Art. 1143 Noul cod civil Starea de indiviziune Dispoziţii generale referitoare la partajul succesoral Partajul succesoral şi raportul
Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Partajul succesoral şi raportul
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale referitoare la partajul succesoral
Partajul succesoral şi raportul
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale referitoare la partajul succesoral
Art. 1143
Starea de indiviziune
(1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.
(2) Dispoziţiile art. 669-686 se aplică şi partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.
← Art. 1142 Noul cod civil Regimul juridic al amintirilor de... | Art. 1144 Noul cod civil Partajul voluntar Dispoziţii generale... → |
---|
Citește mai mult
in prezenta acestuia . Este corect. cum trebuie sa procedez. sentinta civila nu este valabila? pt a dovedi ca sunt unica proprietara pe acest imobil?Intrebare: de ce instanta nu a
Citește mai mult
dispus iesirea din indiviziune a curtii +constructii?Pronuntarea a fost data definitiva. Se mai poate face ceva?
faca intampinarea solicitarii venite de la judecatorie cu alte cuvinte
se opune iesirii din indiviziune
1. întrucât prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă a fost stabilită paternitatea minorilor după ce se eliberase certificat de moştenitor numai pentru unul dintre copiii defunctului, a cărui legitimitate nu era contestată, certificatul de moştenitor a fost anulat şi, constatându-se că şi minorii a căror paternitate a fost stabilită sunt moştenitori, alături de posesoarea certificatului de moştenitor anulat, şi făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 728 C. civ. 1864, s-a dispus ieşirea din indiviziune. întrucât imobilul care face obiectul litigiului a fost vândut unor
Citește mai mult
cumpărători de bună-credinţă, acesta se atribuie copilului care fusese posesorul certificatului de moştenitor (în momentul vânzării), urmând ca acesta să plătească o sultă copiilor a căror paternitate a fost stabilită după vânzarea imobilului (Jud. Mediaş, sent. civ. nr. 1569/1992, în Dreptul nr. 3/1993, p. 67-70, cu notă de B. Diamant şi V. Luncean).2. Prin acţiune, s-a solicitat ieşirea din indiviziune asupra unor bunuri imobile, dobândite în perioada concubinajului. în raporturile patrimoniale dintre concubini operează dispoziţiile din dreptul comun, care reglementează proprietatea comună pe cote-părţi. Potrivit art. 728 C. civ. 1864, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, fiecare dintre coindivizari putând cere, oricând, ieşirea din indiviziune, astfel că dreptul de a solicita sistarea acestei stări este imprescriptibil. în această situaţie, instanţele, în mod greşit, au reţinut că dreptul la acţiune este prescris, deşi acesta, prin natura sa, este imprescriptibil (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1970/1988, în R.R.D. nr. 7/1989, p. 72).
3. Potrivit art. 728 C. civ. 1864, acţiunea deîmpărţeală a bunurilor mobile indivize este imprescriptibilă. Imprescriptibilă este, de asemenea, cererea de împărţeală a fructelor produse de bunurile imobile indivize, dar numai în ipoteza când fructele există în materialitatea lor, ceea ce dă cererii caracterul unei acţiuni în revendicare, imprescriptibilă potrivit legii. Atunci când însă fructele, inclusiv sumele reprezentând echivalentul lipsei de folosinţă exprimat în chiria cuvenită potrivit legii, nu mai există, cererea are caracterul unei acţiuni personale, supuse prescripţiei de trei ani (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 860/1983, în R.R.D. nr. 4/1984, p. 67).
4. Partajul între coproprietari poate avea loc în condiţiile art. 728 C. civ. 1864, în cazul din speţă, numai cu dovada prealabilă a stării de indiviziune rezultate din moştenire. Or, coproprietatea ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit art. 12 din Legea nr. 18/1991, poate fi dovedită concludent prin prezentarea titlului de proprietate. Aceasta cu atât mai mult cu cât pârâta invocă existenţa unui testament emanat de la defuncta lor mamă, pe care a întreţinut-o şi pretinde drepturi succesorale mai mari. Chestiunea în discuţie va fi rezolvată în procesul de partaj succesoral, după regulile dreptului comun privind devoluţiunea succesorală, având loc stabilirea masei succesorale, data şi locul deschiderii succesiunii, calitatea şi cotele succesorale etc. în plus faţă de aceasta, singurul aspect nou este prezentarea titlului de proprietate. Fişa de punere în posesie eliberată părţilor nu echivalează cu titlul şi nu are nicio relevanţă în procesul de partaj (C.A. Târgu-Mureş, dec. civ. nr. 109/R/1995, în Curentul juridic nr. 1/1997, p. 114-115).
