Legea nr. 295/2023 pentru aprobarea OUG nr. 18/2023 privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar și tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor...
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2023 privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar și tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18 din 24 martie 2023 privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar și tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 24 martie 2023.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 25 octombrie 2023.
Nr. 295.
| ← DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de... | DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de... → |
|---|
2.1 Sursa proiectului de act normativ
Axa Prioritară nr. 4 din Programul Operațional Competitivitate a fost aprobată prin Decizia Comisiei Europene C(2014) 10233 din 19 decembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare. Comisia Europeană a creat un cadru în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistență pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a
Citește mai mult
economiei (REACT-EU).Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
2.2 Descrierea situației actuale
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) asigură coordonarea implementării și gestionării fondurilor europene în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, cooperează cu toate instituțiile/structurile cu atribuții în domeniul fondurilor europene structurale și de investiții, precum și cu beneficiarii în vederea asigurării unui management eficient al acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, putând propune, în acest sens, prin hotărâri ale Guvernului, măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor europene.
Având în vedere:
• Cadrul financiar general de gestionare financiară a fondurilor europene structurale și de investiții (Fonduri ESI) pentru perioada de programare 2014-2020 stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare;
• Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistență pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (REACT-EU) și având în vedere utilizarea de către Romania a unor astfel de resurse suplimentare pentru acordarea unor granturi din fonduri externe nerambursabile în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate capacităților de prestare servicii și retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență, cu modificările ulterioare și în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor, cu modificările și completările ulterioare;
• Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență;
• Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;
Din cauza faptului că ajutoarele financiare în baza Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 pot fi acordate doar până la 31.12.2023 conform Comunicării Comisiei nr. 2022/C 423/04, rezultă că finalizarea activităților și efectuarea cheltuielilor de către beneficiarii proiectelor finanțate în baza Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2022 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2022 trebuie să aibă loc nu mai târziu de data de 31.12.2023.
Totodată pentru atingerea jaloanelor, țintelor și a pașilor intermediari prevăzuți în Planul Național de Redresare și Reziliență în termenele stabilite, se impune lansarea apelurilor de proiecte cel mai târziu în luna februarie 2023 și evaluarea, selecția și contractarea proiectelor până cel mai târziu la sfârșitul lunii iunie 2023.
Având în vedere:
- numărul mare de contracte de finanțare cu beneficiarii de fonduri pentru Acțiunea 411 și Acțiunea 411 bis ce urmează a fi implementate, respectiv aproximativ 2500 de contracte de finanțare, totalizând 737 milioane euro, în condițiile în care termenul de finalizare este sfârșitul anului 2023,
apelurile de finanțare aferente PNRR, Măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, Investiția 13. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, Componenta C9. suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare sunt apeluri de finanțare ce vizează sprijinirea digitalizării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), ceea ce ar putea contribui ulterior la creșterea competitivității, favorizând inovarea acestor întreprinderi și facilitând noi formule de lucru, pentru care numărul minim de contracte de finanțare ce urmează a fi semnate cu beneficiarii este de 5400, în sumă de aproximativ 497,5 milioane euro ajutor financiar nerambursabil,
Pentru ca MIPE să-și poată îndeplini în mod corespunzător sarcinile care îi revin în ce privește autorizarea cheltuielilor efectuate de beneficiarii finanțărilor menționate și plata la timp a sprijinului financiar către aceștia în condițiile asigurării unui management financiar eficient al fondurilor angajate, este nevoie implicarea urgentă a unor resurse umane și logistice suplimentare față de cele de care dispune prin aparatul propriu; ținând cont de experiența instituțiilor financiar-bancare din România atât în domeniul lor general de activitate, cât și în domeniul specific al finanțării operatorilor economici ce derulează proiecte finanțate prin fonduri europene nerambursabile, este oportună implicarea uneia sau mai multor instituții bancare alături de MIPE în realizarea activităților privind verificarea preliminară a cererilor de transfer/prefinanțare/plată/rambursare, fiind necesară reglementarea în regim de urgență a cadrului și modalității de implicare a acestor instituții în activitățile vizate.
