt detectați nori de sistemul automat de observare meteorologică, acest fapt trebuie indicat utilizând abrevierea «MCD»; și

c) când sunt detectați nori Cumulonimbus sau Cumulus Congestus de sistemul automat de observare meteorologică și nebulozitatea și/sau înălțimea bazei norilor nu pot fi observate, nebulozitatea și/sau înălțimea bazei norilor trebuie să fie înlocuite cu «///»;

d) vizibilitatea verticală trebuie înlocuită cu «///» atunci când cerul este acoperit și valoarea vizibilității verticale nu poate fi determinată de sistemul automat de observare din cauza unor defecțiuni temporare ale sistemului/senzorului.“

"4.13.1. Atunci când următoarele condiții meteorologice apar simultan la momentul observației:

a) vizibilitatea orizontală este de 10 km sau mai mult, iar vizibilitatea minimă nu este raportată; în mesajele regulate locale și speciale, vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafelor 4.9.9 și 4.9.10; în mesajele METAR și SPECI vizibilitatea se referă la valorile raportate conform paragrafului 4.9.11. Vizibilitatea cea mai mică este raportată în concordanță cu prevederile paragrafului 4.9.11 lit. ;

b) niciun nor semnificativ din punct de vedere operațional;

c) niciun fenomen meteorologic semnificativ pentru aviație din cele enumerate la paragrafele 4.11.7 și 4.11.9.

Informațiile asupra vizibilității orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent și nebulozității, înălțimii bazei norilor și tipului norilor vor fi înlocuite în toate mesajele meteorologice de termenul «CAVOK».“

"4.16.1. Observațiile efectuate la aerodrom trebuie să conțină, după caz, informațiile suplimentare disponibile referitoare la condițiile meteorologice semnificative, în particular pentru zonele de apropiere și de urcare inițială. Atunci când este posibil, informațiile trebuie să identifice și localizarea fenomenelor meteorologice.

În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, următoarele fenomene meteorologice recente, adică fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom în ultima oră sau în intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observații meteorologice - dacă acesta este mai mic de o oră, dar nu mai sunt prezente în momentul observației, trebuie să fie raportate ca informații suplimentare, folosindu-se maximum 3 grupe în conformitate cu procedurile specifice:

- precipitații care îngheață;

- precipitații moderate sau puternice (inclusiv aversele);

- transport de zăpadă la înălțime;

- furtună de praf, furtună de nisip;

- trombă (terestră sau marină);

- cenușă vulcanică.

În urma consultărilor administrației meteorologice cu utilizatorii se poate agrea să nu se mai furnizeze informații asupra fenomenelor meteorologice recente în cazurile în care un mesaj SPECI a fost deja emis.

..........

4.16.3. În mesajele regulate și speciale distribuite pe plan local și în mesajele METAR și SPECI automate, în plus față de fenomenele meteorologice recente enumerate mai sus, când tipul precipitației nu poate fi determinat de sistemul automat de observare meteorologică, precipitația recentă necunoscută trebuie să fie raportată în conformitate cu procedurile specifice.

În urma consultărilor administrației meteorologice cu utilizatorii se poate agrea să nu se mai furnizeze informații asupra fenomenelor meteorologice recente în cazurile în care un mesaj SPECI a fost deja emis.

..........

4.16.5. În mesajele METAR și SPECI trebuie să fie incluse următoarele informații, ca «informații suplimentare»:

a) informațiile asupra temperaturii suprafeței mării și asupra stării mării sau a înălțimii semnificative a valurilor, obținute de la stațiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine, în scopul deservirii operațiunilor de zbor cu elicoptere;

b) informațiile despre starea pistei furnizate de administrația aeroportului.

