Legea nr. 332/2015 - aprobarea OG nr. 25/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea OG nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile..
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 19 august 2015 privind aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.7 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 18 decembrie 2015.
Nr. 332.
| ← Hotărârea Parlamentului nr. 47/2015 - modificarea anexei la... | Legea nr. 333/2015 - declararea zilei de 21 martie ca... → |
|---|
Prin Legea nr. 25/1991 privind acceptarea de către România a Statutului Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat (denumită în continuare „CHDIP”) în aplicarea prevederilor art. 6 din statutul acestei organizaţii, Ministerul Justiţiei a fost desemnat ca organ naţional pentru efectuarea comunicărilor cu Biroul permanent al CHDIP.
CHDIP este o organizaţie internaţională dedicată codificării şi unificării relaţiilor juridice internaţionale de drept privat, de la chestiunile privind dreptul aplicabil, competenţa instanţelor, recunoaşterea hotărârilor
Citește mai mult
judecătoreşti şi a actelor de stare civilă, până la protecţia copiilor şi adopţiile internaţionale.în prezent, CHDIP are 80 de membri, 79 de state plus Uniunea Europeană. Activitatea CHDIP este coordonată de Biroul Permanent condus de Secretarul General.
Prima reuniune a Conferinţei de îa Haga de Drept Internaţional Privat a avut loc în 1893, forumul devenind o organizaţie internaţională în anul 1955.
România a fost membru la această organizaţie internaţională încă de la înfiinţare, din anul 1893 până în anul 1955, iar din 1991 a redevenit parte, aderând la Statutul acesteia prin Legea nr. 25/1991.
Ministerul român al Justiţiei a fost desemnat, în aplicarea art. 6 şi art. 15 din Statut, organ naţional pentru efectuarea comunicărilor cu Biroul permanent al Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat.
Statutul Conferinţei de Drept Internaţional Privat de la Haga a fost amendat cu ocazia Celei de-a XX-a sesiuni diplomatice din iunie 2005, pentru a permite organizaţiilor regionale de integrare economică să devină membre ale acestei organizaţii internaţionale. România a acceptat amendamentele la Statutul Conferinţei de Drept Internaţional Privat de la Haga prin Legea nr. 240/2006.
Obiectul reglementărilor convenţiilor Conferinţei de Drept Internaţional Privat de la Haga îl reprezintă cooperarea judiciară internaţională în materie civilă, comercială şi în materia dreptului familiei, prin intermediul autorităţilor centrale desemnate de statele contractante care sunt, în marea majoritate, ministerele de justiţie.
Potrivit Statutului, cheltuielile sunt suportate de către membri, după cum urmează:
• Cheltuielile de funcţionare şi întreţinere ale Biroului permanent şi ale comisiilor speciale sunt repartizate între membrii conferinţei, cu excepţia indemnizaţiilor de deplasare şi de şedere ale delegaţilor la comisiile speciale, ale căror indemnizaţii intră în sarcina guvernelor reprezentate.
• Bugetul Biroului permanent şi al comisiilor speciale este supus, în fiecare an, aprobării reprezentanţilor diplomatici la Haga ai membrilor.
Aceşti reprezentanţi fixează, de asemenea, repartizarea între membri a cheltuielilor stabilite prin buget în sarcina acestora din urmă.
Reprezentanţii diplomatici se reunesc în acest scop, sub preşedinţia ministrului afacerilor externe al Olandei.
Cheltuielile rezultate din sesiunile ordinare ale conferinţei sunt suportate de Guvernul Olandei.
In caz de sesiune extraordinară, cheltuielile sunt repartizate între membrii conferinţei reprezentaţi la sesiune.
In toate cazurile, indemnizaţiile de deplasare şi de şedere ale delegaţilor sunt în sarcina guvernelor respective.
România este parte la următoarele Convenţii ale Conferinţei de la Haga, care sunt aplicate în reglementarea raporturilor internaţionale de drept internaţional privat:
- Statutul Conferinţei de La Haga de Drept Internaţional Privat,
- Convenţia din 1 martie 1954 privind procedura civilă, încheiată la Haga la 1 martie 1954 (publicată în Buletinul Oficial nr. 37 din 19 martie 1971),
- Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999),
- Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 aprilie 2003),
- Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată Ia Haga la 18 martie 1970 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 15 mai 2003),
- Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30 septembrie 1992),
- Convenţia privind facilitarea accesului internaţional la justiţie, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 iunie 2003),
- Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993,
- Convenţia privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecţia copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996,
- Convenţia privind acordurile de alegere a forului (2009/397/CE: Decizia Consiliului din 26 februarie 2009 - Anexă I, Jurnalul Oficial L 133, 29/05/2009).
Contribuţia anuală a României la Conferinţa de la Haga de Drept Internaţional Privat, aşa cum este stabilită de organismele curţii, este plătită în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvemamentale la' care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
în afara contribuţiei anuale, România mai trebuie să plătească o singură dată, raportat la anul financiar în curs, LX (1 iulie 2014-30 iunie 2015), contribuţia totală rămasă cu titlu de obligaţii acumulate (accrued unfunded liabilities) care este în valoare de 34.083 euro (de plătit în următorii 20 ani, în cuantum de 1704,12 euro anual, inclus în bugetul anual), din care 8.729 euro reprezintă dobânda. în măsura în care România ar plăti contribuţia datorată cu acest titlu pentru fondul de pensii până la 30 iunie 2015, cuantumul acesteia ar fi de 25.354 euro (suma totală rămasă din care se deduce dobânda).
Potrivit infogramei nr. 824 din 8.04.2015 a Ambasadei României la Haga, obligaţiile acumulate (accrued unfunded liabilities) sunt datorate de statele care sunt membre ale organizaţiei anterior datei de 1 iulie 2010 (statele care au devenit membre ulterior acestei date trebuie să plătească doar obligaţii prezente şi viitoare, nu şi pentru trecut), ca urmare a deciziei Consiliului Reprezentanţilor Diplomatici (CRD) din 6 iulie 2009 privind schimbarea modului de finanţare al regimului de pensii al Conferinţei de la un sistem finanţat de la buget (aşa cum fusese adoptat în 1991) la crearea unui fond de pensii. Contribuţia nu este una restantă, statele putând opta pentru achitarea întregului cuantum (situaţie în care sunt exonerate de plata dobânzilor) sau pentru plata în tranşe anuale incluse în bugetul anual.
Până în prezent au achitat integral contribuţia datorată cu acest titlu următoarele state: Canada, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Italia, Lituania, Marea Britanie, Mexic, Monaco, Olanda, Panama, Paraguay, Portugalia, Slovacia şi Sri Lanka.
în concluzie, dacă România alege să plătească în 2015 contribuţia la fondul de pensii, ar urma să plătească suma de 25.354 EUR, făcând o economie de 8729 EUR.
Prin Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, printre care amintim Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 443/2001, Ministerului Justiţiei îi revine obligaţia de a plăti anual contribuţia la CHDIP.
Prin documentul preliminar anexat, României i-ar reveni contribuţia de 19.370,25 Euro (provizorie) pentru anul financiar 1 iulie 2014 - 30 iunie 2015, în loc de 19.267,20 Euro, adică în plus cu 103,05 Euro.
2. Schimbări preconizate
Prin prezentul act normativ propunem stabilirea noului cuantum al contribuţiei României la Conferinţa de la Haga de Drept Internaţional Privat, precum şi plata restanţei la Fondul de pensii al Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat.
3. Alte informaţii
România, ca parte la Statutul CPI, are o obligaţie fermă de a achita contribuţia sa la construirea noului sediu al CPI.
[...]
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA