Art. 1088 Noul cod civil Întinderea rezervei succesorale Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA 1
Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA 1
Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă
Art. 1088
Întinderea rezervei succesorale
Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.
| ← Art. 1087 Noul cod civil Moştenitorii rezervatari Rezerva... | Art. 1089 Noul cod civil Noţiunea de cotitate disponibilă... → |
|---|
1. matusa mea, careia prin testament ii lasa totul ei.
2.mama mea, ca prin testament nu ii lasa nimic.
Speta este urmatoarea:
Matusa mea, vrea sa vanda proprietatea lasata mostenire si nu stie daca copiii (in numar de 3) ai fiului decedat are dreptul la mostenire, si daca da, ce cota?
Mama mea(sora matusii) nu are nicio pretentie.
Unchiul meu (decedat) are 3
Citește mai mult
copii caruia ii poarte numele.V-as ruga daca se poate un rasapuns detaliat.
Cu drag, Popescu Ion.
Fiul C care a fost gratificat cu cota de 1/3 a predecedat. Acesta are, la rândul lui, 2 copii. Singurul bun din masa succesorală a defunctului A este imobilul care a făcut obiectul legatului. Cei doi copii ai lui C îşi cer rezerva succesorală. Cum se va preda imobilul moştenitorilor defunctului A?
Multumesc.
2. în noul Cod civil, rezerva succesorală a fost reglementată după sistemul german.
3. Se bucură de rezervă succesorală descendenţii (fără limită în grad), ascendenţii privilegiaţi şi soţul supravieţuitor al defunctului. Acceptarea sau renunţarea la rezervă a eventualilor moştenitori rezervatari, anterior deschiderii moştenirii, este lovită de nulitate
Citește mai mult
absolută, întrucât constituie un act asupra unei moşteniri nedeschise, prohibit de art. 956 NCC.4. Problema stabilirii rezervei succesorale se pune numai atunci când defunctul a dispus prin donaţii sau legate, în tot sau în parte, de bunurile sale.
5. Rezerva succesorală a descendenţilor diferă după cum aceştia vin singuri la moştenire sau în concurs cu soţul supravieţuitor. Descendenţii pot veni la moştenire fie în nume propriu, fie prin reprezentare, fără consecinţe diferite pe planul rezervei succesorale (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 611). Rezerva succesorală a soţului supravieţuitor diferă după clasele de moştenitori cu care vine în concurs, după cum acesta vine în concurs cu una din cele patru clase de moştenitori sau vine singur la moştenire. De asemenea, rezerva succesorală a ascendenţilor privilegiaţi diferă după cum aceştia vin singuri la moştenire sau în concurs cu soţul supravieţuitor şi/sau cu colateralii privilegiaţi.
6. Astfel, rezerva descendenţilor, în cazul în care vin singuri la moştenire, este de 1/2 părţi [1/2 părţi din cota legală de 1/1, întrucât, în lipsa soţului supravieţuitor, ei culeg întreaga moştenire, în temeiul principiului priorităţii claselor de moştenitori în ordinea stabilită de lege, consacrat de art. 964 NCC raportat la art. 976 alin. (3) NCC].
7. Rezerva descendenţilor care vin la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor este de 3/8 părţi din moştenire (1/2 din 3/4, cota legală de moştenire prevăzută de art. 975 alin. (3) NCC], care se împarte în funcţie de numărul lor (când vin la moştenire în nume propriu) sau pe tulpină (când vin la moştenire prin reprezentare).
8. Se au în vedere doar descendenţii care vin efectiv la moştenire, nu şi cei care sunt renunţători sau nedemni (/. Rosetti-Bâlănescu, Al. Bâicoianu, Drept civil român, voi. III, p. 688-689; D. Chiricâ, Succesiuni, 1996, p. 156; D. Mocovei, op. cit., p. 118).
9. Dacă la data deschiderii moştenirii, copilul defunctului este decedat, acesta nu poate veni la moştenire, deoarece nu mai are capacitate de a moşteni, nemaifiind în viaţă. Dacă însă acesta are, la rândul său, copii, nepoţi ai defunctului, care îndeplinesc cerinţele legate pentru a moşteni şi acceptă moştenirea, la stabilirea rezervei succesorale se ţine seama şi de aceştia, care vin la moştenire prin reprezentarea părintelui lor predecedat.