Codificările pentru starea mării și starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, «Manualul de coduri», volumul 1.1, partea A - Coduri alfanumerice, tabelele de cod 0366, 0519, 0919 și 1079.“

"5.10.2. După sosirea unei aeronave la aerodrom, raportul privind activitatea vulcanică, completat, trebuie să fie predat la sosire de operatorul aerian sau de un membru al echipajului către unitatea meteorologică de aerodrom ori, în cazul în care unitatea meteorologică aeronautică nu este ușor accesibilă membrilor echipajelor la sosire, formularul completat trebuie să fie transmis în conformitate cu procedurile locale stabilite între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian în cauză.

Raportul privind activitatea vulcanică, completat, primit de biroul meteorologic de aerodrom, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologică aeronautică pentru a fi retransmis imediat mai departe către centrul de veghe meteorologică aeronautică asociat regiunii de informare a zborurilor în care a fost observată activitatea vulcanică.“

"6.1.2. Emiterea unei noi prognoze de către un birou meteorologic de aerodrom, de exemplu o prognoză regulată de aerodrom, trebuie să fie înțeleasă ca o anulare a oricărei altei prognoze de același tip, emisă anterior, pentru același loc, aceeași perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acestei perioade.“

"6.2.1. O prognoză de aerodrom trebuie să fie elaborată de biroul meteorologic de aerodrom desemnat de administrația meteorologică aeronautică și autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare, după cum este stabilit în EUR-ANP. Aerodromurile pentru care prognozele de aerodrom sunt elaborate și perioada de valabilitate a acestor prognoze sunt indicate în EUR-ANP FASID tabelul MET 1A.

6.2.2. O prognoză de aerodrom trebuie să fie emisă la un moment de timp specificat, nu mai devreme de o oră față de ora de la care devine validă, și trebuie să reprezinte o expunere concisă asupra condițiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă de timp determinată.

..........

6.2.4. Adăugarea grupelor indicatoare de evoluție în TAF sau amendarea TAF trebuie să se realizeze pe baza următoarelor criterii:

a) când direcția medie a vântului la suprafață este prognozată că se va schimba cu 60° sau mai mult, viteza medie înainte și/sau după schimbare fiind 5 m/s (10 kt) sau mai mult;

b) când viteza medie a vântului la suprafață este prognozată că se va schimba cu 10 kt (5 m/s) sau mai mult;

c) când variația de la viteza medie a vântului la suprafață (rafala) se prognozează că se va schimba cu 5 m/s (10 kt) sau mai mult, viteza medie înainte și/sau după schimbare fiind 7,5 m/s (15 kt) sau mai mult;

d) când se prognozează că vântul la suprafață va trece prin valori de importanță operațională. Aceste valori trebuie să fie stabilite de administrația meteorologică aeronautică prin consultare cu unitatea ATS corespunzătoare și cu operatorii aerieni interesați, luând în considerare:

1. schimbările vântului care necesită schimbarea pistei (pistelor) în serviciu; și

2. situațiile când componenta vântului de spate sau cea a vântului lateral pe pistă trece prin valori reprezentând principalele limite de operare pentru aeronavele care operează în mod normal la aerodromul respectiv;

e) când vizibilitatea se prognozează că se îmbunătățește și se schimbă la sau trece prin una ori mai multe din valorile următoare sau când vizibilitatea se prognozează că se agravează și trece prin una ori mai multe din valorile următoare:

1. 150, 350, 600, 800, 500 sau 3.000 m; sau

2. 5.000 m dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate după reguli de zbor la vedere;

f) când unul dintre fenomenele meteorologice menționate mai jos sau combinații ale acestora se prognozează că apar, încetează sau își schimbă intensitatea:

- ceață care îngheață;

- precipitații care îngheață;

- precipitații moderate sau puternice (inclusiv averse);

- furtună de praf;

- furtună de nisip;

- oraj;

- alte fenomene meteorologice indicate în paragraful 4.11.7, conform acordurilor încheiate între administrația meteorologică aeronautică, unitatea ATS și operatorii aerieni interesați;

g) când unul dintre fenomenele meteorologice menționate mai jos sau combinații ale acestora se prognozează că apar ori încetează:

- transport la sol de praf, nisip sau zăpadă;

- transport la înălțime de praf, nisip sau zăpadă;

- vijelie;

- trombă (terestră sau marină);

h) când înălțimea bazei stratului noros cel mai de jos de întindere BKN sau OVC se prognozează că în creștere se schimbă la ori trece prin una sau mai multe dintre valorile următoare ori în scădere va trece prin una sau mai multe dintre valorile următoare:

1. 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 000 ft); sau

2.450 m (1.500 ft), dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

i) când nebulozitatea unui strat noros cu înălțimea bazei sub 450 m se prognozează că se schimbă:

1. de la FEW sau SCT la BKN ori OVC; sau

2. de la BKN sau OVC la FEW ori SCT;

j) când vizibilitatea verticală se prognozează că e în creștere și se schimbă la ori trece prin una sau mai multe din valorile următoare ori când vizibilitatea verticală se prognozează că e în scădere și trece prin una ori mai multe din valorile următoare: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 ori 1.000 ft); și

k) orice alte criterii care țin cont de minimele operaționale ale aerodromului, convenite între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni. Alte criterii care țin cont de minimele operaționale ale aerodromului trebuie să fie corelate cu cele similare stabilite pentru SPECI în conformitate cu cerințele de la cap. 4.

6.2.5. Birourile meteorologice de aerodrom care elaborează prognoze TAF trebuie să supravegheze constant aceste prognoze și, când este necesar, trebuie să emită prompt amendamentele necesare. Lungimea mesajelor de prognoză și numărul de schimbări indicate în prognoză trebuie să fie menținute la minimum. Materiale de îndrumare cu privire la supravegherea continuă a prognozelor TAF sunt conținute în documentul OACI «Manualul asupra practicilor meteorologice aeronautice» (Doc. 8896).

..........

6.2.11. Atunci când se emite o prognoză TAF, birourile meteorologice de aerodrom trebuie să se asigure că la un moment dat de timp este valabilă o singură prognoză TAF pentru un aerodrom.“

"6.3.1. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de un birou meteorologic de aerodrom autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodromurile desemnate specificate în EUR-ANP FASID tabelul MET 1A; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali și aeronavelor care se găsesc la mai puțin de o oră de zbor de aerodrom.“

"6.4.1. Prognozele pentru decolare trebuie să fie elaborate de un birou meteorologic de aerodrom desemnat de administrația meteorologică aeronautică (dacă este necesar, desemnarea se va face printr-un acord între aceasta și operatori) și autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

..........

6.4.4. Birourile meteorologice de aerodrom care elaborează prognoze pentru decolare trebuie să urmărească permanent aceste prognoze și, când este necesar, trebuie să difuzeze în cel mai scurt timp amendamentele necesare.“

"6.5.3. Prognozele de zonă sub formă de hartă pentru zborurile la niveluri joase, elaborate în sprijinul emiterii informațiilor AIRMET, trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologică din 6 în 6 ore, cu o perioadă de valabilitate de 6 ore, și trebuie să fie transmise centrului de veghe meteorologică și/sau birourilor meteorologice de aerodrom interesate cel mai târziu cu o oră înainte de începutul perioadei lor de valabilitate.“

"7.6.1. Mesajele meteorologice AIRMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologică în regiunile de informare a zborurilor învecinate și către alte centre de veghe sau birouri meteorologice de aerodrom, conform procedurilor de coordonare stabilite între administrațiile meteorologice interesate.“

"7.7.1. Avertizările de aerodrom trebuie să fie emise de birourile meteorologice de aerodrom autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu procedurile specifice și trebuie să conțină informații concise despre condițiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilitățile și serviciile de aerodrom.“