In ce privește Acțiunile 411 și 411 bis, luând în considerare datele disponibile în urma încheierii procesului de semnare a contractelor și centralizare a datelor privind calendarul plăților completat de beneficiari în graficul cererilor de rambursare, implementarea contractelor respective va presupune verificarea a aproximativ 7.500 cereri de prefinanțare / plată / rambursare. În situația în care beneficiarii ar fi avut capacitatea financiară necesară, ei și-ar fi planificat un calendar simplu al plăților, adică efectuarea cheltuielilor din surse proprii urmată de depunerea unei cereri de rambursare pentru suma reprezentând ajutorul financiar nerambursabil. Aceasta ar fi însemnat verificarea a aproximativ 2.500 cereri de rambursare, ceea ce ar fi presupus un volum de activitate comensurabil cu capacitățile și resursele existente la nivelul aparatului propriu al MIPE. Insă, din cauza faptului că beneficiarii, așa cum reiese din analiza calendarului plăților planificate, au o capacitate redusă de cofinanțare și de prefinanțare a proiectelor, majoritatea lor vor recurge la solicitarea de prefinanțări de la MIPE și/sau la utilizarea mecanismului cererilor de plată, ceea ce multiplică de cel puțin 2,5 ori efortul necesar gestionării verificărilor necesare. În acest context, a cărui gravitate a devenit cunoscută abia în luna ianuarie a anului 2023, adică după ce procesul de contractare a ajuns la masa critică necesară pentru a putea furniza date fiabile de fundamentare a planificării muncii, dacă MIPE s-ar baza exclusiv pe aparatul propriu pentru procesarea cererilor de prefinanțare / plată / rambursare, Acțiunile 4.1.1 și 4.1.1 bis ar fi expuse unui risc semnificativ de întârziere a activităților proiectelor pe fondul întârzierii verificărilor și autorizării plății sumelor solicitate de beneficiari. Estimăm că, fără un sistem care să permită intervenția pe termen scurt în procesul de verificare a resurselor suplimentare presupuse de aplicarea ordonanței de urgență propuse, pericolul ar fi ca aproximativ 60% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil ce urmează a fi derulat în implementarea celor 2.500 contracte de finanțare să nu se înscrie în calendarul impus de termenul de valabilitate al cadrului temporar european, adică un cost de oportunitate de 367 milioane euro care, altfel, ar putea fi decontat din FEDR.
Riscul semnificativ de întârziere a activităților proiectelor pe fondul întârzierii verificărilor și autorizării plății sumelor solicitate de beneficiari este relevant și în cazul finanțărilor din PNRR acordate prin apelul de proiecte Digitalizarea IMM-urilor, aferent Investiției 13, Componenta C9, Jalonul 263, asumată de România prin PNRR, dat fiind faptul că numărul estimat de beneficiari ai finanțării este de 5400 întreprinderi, cu termen de implementare a contractelor de finanțare 30.06.2024.
Prin neîncadrarea în termenele limită până la care ajutoarele financiare nerambursabile prevăzute în cadrul apelurilor de proiecte mai sus menționate este afectat dreptul fiecărui operator economic eligibil de a accesa fondurile puse la dispoziția acestora, având ca rezultat amplificarea dezechilibrului economic rezultat ca urmare a pandemiei cu COVID, ținând cont de faptul că scopul acestor măsuri au avut în vedere întocmai acordarea de suport financiar sectoarelor economice afectate în perioada pandemică.
Consecința negativă, rezultată ca urmare a neadoptării actului normativ promovat, este relevantă prin prisma faptului că obiectivele asumate de către Guvernul României cu privire la suportul financiar special destinat recuperării pierderilor operatorilor economici, acumulate în perioada pandemiei cu COVID, atunci când, prin starea de urgență instituită, le-au fost îngrădite activitățile economice uzuale, nu vor fi atinse.