10. Dacă la moştenire vin descendenţii de gradul II, III prin reprezentare, rezerva succesorală nu se va calcula în funcţie de numărul lor, ci după numărul tulpinilor. Astfel, dacă la moartea lui de cuius în viaţă sunt un fiu A şi doi nepoţi, C şi D, copii ai fiului predecedat B, rezerva de 1/2 părţi din moştenire se va socoti pe tulpini, A culegând 1/4 părţi din moştenire, iar C şi D, fiecare câte 1/8 părţi din moştenire. Dacă aceştia vin la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor, fiul A, în viaţă, va culege rezerva de 3/16 părţi din moştenire (3/8 x 1/2), iar C şi D, fiecare câte 3/32 părţi din moştenire.
11. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi, în cazul în care vin singuri la moştenire, este de 1/2 părţi (1/2 părţi din cota legală de 1/1, întrucât în lipsa soţului supravieţuitor şi a colateralilor privilegiaţi, ei culeg întreaga moştenire, în temeiul principiului priorităţii claselor de moştenitori în ordinea stabilită de lege, consacrat de art. 964 NCC). Ascendenţii culeg rezerva succesorală numai în lipsa descendenţilor, în temeiul principiului priorităţii claselor de rudenie în ordinea stabilită de lege (art. 975 alin. (2) şi art. 976 alin. (3) NCC).
12. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor şi cu colateralii privilegiaţi este de 1/6 părţi din moştenire, dacă vin ambii părinţi sau mai mulţi, şi de 1/12 părţi din moştenire, dacă la moştenire vine un singur părinte (cota legală de moştenire a ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi în concurs cu soţul supravieţuitor este de 2/3 părţi din moştenire, prevăzută de art. 977 alin. (1) NCC, din care cota legală a ascendenţilor privilegiaţi este de 1/2, adică 2/3 x 1/2 = 2/6 sau 1/3, când la moştenire vin 2 sau mai mulţi părinţi, conform art. 978 NCC, astfel că rezerva este de 1/2 din cota legală de 1/3, deci 1/6; respectiv cota legală de moştenire a ascendentului privilegiat este de 1/4, conform art. 978 NCC, adică 2/3 x 1/4 = 2/12 sau 1/6, când la moştenire vine un singur părinte, în acest caz rezerva succesorală fiind de 1/2 din cota legală de 1/6, adică 1/12).
13. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire numai în concurs cu soţul supravieţuitor este de 1/4 părţi din moştenire (cota legală de moştenire a ascendenţilor privilegiaţi în concurs cu soţul supravieţuitor este de 1/2 părţi din moştenire, prevăzută de art. 977 alin. (2) NCC, astfel că rezerva este de 1/2 din cota legală de 1/2 a ascendenţilor privilegiaţi în concurs cu soţul supravieţuitor, deci 1/4 părţi din moştenire).
14. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire numai în concurs cu colaterali privilegiaţi este de 1/4 părţi, când la moştenire vin 2 sau mai mulţi părinţi (1/2 părţi din cota legală a ascendenţilor privilegiaţi în concurs cu colateralii privilegiaţi, care este de 1/2 părţi, conform art. 978 lit. b) NCC), respectiv de 1/8 părţi, când la moştenire vine un singur părinte (1/2 părţi din cota legală a ascendentului privilegiat în concurs cu colateralii privilegiaţi, care este de 1/4 părţi, conform art. 978 lit. a) NCC).
15. Şi în acest caz este vorba de părinţii care vin efectiv la moştenire, şi nu de cei renunţători sau nedemni (D. Chiricâ, Succesiuni, 1996, p. 159).
16. în caz de conflict de legi în timp, adică atunci când defunctul a fost adoptat cu efecte restrânse (într-o perioadă care permitea acest tip de adopţie), a instituit ca legatar universal un terţ anterior datei de 1 octombrie 2011 şi a decedat după intrarea în vigoare a noului Cod civil, calculul rezervei succesorale a părinţilor, în calitate de moştenitori rezervatari, se face ţinându-se seama de legea în vigoare la momentul deschiderii moştenirii, adică de noul Cod civil, aplicabil, potrivit art. 6 alin. (5) NCC şi art. 91 din Legea nr. 71/2011, situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare (6. Boroi, L Stdnciulescu, Instituţii, p. 613).