"7.8.1. Avertizările despre forfecarea vântului trebuie să fie întocmite de birourile meteorologice de aerodrom autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodromurile unde forfecarea vântului este considerată un factor de risc, în conformitate cu procedurile locale încheiate între administrația meteorologică aeronautică, unitățile ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați. Avertizările de forfecarea vântului trebuie să conțină informații concise asupra existenței observate sau prognozate a forfecării vântului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării ori decolării sau în tur de pistă între nivelul pistei și 500 m (1.600 ft) deasupra acestui nivel, precum și aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare ori înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecării vântului este semnificativă și la înălțimi care depășesc 500 m (1.600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Materiale de îndrumare cu privire la avertizări și alerte de forfecarea vântului sunt conținute în documentul OACI «Manualul despre forfecarea vântului la nivele joase» (Doc. 9817).“

"7.9.4. Furtunile de nisip/praf vor fi considerate:

a) puternice, de fiecare dată când vizibilitatea este mai mică de 200 m și cerul este invizibil; și

b) moderate, atunci când vizibilitatea este:

1. sub 200 m, iar cerul nu este invizibil;

2. între 200 m și 600 m.“

"9.1.10. Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor în locațiile stabilite de administrația meteorologică aeronautică, pe baza consultării operatorilor aerieni și la ora care a fost stabilită prin acordul dintre biroul meteorologic de aerodrom și operatorul aerian interesat. Asistența meteorologică pentru planificarea preliminară a zborului se va asigura numai pentru zborurile cu decolare de pe un aerodrom din România. La un aerodrom fără birou meteorologic de aerodrom localizat la aerodrom, modalitatea de comunicare a informațiilor meteorologice trebuie să se stabilească de comun acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat.

9.1.11. Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor prin unul sau mai multe din mijloacele de mai jos, pe baza acordului dintre administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat, fără ca ordinea de mai jos să impună o anume prioritate:

a) text scris de mână sau imprimat, inclusiv hărți și formulare specifice;

b) date digitale în puncte de grilă;

c) expozeu verbal (briefing);

d) consultație;

e) afișaj; sau

f) în locul celor specificate la lit. a)-e), prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează autoinformare și facilități pentru documentația de zbor, păstrând în același timp posibilitatea de consultare a operatorilor aerieni și membrilor echipajelor, după cum este necesar, cu biroul meteorologic de aerodrom, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.“

"9.3.3. Dacă biroul meteorologic de aerodrom exprimă o părere diferită despre evoluția condițiilor meteorologice la un aerodrom, care se deosebește substanțial de prognoza pentru aerodromul respectiv inclusă în documentația de zbor, trebuie să fie atrasă atenția membrilor echipajului aeronavei asupra diferenței respective. Partea care conține diferența menționată trebuie să fie consemnată la momentul expozeului verbal, iar această înregistrare trebuie să fie pusă la dispoziția operatorilor aerieni.

9.3.4. Expozeul verbal, consultația, afișarea și/sau documentația de zbor necesară trebuie să fie asigurate, în mod normal, de biroul meteorologic de aerodrom asociat aerodromului de plecare. La un aerodrom unde aceste servicii nu sunt disponibile, informațiile necesare pentru a răspunde cerințelor membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie furnizate pe baza unui acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați. În situații excepționale, de exemplu o întârziere neprevăzută, biroul meteorologic de aerodrom asociat aerodromului trebuie să asigure, la cerere, un nou expozeu verbal, o nouă consultație și/sau o nouă documentație de zbor, după cum este necesar.

9.3.5. Membrii echipajelor aeronavelor sau alt personal operațional de zbor pentru care au fost cerute expozeul verbal, consultația și/sau documentația de zbor trebuie să se prezinte la biroul meteorologic de aerodrom la ora convenită între biroul meteorologic de aerodrom și operatorul aerian interesat. Acolo unde condițiile locale la aerodrom nu permit asigurarea în mod direct a unei consultații sau a expozeului verbal, biroul meteorologic de aerodrom trebuie să asigure aceste servicii prin telefon sau prin alte mijloace corespunzătoare de telecomunicații.“

"9.4.2¹. Documentația de zbor referitoare la prognozele de vânt și de temperatură de altitudine în cazul rutelor de zbor înlănțuite (concatenated) trebuie furnizată dacă și când a fost agreat astfel între autoritatea meteorologică și operatorii aerieni interesați.