Totodată, o consecință negativă o reprezintă și aportul investițiilor propuse a fi efectuate prin măsurile de ajutor financiar nerambursabil la bugetul de stat, aport rezultat din sumele care se vor încasa din operațiunile economice derulate de către operatorii economici care vor semna contracte de finanțare în cadrul apelurilor de proiecte menționate mai sus.
Din aceste considerente, apreciem că izvorăște urgența promovării actului normativ pentru a fi adoptat, prin intermediul căruia se vor recupera întârzierile independente de voința și acțiunile factorilor de decizie mandatați de Guvern pentru gestionarea implementării apelurilor de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Mai mult, pentru a face posibilă implementarea măsurilor asumate de Guvern, a fost necesară folosirea acestui instrument de reglementare legislativă care solicită un timp de adoptare optim pentru a performa prevederile incluse în prezentul act normativ propus spre adoptare. Orice altă formă de reglementare ar fi presupus alocarea unor resurse suplimentare de timp care nu ar fi susținut eforturile depuse în îndeplinirea obiectivelor asumate față de mediul de afaceri din România, acela de redresare economică post pandemie prin infuzia de finanțare nerambursabilă asigurată din fonduri europene.
In cazul neadoptării în regim de urgență a actului normativ propus, care să creeze cadrul legal pentru implicarea instituțiilor financiar-bancare nu numai în derularea plăților prin conturile beneficiarilor, ci și în verificări preliminare efectuate asupra cererilor de transfer, prefinanțare, rambursare și plată ale acestora, procesele aferente absorbției fondurilor menționate pot suferi întârzieri semnificative, de natură să determine dezangajarea sumelor alocate de la bugetele Uniunii Europene, adică la pierderea unor sume considerabile din fondurile externe nerambursabile alocate României.
In acest context au avut loc întrevederi cu Asociația Română a Băncilor și cu reprezentanți ai principalelor instituții financiar-bancare din România, care dispun de resurse logistice și de expertiză în ce privește verificările de management, pentru consultări în ce privește oportunitatea, posibilitățile și cadrul general de desfășurare a unui parteneriat cu astfel de instituții vizâncd participarea lor, alături de instituțiile dedicate ale MIPE, în procesul de verificare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii de finanțări.
Scopul implicării instituțiilor financiar-bancare în procesul de implementare a operațiunilor finanțate din fonduri europene îl constituie creșterea eficienței și rapidității absorbției fondurilor europene prin utilizarea unor resurse specializate în domeniul financiar, cu expertiză pentru categoriile de beneficiari avuți în vedere, care să completeze resursele tehnice și de personal ale structurilor de specialitate implicate din cadrul MIPE.
Instituțiile fmanciar-bancare partenere vor fi selectate în urma unui proces desfășurat în conformitate cu prevederile legislației în materia achizițiilor publice, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere:
- necesiratea atingerii jaloanelor, țintelor și a pașilor intermediari prevăzuți în Planul Național de Redresare și Reziliență în termenele stabilite, care impun lansarea apelurilor de proiecte cel mai târziu în luna februarie 2023 și evaluarea, selecția și contractarea proiectelor până cel mai târziu la sfârșitul lunii iunie 2023;
- necesitatea implementării Acțiunilor 411 Investiții în activități productive și 411 bis Investiții în activități productive, aflate deja în stadiu de contractare, pentru care termenul de finalizare a programului operațional este 31.12.2023, fiind necesară verificarea și procesarea cererilor de prefinanțare, plată sau rambursare;
se impune derularea procedurii de atribuire în vederea încheierii contractului/acordului-cadru, în regim de urgență, respectiv cu reducerea termenelor prevăzute la art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute la alin. (3) al aceluiași articol.
In susținerea celor de mai sus, precizăm că reducerea termenului de depunere a ofertelor nu conduce la încălcarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice, având în vedere faptul că procedura de atribuire ce urmează a se iniția se adresează tuturor instituțiilor fmanciar-bancare care funcționează legal pe teritoriul României, precum și faptul că MIPE a derulat un amplu proces de consultare cu privire la valoarea serviciilor prestate și la modalitatea concretă de prestare a acestora, la care au participat atât Asociația Română a Băncilor, cât și reprezentanți ai instituțiilor fmanciar-bancare.