5. Este de principiu că proprietatea, în majoritatea cazurilor, este pură şi simplă. Sunt situaţii însă când proprietatea este afectată de modalităţi şi prezintă forme speciale. O astfel de modalitate a proprietăţii o reprezintă proprietatea indiviză. Această situaţie însă, uneori, nu este avantajoasă pentru proprietari şi nici favorabilă pentru exploatarea economică a bunurilor, dincauza dificultăţii de a se exercita toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, pentru asigurarea unei bune circulaţii a bunurilor şi în interesul coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea să poată lua sfârşit oricând şi în mod liber. în consecinţă, art. 728 C. civ. 1864 se referă, în principiu, la partajul succesoral; acesta conţine o regulă ce se aplică la toate indiviziunile, oricare ar fi izvorul lor, astfel că orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalţi proprietari să se poată opune, cu o singură excepţie, şi anume posibilitatea coproprietarilor de a conveni să rămână în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului. Textul art. 728 C. civ. 1864 conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea vieţii private, reprezentând totodată o aplicare a principiului potrivit căruia „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea" (C.C., dec. nr. 143/2006, M. Of. nr. 265/2006). Notă. în reglementarea actuală, dacă rămânerea în indiviziune prezintă interes pentru coindivizar, art. 672 NCC permite încheierea unei convenţii de menţinere a stării de indiviziune pe un termen de maximum 5 ani. De asemenea, potrivit art. 673 NCC, instanţa sesizată cu cererea de partaj „poate suspenda pronunţarea partajului", pentru cel mult un an (pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalţi coproprietari). Dacă în cadrul termenului de suspendare, pericolul prejudicierii coproprietarilor este înlăturat, la cererea părţii interesate, instanţa poate reveni asupra măsurii (scurtând termenul) [L. Stânciulescu, Succesiuni, p. 229).
2. Din interpretarea dispoziţiilor art. 631 NCC, se poate trage concluzia că prevederile art. 631-686 NCC, privind regimul proprietăţii comune, reprezintă dreptul comun şi pentru indiviziunea succesorală, aceste dispoziţii aplicându-se ori de
Citește mai mult
câte ori legea nu prevede altfel.3. Indiviziunea succesorală reprezintă o formă a proprietăţii comune ce are ca obiect patrimoniul succesoral, în care drepturile titularilor nu sunt divizate fizic, ci numai ideal (niciunul dintre ei neavând drepturi exclusive, ci doar comune) (L. Stdnciulescu, Succesiuni, p. 224).
4. Conform dispoziţiilor art. 1143 NCC, imprescriptibilitatea dreptului de a cere ieşirea din indiviziune este imperativă. Astfel, orice manifestare de voinţă (fie că vine din partea testatorului, fie că este o convenţie a comoştenitorilor) care are ca obiect renunţarea la dreptul de a cere împărţeala şi asumarea obligaţiei de a rămâne în indiviziune este nulă (L. Stanciulescu, Succesiuni, p. 229-230).
5. De reţinut că acţiunea de partaj este imprescriptibilă extinctiv nu numai în ceea ce priveşte împărţirea bunurilor mobile şi imobile care alcătuiesc masa succesorală, ci, astfel cum rezultă din art. 638 alin. (2) şi (3) NCC, şi a fructelor naturale şi industriale ale bunurile respective, în măsura în care aceste fructe mai există în materialitatea lor. Dacă însă fructele nu mai există în materialitatea lor, cererea de aducere la masa de împărţit a echivalentului valoric al acestora are caracter patrimonial şi personal, fiind prescriptibilă în termen de 3 ani de la data culegerii fructelor respective. De asemenea, cererea de împărţire a fructelor civile încasate de unul dintre comoştenitori este supusă prescripţiei extinctive (6. Boroi, L. Stdnciulescu, Instituţii, p. 293).