Îndrumări privind forma de prezentare, formulările și modul de utilizare a hărților concatenate se regăsesc în Manualul practic de Meteorologie Aeronautică (Doc. 8896).“

"9.4.2. Ori de câte ori apare situația în care ultimele informații meteorologice (obținute după informarea operatorilor aerieni) diferă semnificativ față de cele furnizate pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anunțat imediat și - dacă este posibil - să îi fie furnizate informațiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între biroul meteorologic de aerodrom și operatorii aerieni.

9.4.3. Dacă este necesară amendarea unei documentații de zbor care a fost deja furnizată și dacă decolarea aeronavei nu s-a produs, prin acord local biroul meteorologic de aerodrom trebuie să comunice amendamentul sau informațiile actualizate operatorilor aerieni ori unității serviciilor de trafic aerian, pentru a fi transmise aeronavei, după cum a fost stabilit prin acord între biroul meteorologic de aerodrom și operatorii aerieni.“

"9.5.4. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce furnizează facilități de autoinformare trebuie să permită accesul operatorilor aerieni și membrilor echipajelor la consultare, după caz, cu biroul meteorologic de aerodrom asociat, prin intermediul telefonului sau al altor mijloace de telecomunicații.“

"9.6.1. Informațiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate de biroul meteorologic de aerodrom sau de centrul de veghe meteorologică către unitatea serviciilor de trafic aerian asociată și prin intermediul emisiunilor VOLMET sau D-VOLMET, după cum este stabilit prin acord regional de navigație aeriană. Informațiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operatorul aerian pentru aeronavele în zbor trebuie să fie furnizate la cerere, după cum a fost agreat între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat.

..........

9.6.4. Dacă o aeronavă în zbor solicită informații meteorologice, biroul meteorologic de aerodrom responsabil sau centrul de veghe meteorologică trebuie să îi furnizeze informațiile și cu ajutorul, dacă este necesar, unui alt birou meteorologic de aerodrom ori al centrului de veghe meteorologică.“

"10.1.1. Administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să desemneze câte un birou meteorologic de aerodrom sau centrul de veghe meteorologică, autorizat de autoritatea meteorologică aeronautică, pentru a fi asociat fiecărui organ al serviciilor de trafic aerian. Biroul meteorologic de aerodrom sau centrul de veghe meteorologică asociat trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea, după coordonarea cu unitatea serviciilor de trafic aerian, a informațiilor meteorologice actualizate, după cum este necesar pentru executarea funcțiilor acestuia.

10.1.2. Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să fie asociat unui turn de control de aerodrom (TWR) sau unei unități pentru controlul de apropiere (APP) în vederea furnizării tuturor informațiilor meteorologice.

10.1.3. Un centru de veghe meteorologică trebuie să fie asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de control (ACC) în vederea furnizării tuturor informațiilor meteorologice.

10.1.4. În cazul în care, datorită circumstanțelor locale, este convenabil ca atribuțiile unui birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologică asociat unui aerodrom să fie împărțite între două sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom/centrul de veghe meteorologică, împărțirea responsabilităților trebuie să fie efectuată de administrația meteorologică aeronautică prin coordonare cu autoritatea ATS corespunzătoare, cu acordul autorității meteorologice aeronautice.

..........

10.1.8. Centrul de veghe meteorologică asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de control (ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice:

a) mesaje METAR și SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri și alte locații, prognoze TAF și prognoze de aterizare și amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (ACC) și la solicitarea centrului de informare a zborului (FIC) sau a centrului regional de control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului vecine;

b) prognoze ale vântului în altitudine, temperaturii în altitudine și ale fenomenelor meteorologice semnificative pe rută și amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informații SIGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor pentru spațiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate;

c) orice altă informație meteorologică solicitată de centrul de informare a zborului (FIC) sau de centrul regional de control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologică nu dispune de informația solicitată, acesta trebuie să se adreseze unei alte unități meteorologice pentru a-i fi furnizată;

d) informații primite asupra norului de cenușă vulcanică, pentru care nu a fost deja emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administrația serviciilor meteorologice aeronautice și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate;

e) informații primite asupra activității vulcanice preeruptive și/sau asupra erupțiilor vulcanice, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate;

f) informații primite referitoare la eliberarea materialelor radioactive în atmosferă, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate;

g) informații de alertare asupra ciclonilor tropicali emise de un centru TCAC în zona sa de responsabilitate;

h) informații primite asupra norului de cenușă vulcanică emise de un VAAC în zona sa de responsabilitate; și

i) informații primite asupra activității vulcanice preeruptive și/sau a erupției vulcanice, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză.

..........

10.1.11. Mesajele meteorologice regulate și speciale difuzate pe plan local, mesajele METAR și SPECI, prognozele TAF și prognozele de aterizare, informațiile SIGMET și AIRMET, prognozele vântului și temperaturii în altitudine și amendamentele la acestea trebuie să fie transmise unităților de trafic aerian în formatul în care sunt elaborate și distribuite către alte birouri meteorologice de aerodrom sau centre meteorologice ori primite de la acestea, cu excepția cazurilor când a fost agreat altfel prin procedurile de coordonare locale.“

"10.2.1. Birourile meteorologice de aerodrom sau centrul meteorologic de veghe desemnate de autoritatea de stat în domeniul aviației civile și autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică trebuie să furnizeze unităților care asigură serviciul de căutare și salvare informațiile meteorologice stabilite în procedurile de coordonare dintre acestea. În acest scop, birourile meteorologice de aerodrom sau centrul meteorologic de veghe desemnate trebuie să mențină o legătură permanentă, în timpul întregii operațiuni de căutare și salvare, cu unitatea serviciului de căutare și salvare. Birourile meteorologice de aerodrom sau centrul meteorologic de veghe desemnate trebuie să fie publicate în EUR-ANP.

..........

10.2.3. La solicitarea centrului de coordonare a acțiunii de căutare și salvare, biroul meteorologic de aerodrom desemnat sau centrul de veghe meteorologică trebuie să ia măsurile necesare pentru a obține detalii privind conținutul documentației de zbor care a fost furnizată aeronavei dispărute, împreună cu toate amendamentele la prognoze care au fost transmise aeronavei în zbor.

10.2.4. Pentru a facilita operațiunile de căutare și salvare, biroul meteorologic de aerodrom desemnat sau centrul de veghe meteorologică trebuie să pună la dispoziție, la cerere:

a) informații complete și amănunțite asupra condițiilor meteorologice actuale și prognozate în regiunea de căutare;

b) condițiile actuale și prognozate pe rută, pentru zborurile aeronavei de la și înspre aerodromul de la care sunt efectuate operațiunile de căutare.

10.2.5. La solicitarea centrului de coordonare a acțiunii de salvare, biroul meteorologic de aerodrom desemnat sau centrul de veghe meteorologică trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea informațiilor meteorologice cerute de navele care efectuează operațiuni de căutare și salvare.“

"10.3.2. Următoarele informații trebuie să fie furnizate, după caz, unităților serviciilor de informare aeronautică:

a) informații asupra funcționării serviciilor meteorologice destinate navigației aeriene naționale și internaționale pentru a fi incluse în publicațiile de informare aeronautică în cauză; detalii asupra acestor informații sunt date în reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată în conformitate cu anexa 15, suplimentul 1, partea 1, 3.5 și partea a 3-a, 2.2, 2.11, 3.2 și 3.11;

b) informații necesare pentru elaborarea NOTAM-urilor sau ASHTAM-urilor cuprinzând, în particular, informații despre:

1. înființarea, retragerea și schimbările semnificative în funcționarea serviciilor meteorologice aeronautice. Aceste informații trebuie comunicate unităților serviciilor de informare aeronautică cu suficient timp înaintea datei de intrare în vigoare pentru a permite emiterea NOTAM-ului în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată potrivit prevederilor anexei 15, 5.1 și 5.1;