In speță, se prevede încheierea unui acord-cadru cu instituțiile de credit selectate în urma procedurii menționate, în contextul căruia colaborarea acestora cu MIPE se va desfășura prin contracte subsecvente.
Plata serviciilor contractate, prestate de către instituțiile de credit selectate se va face sub forma unui comision de administrare care va fi aplicat ca procent din valoarea ajutorului financiar nerambursabil aferent contractelor beneficiarilor care se vor derula prin instituțiile respective. Cheltuielile angajate de implicarea sistemului financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor Acțiunilor 4.1.1 și 4.1.1 bis vor fi suportate din Programul operațional Asistență Tehnică 2014-220, iar cele aferente beneficiarilor Planului National de Redresare și Reziliență vor fi suportate de la bugetul de stat.
În urma unui proces de consultare a pieței realizat de MIPE, băncile au transmis oferte indicative cu privire la prestarea serviciilor solicitate și a rezultat că pentru aceste servicii este considerat rezonabil un comision de 0,15% aplicat la valoarea ajutorului financiar nerambursabil solicitat de beneficiari prin cererile de prefinanțare, plată, rambursare sau transfer, la nivelul fiecărui contract de finanțare gestionat, pentru care vor fi prestate serviciile de fiecare partener bancar potrivit contractului încheiat.
În absența actului normativ propus, utilizând doar resursele umane și logistice aflate în momentul de față la dispoziția MIPE, având în vedere gradul înalt de încărcare implicat de numărul mare de contracte, activitățile aferente verificării, autorizării și efectuării plăților către beneficiari nu s-ar putea realiza într-un ritm satisfăcător, care să asigure beneficiarilor un flux de numerar adecvat implementării corespunzătoare a proiectelor lor, ceea ce ar conduce la blocarea/întârzierea îndeplinirii activităților și investițiilor asumate prin proiecte în termenele stabilite, cu consecința pierderii prin dezangajare a unor sume considerabile din fondurile externe nerambursabile alocate României, fiind astfel vizat interesul general public; constatăm prin urmare o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea în regim de urgență a actului normativ propus.
Situația extraordinară prevăzută la art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, se motivează prin necesitatea luării unor măsuri urgente care să asigure redresarea economică a mediului de afaceri, un climat investițional atractiv pentru domeniile economice vizate, menite să ducă la creșterea numărului de locuri de muncă, neadoptarea în regim de urgență conducând pe termen lung la contracția economiei românești.
2.3 Schimbări preconizate
Propunerea de act normativ vizează adoptarea de urgență a măsurilor privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar și tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care să conducă la accelerarea verificării cererilor beneficiarilor și plata la timp a sprijinului financiar către aceștia în condițiile asigurării unui management financiar eficient al fondurilor angajate.
Ordonanța de urgență propusă stabilește cadrul de participare alături de instituțiile dedicate ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a unor instituții financiar-bancare în procesele de verificare preliminară administrativă și la fața locului asupra cheltuielilor efectuate de beneficiarii de finanțare.
Prin ordonanța de urgență propusă vor fi reglementate următoarele aspecte:
• Cerințe minime de eligibilitate a instituțiilor financiar-bancare participante;
• Prevederi aplicabile proiectele finanțate prin Axa Prioritară IV - „Investiții în activități productive” Program operațional Competitivitate 2014 - 2020; rolul partenerului bancar, mecanism de implementare și obligații ale beneficiarilor;
• Prevederi aplicabile proiectelor finanțate prin Măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, Investiția 13. Scheme de ajutor pentru sectorul privat Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Planul Național de Redresare și Reziliență (C9.I3.M1); rolul partenerului bancar, mecanism de implementare și obligații ale beneficiarilor.