17. Rezerva succesorală a soţului supravieţuitor este diferită, în funcţie de clasa de moştenitori cu care vine în concurs, astfel încât şi rezerva sa succesorală va varia în funcţie de clasa de moştenitori. Cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor, în concurs cu fiecare clasă de moştenitori, este prevăzută de art. 972 NCC. Cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţii este de 1/4 părţi, astfel încât rezerva sa succesorală va fi de 1/2 din 1/4 părţi, adică de 1/8 părţi. Cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi este de 1/3 părţi, astfel încât rezerva sa succesorală va fi de 1/2 din 1/3 părţi, adică de 1/6 părţi. Cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi este de 1/2 părţi, astfel încât rezerva sa succesorală va fi de 1/2 din 1/2 părţi, adică de 1/4 părţi. Cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii ordinari sau cu colateralii ordinari este de 3/4 părţi, astfel încât rezerva sa succesorală va fi de 1/2 din 3/4 părţi, adică de 3/8 părţi. în concurs cu alţi moştenitori ai defunctului, cu excepţia moştenitorilor legali, rezerva succesorală a soţului supravieţuitor este de 1/2 părţi din moştenire (1/2 din 1/1 părţi, ce reprezintă cota sa legală). Totodată, dacă soţul supravieţuitor vine singur la moştenire, rezerva succesorală a acestuia este de 1/2 părţi din moştenire (1/2 din 1/1 părţi, ce reprezintă cota sa legală).
18. în cazul în care soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs cu părinţii defunctului, atunci el va dobândi în întregime mobilele şi obiectele de uz casnic afectate folosinţei comune a soţilor, dacă defunctul nu a dispus de ele prin donaţii sau testament (Plenul Trib. Suprem, dec. nr. 12/1968; Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 2139/1979, în C.D. 1979, p. 132). Problema care s-a ridicat în literatura de specialitate a fost aceea de a şti ce se include în categoria generică a bunurilor mobile şi a obiectelor de uz casnic. Sarcina soluţionării problemei a revenit doctrinei şi practicii judiciare, care a concluzionat că în această categorie se includ doar bunurile care prin natura şi afectaţiunea lor deservesc gospodăria casnică (a se vedea D. Chiricâ, Succesiuni, 1996, p. 61; Trib. Suprem, dec. de îndrumare nr. 12/1968, în C.D. 1968, p. 28). Exemplificativ, în categoria mobilierului intră: televizorul, radioul, biblioteca, mobila de sufragerie, cea de bucătărie, dormitorul, covoarele, perdelele, iar în categoria obiectelor de uz casnic intră: frigiderul, congelatorul, maşina de spălat rufe, aparatul de fotografiat, aspiratorul, aragazul etc. (o se vedea: Plenul Trib. Suprem, dec. de îndrumare nr. 12/1968, în C.D. 1968, p. 28; Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1071/1987, în R.R.D. nr. 3/1988, p. 64; Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 2734/1973, în Repertoriu 1969-1975, p. 208). Literatura juridică a subliniat că în calificarea unor bunuri ca fiind mobilier sau obiect de uz casnic se are în vedere natura juridică a bunului şi afectaţiunea sa concretă (a se vedea M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei, p. 138). La stabilirea bunurilor ce intră în această categorie se va ţine seama de condiţiile şi nivelul de viaţă al soţilor, exduzându-se investiţiile sub forma unor obiecte de lux, bunurile aparţinând gospodăriei ţărăneşti (animalele, uneltele agricole), bunurile care nu pot fi folosite în gospodăria casnică, şi anume: autoturismele, motocicletele, instrumentele muzicale, bunurile necesare exercitării profesiei sau meseriei, bunurile destinate uzului personal şi exclusiv al defunctului, şi nu folosinţei comune (a se vedea: D. Macovei, op. cit., p. 61; Fr. Deak, în legătură cu dreptul special al soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, II, în R.R.D. nr. 11/1988, p. 16-22; Plenul Trib. Suprem, dec. de îndrumare nr. 12/1968, în C.D. 1968, p. 28). în cazul în care defunctul a dispus de ele, atunci aceste bunuri se iau în calculul rezervei succesorale atât a soţului supravieţuitor, cât şi a părinţilor defunctului.
19. Soţul supravieţuitor are calitatea de moştenitor rezervatar numai cu privire la cota de moştenire legală, nu şi cu privire la dreptul special asupra mobilelor şi obiectelor de uz casnic, a dreptului de abitaţie. Prin urmare, rezerva succesorală a soţului supravieţuitor se va calcula avându-se în vedere valoarea întregii moşteniri, în care se include şi valoarea mobilelor şi a obiectelor de uz casnic, şi nu doar valoarea ce rămâne după deducerea valorii mobilelor şi obiectelor de uz casnic (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 614).