2. începutul unei activități vulcanice; informațiile specifice cerute sunt date în cap. 3 și 4; și

3. eliberarea în atmosferă a materialelor radioactive, după cum a fost stabilit prin procedurile de coordonare între administrația serviciilor meteorologice aeronautice și unitățile serviciilor de informare aeronautică; informațiile specifice cerute sunt date în capitolul 3 al prezentei reglementări;

c) informațiile necesare pentru elaborarea circularelor de informare aeronautică cuprinzând, în particular, informații despre:

1. modificări importante prevăzute a fi făcute în procedurile, serviciile și facilitățile meteorologice aeronautice oferite; și

2. efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operațiunilor de zbor.“

"11.1.2¹. Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie puse la dispoziția centrului de veghe meteorologică pentru a-i permite acestuia furnizarea produselor sistemului mondial de prognoză către birourile meteorologice de aerodrom, autoritățile meteorologice sau alți utilizatori.“

"11.1.4. Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie puse la dispoziția centrului de veghe meteorologică pentru a-i permite furnizarea informațiilor meteorologice necesare unităților serviciilor de trafic aerian și serviciilor de căutare și salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de control și regiunea de căutare și salvare pentru care acest centru este responsabil și, în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de control, centrelor de coordonare a căutării și salvării și stațiilor de telecomunicații aeronautice asociate.

11.1.5. Facilitățile de telecomunicații între birourile meteorologice de aerodrom sau centrul de veghe meteorologică, pe de o parte, și centrele de informare a zborului, centrele de control și centrele regionale, centrele de coordonare a căutării și salvării și stațiile de telecomunicații aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită:

a) comunicațiile în fonie, viteza cu care comunicațiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; și

b) comunicațiile imprimate (de exemplu, prin telex), când destinatarii au nevoie de o înregistrare scrisă; durata transmiterii mesajului nu trebuie să depășească 5 minute.

Exprimarea «aproximativ 15 secunde» se referă la comunicații telefonice care implică utilizarea unui panou de comutare și exprimarea «5 minute» se referă la comunicații prin telex care pot implica retransmiterea lor.“

"11.2.3. Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programată la ore fixe trebuie să fie completate regulat și la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observației. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internațional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere nu mai devreme de o oră față de începutul perioadei lor de valabilitate.“

"11.5.5. Mesajul TAF inclus în D-VOLMET trebuie să fie amendat în consecință pentru a asigura că prognoza transmisă către aeronava în zbor reprezintă ultima opinie a biroului meteorologic de aerodrom responsabil cu emiterea acestuia.“

"11.6.5. Prognozele TAF incluse în emisiile VOLMET trebuie să fie amendate, după caz, astfel încât în momentul când sunt transmise ele să reflecte ultima opinie a biroului meteorologic de aerodrom emitent.“

"A.2.2. Prognozele în puncte de grilă emise de WAFC conțin:

a) date de vânt și temperatură în altitudine pentru nivelurile de zbor 50 (850 hP, 100 (700 hP, 140 (600 hP, 180 (500 hP, 240 (400 hP, 270 (350 hP, 300 (300 hP, 320 (275 hP, 340 (250 hP, 360 (225 hP, 390 (200 hP, 410 (175 hP, 450 (150 hP și 530 (100 hP;

b) nivelul de zbor și temperatura tropopauzei;

c) direcția, viteza și nivelul de zbor ale vântului maxim;

d) date de umiditate relativă pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa) și 180 (500 hPa);“

e) extinderea pe orizontală și nivelurile de zbor ale bazei și vârfului norilor cumulonimbus;

f) givrajul pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 60 (800 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa) și 300 (300 hPa);

g) turbulența în aer clar pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 340 (250 hPa), 390 (200 hPa) și 450 (150 hPa);

h) turbulența în nori pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa) și 300 (300 hPa);

i) date de altitudine geopotențială pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa), 410 (175 hPa), 450 (150 hPa) și 530 (100 hPa).