Cadrul legal instituit prin ordonanța de urgență propusă va permite desfășurarea unui flux financiar și tehnic în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor de finanțare gestionate de MIPE, astfel:
a) MIPE alimentează contul de tranzit deschis la fiecare partener bancar cu 50% din totalul ajutorului financiar nerambursabil aferent contractelor de finanțare ale beneficiarilor arondați partenerului bancar respectiv;
b) Partenerul bancar, prin personalul desemnat, efectuează verificarea preliminară a cererilor de prefinanțare / plată / rambursare / transfer depuse de beneficiarii de finanțare, în vederea avizării plăților solicitate de aceștia;
c) Autoritatea de management / Coordonatorul de reformă și investiții efectuează propriile verificări conform procedurii de autorizare a cheltuielilor, autorizând plata sumelor aferente cererilor de prefinanțare/plată/rambursare/transfer verificate;
d) In baza sumelor autorizate la plată, autoritatea de management / coordonatorul de reformă și investiții întocmește periodic un borderou de ordonanțare Ia plată pe care îl transmite partenerului bancar;
e) În baza borderoului de ordonanțare, partenerul bancar virează sumele aferente către beneficiarii identificați în borderou, în conturile lor speciale;
f) Beneficiarii utilizează sumele virate conform prevederilor contractelor de finanțare și, în situația nerespectării prevederilor contractuale și/sau legale, la solicitarea autorității de management/coordonatorului de reformă și investiții, restituie către MIPE sumele neeligibile/plătite necuvenit;
g) Partenerul bancar solicită autorității de management / coordonatorului de reformă și investiții alimentarea contului de tranzit până la concurența cu suma totală rămasă de plată către beneficiarii aferenți partenerului bancar respectiv, atunci când soldul contului de tranzit atinge 10% din suma inițială plătită de autoritatea de management / coordonatorului de reformă și investitii
h) Autoritatea de management / coordonatorul de reformă și investiții verifică solicitarea de alimentare a contului de tranzit și virează partenerului bancar sumele solicitate;
i) După finalizarea plăților, conform contractelor de finanțare, către beneficiarii alocați partenerului bancar, acesta din urmă virează către MIPE soldul neutilizat al contului de tranzit.
In conformitate cu cerințele specificate la jalonul 262 aferent Investiției 3.1 Scheme de ajutor pentru sectorul privat, MIPE prin DGIPNRRIF, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții are rolul de a implementa Schema de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor adoptarea de tehnologii/soluții digitale precum inteligența artificială, datele, tehnologia de cloud, platformele, tehnologia blockchain și transformarea digitală a proceselor de lucru ale întreprinderilor (de ex. utilizarea tehnologiilor digitale pentru automatizarea proceselor de lucru, utilizarea datelor pentru managementul dinamic al activelor și un leadership predictiv/prescriptiv, utilizarea/dezvoltarea platformelor locale pentru vânzarea de produse/servicii, dezvoltarea de noi servicii digitale).
In acest context, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. jj) și ale art. 27 din Ordonanța de urgență nr. 124/2021, între MIPE. În calitate de lider de parteneriat și ICI, în calitate de partener, se va încheia un acord de parteneriat, act juridic în cadrul căruia vor fi stabilite drepturile și obligațiile celor două părți. Procedura detaliată a activităților pe care le va implementa fiecare partener va fi aprobată prin ordin comun MIPE-Secretariatul General al Guvernului. Finanțarea costurilor aferente activităților care fac obiectul acordului de parteneriat va fi asigurată printr-un ordin de finanțare, în limita bugetului disponibil pentru Asistență Tehnică din PNRR.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București este instituție de drept public, conform H.G. 1631/2003 cu modificările și completările ulterioare, de primă importanță națională în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) din România. Obiectul principal de activitate vizează efectuarea de cercetări științifice și dezvoltări tehnologice în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, suport al dezvoltării societății informaționale, desfășurarea de activități de informatizare a administrației publice, a sectoarelor economiei naționale și a societății în ansamblu cât și efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative, de dezvoltarea tehnologică, etc.