6. Dreptul fiecărui indivizar cu privire la indiviziunea succesorală este un drept real (şi nu un drept de creanţă) ce poartă asupra unei cote-părţi ideale din întreaga moştenire (L. Stdnciulescu, Succesiuni, p. 230).
7. în cazul moştenirilor deschise dupd intrarea în vigoare a noului Cod civil: a) moştenitorul devine proprietar asupra cotei sale ce-i revine din bunurile incluse în masa succesorală de la data deschiderii moştenirii, în baza prevederilor art. 1114 alin. (1) NCC (transmisiunea se realizează de plin drept la data decesului), titlul său de proprietate fiind certificatul de moştenitor (art. 1133 NCC); prin încheierea actului de partaj (de la data stabilită în acesta, dar nu mai devreme de data încheierii actului), moştenitorul devine proprietar exclusiv asupra bunului ce i-a revenit prin partaj; b) în situaţia în care bunul primit este imobil, efectele partajului se produc numai dacă actul de partaj a fost înscris în cartea funciară (art. 680 NCC) (îndrumar notarial, voi. I, p. 441).
8. în cazul moştenirilor deschise anterior intrării în vigoare a noului Cod civil şi care se dezbat după intrarea în vigoare a acestuia, acestea sunt guvernate de vechiul Cod civil cu privire la aplicarea dreptului substanţial, dar actului de partaj i se vor aplica dispoziţiile noului Cod civil, astfel cum rezultă din interpretarea art. 6 alin. (5) şi (6) NCC (îndrumar notarial, voi. I, p. 441).
9. Actul de partaj încheiat după intrarea în vigoare a noului Cod civil va avea efect constitutiv, chiar dacă certificatul de moştenitor în baza căruia s-a eliberat nu avea valoarea unui titlu de proprietate, ci dovedea numai calitatea moştenitorilor (îndrumar notarial, voi. I,p. 441).
10. Din art. 66 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 rezultă că efectul constitutiv al convenţiei de partaj, precum şi alte efecte se aplică doar convenţiilor de partaj încheiate ulterior intrării în vigoare a Codului civil din 2009, deci convenţiile de partaj anterioare produc efectele reglementate de legea în vigoare la data încheierii lor, ceea ce înseamnă, între altele, că au efect declarativ. în privinţa partajului judiciar, art. 66 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 stabileşte că dispoziţiile Codului civil din 2009 sunt aplicabile atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea lui în vigoare (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 5).
11. Textul face trimitere la dispoziţiile art. 669-686 NCC, aplicabile şi partajului succesoral, în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.
În cazul moştenirilor deschise după intrarea în vigoare a noului cod civil:
– moştenitorul devine proprietar asupra cotei sale ce-i revine din bunurile incluse în masa succesorală de la data deschiderii moştenirii,
În baza prevederilor art. 1.114 alin. (1) NCC (trans misiunea se realizează de plin drept la data decesului), titlul său de proprietate fiind certificatul de moştenitor (art. 1.133 NCC).
Prin încheierea actului de partaj (de la data stabilită în acesta, dar nu
Citește mai mult
mai devreme de data încheierii actului), moştenitorul devine proprietar exclusiv asupra bunului ce i-a revenit prin partaj;– în situaţia în care bunul primit este imobil, efectele partajului se produc numai dacă actul de partaj a fost înscris în cartea funciară (art. 680 NCC).
În cazul moştenirilor deschise anterior intrării în vigoare a NCC şi care se dezbat după intrarea în vigoare a acestuia:
– acestea sunt guvernate de vechiul Cod civil cu privire la aplicarea dreptului substanţial, dar actului de partaj i se vor aplica dispoziţiile NCC, astfel cum rezultă din interpretarea art. 6 alin. (5) şi (6) NCC
Actul de partaj încheiat după intrarea în vigoare a NCC va avea efect constitutiv chiar dacă certificatul de moştenitor în baza căruia s-a eliberat nu avea valoarea unui titlu de proprietate, ci dovedea numai calitatea moştenitorilor.