20. între moştenitorii rezervatari nu există niciun fel de ierarhie, de ordine de prioritate, astfel că atât soţul supravieţuitor, cât şi ceilalţi rezervatari cu care acesta vine în concurs îşi deduc cota de rezervă din aceeaşi masă succesorală, ceea ce înseamnă că ordinea deducerii este indiferentă.
21. Dispoziţiile normei analizate, privitoare la modalitatea de determinare a rezervei succesorale a descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi soţului supravieţuitor, influenţează şi legatele făcute anterior datei de 1 octombrie 2011, dacă moştenirea s-a deschis după această dată (G. Boroi, C.A. Anghelescu, Instituţii, p. 35). în schimb, o lege nouă care modifică forma testamentului, apărută după data întocmirii testamentului de către defunct, dar înainte de moartea sa, nu are influenţă asupra testamentului întocmit cu respectarea legii în vigoare la momentul întocmirii (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 613).
Fratii, surorile nu sunt mostenitori rezervatari. Aceasta este legea.
Citește mai mult
pornisem în prezenta analiză se va soluţiona în felul următor: soţia S va primi rezerva de 1/8 (jumătate din 1/4), copilul A va beneficia de o rezervă de 3/8 (jumătate din 3/4), iar cotitatea disponibilă de 4/8 (1/2) va fi atribuită legatarului universal T. Altfel spus, în noul cod civil, dacă există liberalităţi, calculăm cotele rezervatarilor în ordinea şi cuantumul unei devoluţiuni legale, după care le înjumătăţim. Ne surprinde prin urmare faptul că o autoare reproşează noului cod civil că nu ar fi rezolvat problema (Genoiu, Moştenire, p. 273). Se vede din cele de mai sus că a fost rezolvată. De asemenea, nu putem primi o altă afirmaţie: „între moştenitorii rezervatari nu există niciun fel de ierarhie, de ordine de prioritate, astfel că atât soţul supravieţuitor, cât şi ceilalţi rezervatari cu care acesta vine în concurs îşi deduc cota de rezervă din aceeaşi masă succesorală, ceea ce înseamnă că ordinea deducerii este indiferentă” (Gabriela Cristina Frenţiu, în noul Cod Civil Comentarii, p. 237 nr. 20). Ordinea deducerii în noul cod civil nu este indiferentă, ci este aceea stabilită de succesiunea legală: rezerva soţului este jumătate dintr-o cotă imputată pe întreg, în timp ce rezervele rudelor de sânge sunt jumătate din drepturile legale rămase după defalcarea cotei soţului supravieţuitor.Se observă de asemenea cum cotitatea disponibilă nu se va cifra în toate cazurile la 1/2 din întreg. Respectând intenţia lui Deak, consacrată în textul legal analizat, cotitatea va fi de 2/3 în cazul în care soţul supravieţuitor concurent cu părinţii defunctului şi sora gratificată universal va primi o rezervă de 1/6 (jumătate din 1/3, cât ar fi primit într-o succesiune legală în care ar fi concurat cu ambii reprezentanţi ai clasei a doua), partea rezervată părinţilor va fi în total de 1/6 (jumătate din 1/3, cât ar fi primit în succesiunea legală), iar cotitatea disponibilă de 2/3 (4/6) va reveni gratificatei. Dacă ar fi vorba de un terţ gratificat universal, sora ar fi exclusă din cadrul moştenitorilor legali în aplicarea adagiului instituer, c'est exclure: moştenirea s-ar împărţi între soţie în cotă de 1/4 şi părinţi câte 1/8 fiecare, astfel că legatarului îi revine cotitatea disponibilă de 1/2.
Simplificarea în cauză mai are şi efectul de a elimina rezervele colective, conferindu-le tuturor caracter individual. Nu credem prin urmare că ar mai exista rezerve colective sau că toate rezervele ar fi colective. Este adevărat că noul cod reglementează rezerva tuturor moştenitorilor rezervatari (a soţului inclusiv) de o manieră unitară. Dar aceasta nu înseamnă decât că art. 1087 noul Cod Civil se înscrie în mişcarea de absorbire a Legii nr. 319/1944 în conţinutul codulu: soţul supravieţuitor este integrat enumerării legale a rezervatarilor. Or, textul art. 1088 noul Cod Civil este foarte clar: „Rezerva succesorală a fiecărui (subl.ns.) moştenitor rezervatar [...]". Pentru a rezuma într-o notă destinsă după atâtea controverse, am constata că înglobarea nu duce în acest caz la ... globalizare.