In baza expertizei acumulate în realizarea proiectelor de cercetare - dezvoltare în domeniul tehnologiei informației, precum și în consultanța în informatică și management de proiecte de informatizare (studii de fezabilitate, diagnoză și prognoză, proiecte directoare, elaborarea de specificații tehnice pentru oferte, studii de modernizare etc.), ICI deține expertiza profesională în domeniul TIC necesară pentru evaluarea soluțiilor de digitalizare cu un grad înalt de complexitate, cum sunt cele din cadrul proiectelor finanțate prin PNRR, pentru care MIPE are rolul de coordonator de reformă și investiții.
ICI colaborează cu autorități publice pentru derularea proiectelor, îndeplinind funcția de integrator pentru proiecte de soluții în tehnologia informației și de comunicații, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1621/2003.
Experiența îndelungată acumulată de ICI în domeniul cercetării fundamentale și aplicate și al dezvoltării în tehnologia informației și comunicațiilor îi conferă institutului calitatea de partener specializat în domeniul TIC pentru implementarea de către MIPE a sprijinului acordat IMM-urilor în proiectele de tehnologii avansate în domeniul IT.
In acest sens, prin parteneriatul cu ICI, MIPE urmărește implementarea apelului de proiecte aferent Investiției 3.1 - Scheme de ajutor pentru sectorul privat din PNRR prin fructificarea experienței profesionale și a resurselor umane tehnice ale institutului, rezultată din colaborarea acestuia cu autoritățile publice cât și capacitatea sa consolidată în exercitarea rolului său de integrator al soluțiilor tehnologice.
Prin parteneriatul cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, se asigură evaluarea proiectelor ce au nivel ridicat de complexitate în dezvoltarea de tehnologii digitale, activități premergătoare implementării unor proiecte viabile din punct de vedere tehnologic, indispensabile realizării scopului urmărit prin adoptarea Ordonanței de urgență, pentru care partenerii bancari vor asigura servicii financiare și tehnice în procesul de autorizare și derulare a acestora.
Totodată, se urmărește eficientizarea procesului de gestionare a implementării a investiției din PNRR prin parteneriatul între cele două instituții publice, necesară îndeplinirii termenelor și condițiilor stabilite în PNRR ca gestionarea procesului de implementare a investiției din PNRR va fi eficientă în forma de colaborare între autorități
/ instituții publice, eficiență necesară pentru a răspunde condițiilor și termenelor stabilite în PNRR.
Ținând cont de faptul că, prin promovarea instrumentului legislativ în cauză, se urmărește asigurarea resurselor materiale și umane, suplimentar față de cele existente în cadrul instituțiilor implicate, necesare in vederea minimizării riscurilor de dezangajare a fondurilor europene puse la dispoziția statului român pentru atenuarea efectelor negative ale economiei generate de pandemia cu COVID, procesul de monitorizare și evaluare a rezultatelor obținute în urma implementării proiectului de act normativ va coincide cu procesul de monitorizare al măsurilor de ajutor financiar nerambursabil statuate de actele normative adoptate, fiind relevantă sinergia izvorâtă întocmai din obiectivul comun al acestora, aceea de a atinge un grad maxim de absorbție a finanțărilor într-o perioadă de timp determinată de condiționalități stabilite de Comisia Europeană la momentul reglementării lor.
Din aceste considerente, implementarea actului normativ promovat pentru adoptare va beneficia de o monitorizare corelată cu monitorizarea rezultatelor obținute din implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, dat fiind faptul că fiecare din măsurile prin care se acordă ajutor financiar nerambursabil prevăd indicatori prestabiliți și suplimentari (atât de realizare cât și de rezultat) care vor face obiectul unei monitorizări aplicate.