Straturile la care se face referire la lit. f) și h) au grosimea de 100 hPa, iar cele la care se face referire la lit. g) au grosimea de 50 hPa.“

"A.3.3.1. Prognozele SIGWX includ următoarele elemente:

a) ciclon tropical dacă valoarea maximă a vitezei medii a vântului la suprafață atinsă într-un interval de 10 minute este prognozat că va atinge sau va depăși 34 kt (17 m/s);

b) linii de gren puternice;

c) turbulență moderată sau puternică (în nori sau în aer clar);

d) givraj moderat sau puternic;

e) furtuni de nisip/praf cu întindere pe suprafețe mari;

f) nori cumulonimbus asociați cu oraje și cu elementele prevăzute la lit. a) până la e). Zonele de nori neconvective asociate cu turbulență moderată sau puternică în nori și/sau givraj moderat sau puternic sunt incluse în prognozele SIGWX;

g) nivelul de zbor al tropopauzei;

h) curenții jet;

i) informații asupra locului erupțiilor vulcanice care produc nori de cenușă semnificativi pentru operațiunile de zbor, conținând: simbolul de erupție vulcanică la locația vulcanului și, într-o căsuță text separată pe hartă, simbolul de erupție vulcanică, numele vulcanului (dacă este cunoscut) și latitudinea/Iongitudinea erupției. În plus, legenda hărților SIGWX ar trebui să conțină «CHECK SIGMET, ADVISORIES FOR TC AND VA, AND ASHTAM AND NOTAM FOR VA»;

j) informații asupra locului eliberării (semnificativă pentru operațiunile de zbor) a materialelor radioactive în atmosferă, conținând: simbolul materialelor radioactive din atmosferă la locul eliberării și, într-o căsuță text separată, pe hartă, simbolul materialelor radioactive din atmosferă, latitudinea/longitudinea locului eliberării materialelor radioactive și, dacă este cunoscut, numele locației sursei radioactive. În plus, legenda hărților SIGWX pe care este indicată o eliberare de materiale radioactive ar trebui să conțină «CHECK SIGMET AND NOTAM FOR RDOACT CLD».

Prognozele SIGWX de nivel mediu vor include toate elementele de mai sus. Elementele care se includ în prognozele SIGWX la niveluri joase (de exemplu, niveluri de zbor sub 100) sunt precizate la cap. 9.

..........

A.3.4.1. Pentru prognozele SIGWX se aplică următoarele criterii:

a) elementele de la paragraful A 3.3.1 lit. -f) sunt incluse dacă se prognozează apariția acestora între nivelul inferior și nivelul superior al prognozei SIGWX;

b) abrevierea «CB» este inclusă doar atunci când se face referire la apariția sau la apariția prognozată a norilor cumulonimbus:

1. ce afectează o zonă cu acoperirea maximă de 50% sau mai mult din regiunea de interes;

2. dispuși în linie în care există sau nu spații mici între nori individuali;

3. înglobați în alte straturi noroase sau mascați de pâclă;

c) includerea «CB» trebuie să fie interpretată ca înglobând toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor cumulonimbus, adică oraj, givraj moderat sau puternic, turbulență moderată sau puternică și grindină;

d) acolo unde o erupție vulcanică sau o eliberare a materialelor radioactive în atmosferă impun includerea simbolului de erupție vulcanică sau a simbolului de materiale radioactive în atmosferă în prognozele SIGWX, simbolurile trebuie să fie incluse în prognozele SIGWX ținând seama de înălțimea la care este raportată sau este prognozată că va fi atinsă de coloana de cenușă sau materialul radioactiv; și

e) în cazul apariției simultane sau a suprapunerii parțiale a anumitor elemente de la paragraful A.3.3 lit. a), i) și j), cea mai mare prioritate trebuie să fie acordată elementelor de la lit. i), urmate de lit. j) și lit. a). Elementele cu cea mai mare prioritate sunt plasate la locul evenimentului și este utilizată o săgeată pentru a lega locația celorlalte elemente de simbolurile asociate și caseta cu text.“