Maniera de reglementare este şi ea elocventă, dacă o comparăm cu reglementarea lui Cuza. Rezerva era caracterizată drept colectivă în codul din 1864, pentru că la art. 841-843 C. civ. „legiuitorul nu stabileşte rezerva pe cale de atribuţiune individuală, ci se mărgineşte a arăta măsura în care şi felul cum se determină cotitatea disponibilă, lăsând ca masa rezervată să se defere potrivit regulilor privitoare la deferirea moştenirii ab intestat către rudele chemate în puterea legii [...]". Se vede clar din textele noului cod cum tehnica legislativă este diferită, determinându-se cota cuvenită fiecărui rezervatar.
Tendinţa de trecere la rezerva atribuită individual este constatată şi în literatura franceză, deşi art. 913 fr. (= 841 C. civ.) nu s-a schimbat şi reglementează în continuare cotitatea disponibilă, de unde se deduce rezerva colectivă. Mutaţiile sociologice sunt cele care au provocat schimbări legislative ce influenţează schimbarea de concepţie instituţională: conservarea bunurilor în familie nu mai este un imperativ; rezerva nu mai sancţionează o datorie de protecţie globală a grupului familial, ci constată o datorie prezumată a defunctului către fiecare rezervatar în parte. Introducerea în 1971 a art. 919-1 alin. 1 fr. a văzut şi folosirea expresiei „parte de rezervă" individuală, în opoziţie cu „rezervă globală”, care este colectivă; reforma succesorală din 2006 a schimbat principiul reducţiunii, dispunând că aceasta se va face de regulă prin echivalent (art. 924 fr.) etc.
Opţiunea legiuitorului pentru atribuirea individuală a rezervei se observă şi la efectele dezmoştenirii reglementate în art. 1075 alin. 2 noul Cod Civil: „Dacă, în urma dezmoştenirii, pe lângă soţul supravieţuitor, vin la moştenire atât cel dezmoştenit, cât şi acela care beneficiază de dezmoştenire, acesta din urmă culege partea rămasă după atribuirea cotei soţului supravieţuitor şi a cotei celui dezmoştenit”. Textul vizează ipoteza în care dezmoştenitul este un rezervatar. De exemplu, dacă moştenirea ar fi acceptată de către soţia S, de fiii A şi £ şi se găseşte un testament prin care A fusese dezmoştenit, atunci S va primi cota sa de succesor legal 4/16 (1/4), fiul A va primi numai rezerva sa de 3/16 (1/2 din partea sa legală de 3/8) iar fiul B va primi restul: cota lui legală de 6/16 (3/8) plus restul de 3/16 rămas prin exheredarea lui A. Soluţia este consecventă cu poziţia adoptată de profesorul Deak, consemnată şi în alineatul secund al art. 964 noul Cod Civil, conform căreia exheredarea nu implică, în lipsă de dispoziţie expresă în testament, instituirea comoştenitorilor sau a categoriei subsecvente. Astfel se explică de ce, în exemplu redat, soţia S şi fiul B vor primi cotele lor legale de 1/4 şi 3/8, nu rezervele de 1/8 şi 3/16. Al doilea alineat al art. 1075 noul Cod Civil este aplicabil şi dacă beneficiarul dezmoştenirii ar fi un rezervatar de ordin subsecvent (precum eventualul tată al lui decuius din exemplu de mai sus) sau vreunul dintre moştenitorii neprotejaţi prin rezervă.
De exemplu, rezerva descendenţilor va fi de jumătate din cota succesorală care li s-ar fi cuvenit ca moştenitori legali, în lipsa libe ralităţilor sau dezmoştenirilor. Prin urmare, se stabileşte şi cotitatea disponibilă de jumătate din averea defunctului, indiferent de numărul descendenţilor chemaţi la moştenire.
Dacă defunctul dezmoşteneşte unicul său copil, acesta va avea dreptul la o rezervă de 1/2 din averea părintelui său, diferenţa de 1/2 reprezentând cotitatea disponibilă ce urmează a se împărţi în mod corespunzător între
Citește mai mult
moştenitorii legali dintr-o clasă subsecventă sau celui gratificat printr-un testament.În lipsă de moştenitori legali sau testamentari succesiunea devine vacantă.