2.4 Alte informații - Nu au fost identificate
Secțiunea a 3-a
Impactul socioeconomic
3.1 Descrierea generală a beneficiilor și costurilor estimate ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ
Intrarea în vigoare a actului normativ propus va avea ca efect pozitiv, pe de o parte, un influx substanțial de capital în economia națională, cu efect de multiplicare asupra veniturilor la bugetul de stat provenite de la operatorii economici privați beneficiari ai finanțărilor, iar pe de altă parte crearea unor abilități noi la nivelul instituțiilor financiar-bancare, de participare activă la procesul de absorbție a fondurilor europene, abilități și resurse care vor putea fi utilizate ulterior și pentru alte programe de finanțare decât cele pentru care s-a ivit necesitatea acestei ordonanțe de urgență. În ce privește costurile, acestea sunt reprezentate de comisionul de administrare ce va fi plătit partenerilor bancari, la nivelul a 0,15% din fondurile derulate. Estimativ, acest cost s-ar cifra în jur de 1,8 milioane euro pentru celor trei acțiuni pentru care este prevăzută aplicarea actului normativ propus, din care costul aferent comisioanelor de administrare pentru acțiunile 4.1.1 și 4.1.1 bis (aproximativ 1,1 milioane euro) va fi decontat din fonduri europene nerambursabile prin Programul operațional Asistență Tehnică 2014-2020.
In ceea ce privește costul aferent comisioanelor de administrare pentru implementarea proiectelor finanțate din PNRR, acesta se situează la nivelul estimat de 746 mii de euro, suportat integral de la bugetul de stat, așa cum este prezentat în secțiunea a 4-a din prezentul document.
3.2 Impactul social
Actul normativ propus nu presupune un impact asupra administrației publice centrale și locale, ci, de fapt, evită impactul disruptiv pe care I-ar avea, în lipsa acestuia, detașarea / mutarea temporară a personalului din alte departamente ale aparatului administrativ al MIPE pentru a face față vârfului de sarcină presupus de implementarea celor trei acțiuni menționate.
3.3. Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
3.4. Impactul macroeconomic
Ordonanța de urgență propusă, în sensul adăugării sistemului financiar-bancar ca partener alături de MIPE care este administrator al schemelor de ajutor de stat și de minimis, va avea ca efect asigurarea utilizării la maximum a finanțării externe nerambursabile prevăzute, în condițiile în care aceasta este disponibilă doar în măsura încheierii activităților proiectelor finanțate conform contractelor de finanțare cu beneficiarii până la termenul de 31 decembrie 2023.
3.4.1 Impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici
Modificările propuse vor avea ca efect minimizarea riscului de nerealizare a impactului prevăzut asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici.
3.4.2 Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat
Modificările propuse vor fi implementate cu avizul Consiliului Concurenței.
Soluția legislativă avută în vedere nu constituie ajutor de stat pentru partenerii bancari.
3.5. Impactul asupra mediului de afaceri
Modificările propuse vor avea ca efect creșterea gradului de absorbție a asistenței financiare nerambursabile pusă la dispoziția mediului de afaceri prin măsurile de ajutor instituite de actele normative ce reglementează schemele de ajutor de stat și de minimis. Astfel, beneficiarii de finanțare vor avea mai ușor și mai repede acces la fondurile angajate prin contractele de finanțare.
(...)
4.7. Prezentarea, în cazul proiectelor de acte normative a căror adaptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, a următoarelor documente:
a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul utilizată este atașată;
b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.
Majorarea cheltuielilor bugetare rezultate în urma implementării actului normativ propus este în concordanță cu obiectivele strategiei fiscal-bugetare 2023-2025 privind continuarea redresării economice, susținerea investițiilor, susținerea mediului de afaceri prin finanțarea schemelor de ajutor de stat.
Implementarea actului normativ propus va contribui la utilizarea eficientă și eficace a oportunității oferite de fondurile europene disponibile prin PNRR, care se bazează pe ținte și jaloane concrete, și care vor avea efecte benefice asupra procesului de consolidare fiscală.
Impactul financiar preconizat al aplicării actului normativ propus (1244 mii lei pe fiecare dintre cei trei ani corespunzători serviciilor prestate de partenerii bancari, respectiv 2023, 2024, 2025) se va concretiza începând cu bugetul aferent anului 2024, creditele bugetare urmând a fi incluse în bugetul MIPE începând cu anul respectiv.
(....)
8.2. Alte informații
Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar și tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