Art. 1315 Noul cod civil Noţiune Cesiunea contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 8-a
Cesiunea contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 8-a
Cesiunea contractului
Art. 1315
Noţiune
(1) O parte poate să îşi substituie un terţ în raporturile născute dintr-un contract numai dacă prestaţiile nu au fost încă integral executate, iar cealaltă parte consimte la aceasta.
(2) Sunt exceptate cazurile anume prevăzute de lege.
| ← Art. 1314 Noul cod civil Desfiinţarea contractului înaintea... | Art. 1316 Noul cod civil Forma cesiunii Cesiunea contractului... → |
|---|
1. întrucât prin contractul iniţial se cerea acordul locatorului pentru subînchiriere, această cerinţă este subînţeleasă şi pentru cesiune, care produce efecte mai grave decât sublocaţiunea, deci în mod corect au fost reţinute ca aplicabile dispoziţiile art. 1418 C. civ. 1864 (C.A. Braşov, s. civ., dec. nr. 472/2002, în L.C. Stoica, Locaţiunea, p. 177).
2. Din capul locului trebuie observat că în discuţie nu este orice act juridic, ci doar contractul, numai acesta ar putea fi cesionat (Idem, p. 44).
3. Unii autori restrâng sfera contractelor cesibile doar la contractele sinalagmatice cu
Citește mai mult
executare succesivă, precum şi la contractele cu executare instantanee, dar ale căror efecte nu au fost încă realizate. Astfel, s-a arătat că, în cazul unui contract unilateral, cesiunea s-ar confunda fie cu o cesiune de creanţă, fie cu o cesiune de datorie (Fr. Terră, Ph. Simmler, Y. Lequette, Droit civil. Les obligations, Ed. Dalloz, Paris 1999, p. 124, apud L. Retegan, Cesiunea de creanţă în raport cu alte operaţiuni juridice triunghiulare, în S.U.B.B. nr. 3/2009).4. Mirajul cesiunii de contract însoţeşte cel mai adesea contractele de locaţiune, de franciză, de concesiune, de aprovizionare etc. Este suficient însă ca efectele fundamentale ale unei convenţii să nu se fi produs, pentru ca - deşi fiind cu executare instantanee - acea convenţie să poată fi cedată [J. Goicovici, Utilitarism juridic - contractul înţeles ca valoare patrimonială cesibilâ, în P. Vasilescu, op. cit., p. 86).
5. Câtă vreme se află în intervalul de exercitare a dreptului de opţiune, beneficiarul unei promisiuni unilaterale de contractare ori al unui pact de preferinţă îşi poate subroga o altă persoană în poziţia sa contractuală, dat fiind faptul că dimensiunea „temporală" este inerentă exerciţiului oricărui drept potestativ de opţiune (J. Goicovici, loc. cit., p. 86).
6. Pornind de la o analiză sincretică a contractului, voinţa cedatului este utilă pentru a autoriza o operaţiune prin care situaţia sa ar fi afectată datorită efectelor care îi sunt ataşate. Cu alte cuvinte, în această ipoteză, consimţământul cedatului este configurat ca fiind o autorizare necesară pentru realizarea plenitudinii de efecte a cesiunii de contract. Astfel, se concretizează un echilibru între caracterul patrimonial al contractului, care ar presupune realizarea cesiunii fără consimţământul cedatului, şi concepţia subiectivă asupra acestuia, prin prisma căruia contractul apare ca o legătură între persoane, permiţând controlul cedatului asupra cesiunii (L. Retegan, loc. cit.).
7. în perimetrul cesiunii de contract, prin „cauză" se înţelege interesul (preponderent economic) pe care a fost construit contractul iniţial şi a cărui realizare se încearcă a fi obţinută cu un terţ introdus ca parte în contract, în clipa retragerii unuia dintre contractanţii originari [J. Goicovici, loc. cit., p. 74).
8. Acordul cedatului nu poate fi decât formator de cesiune, şi nu efectuai (J. Goicovici, op. cit., 2008, p. 47).
9. în prezenţa unui intuitus personae obiectiv, cesiunea de contract rămâne posibilă de plano, câtă vreme cesionarul înfăţişează aceleaşi atribute obiective (competenţă profesională, specialitate experienţă) ca şi cedentul. Cesiunea depinde şi aici de consimţământul de agrement emis de partea cedată, care este în măsură să afirme dacă terţul ales de cedent satisface sau nu exigenţele sale (judecătorul poate însă, teoretic, cenzura alegerea/refuzul cedatului, dat fiind caracterul obiectiv, tehnic al elementului intuita personae în asemenea cazuri) (Idem, p. 248).
10. Atunci când considerarea persoanei la contractare s-a fondat pe un element subiectiv (calitatea de rudă, prieten, colecţionar), cesiunea de contract este de neimaginat, dată fiind „irepetabilitatea" persoanei în considerarea căreia s-a contractat iniţial (din perspectiva calităţilor sale umane) (J. Goicovici, op. cit., p. 248-249).
11. Chiar dacă este vorba despre un contract cu executare instantanee, este posibil ca scopul urmărit de părţi să nu fie realizat imediat, la data încheierii contractului. De exemplu, contractul este încheiat sub condiţie suspensivă sau, după caz, sub termen suspensiv (în acest din urmă caz, doar dacă până la împlinirea termenului suspensiv este amânată însăşi naşterea drepturilor şi obligaţiilor contractuale) (A.l. Dănilă, Cesiunea de contract, Cd. Ha-mangiu, Bucureşti, 2010, p. 48).
Orice contract sinalagmatic poate fi cedat cu condiţia ca ambele prestaţii să nu fi fost integral executate. Prin urmare, un contract de vânzare- cumpărare în care transferul proprietăţii bunului s-a realizat dar preţul nu s-a plătit, nu poate fi cedat. Obligaţia de plată a preţului poate fi eventual cedată prin mecanismul preluării de datorie.
Contractul poate fi încheiat şi în lipsa contractantului cedat, dar acesta trebuie să fi consimţit la cedare anticipat prin actul iniţial, sau, dacă nu a
Citește mai mult
consimţit prin actul iniţial, să accepte cedarea contractului.Raportul juridic dintre cedent şi cesionar poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. În vederea garantării executării raportului obligaţional dintre ei, cedentul şi cesionarul pot insera în contract pacte comisorii, clauze penaleă, dispoziţii privind restituirea prestaţiilor.
Contractantul cedat poate să nu-l libereze pe cedent şi să se îndrepte împotriva acestuia dacă cesionarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile (art.1318 Cod civil).
Cedentul poate garanta atât validitatea cât şi executarea contractului (art.1320 Cod civil). Când cedentul garantează executarea, acesta are calitatea unui fideiusor faţă de obligaţiile contractantului cedat (art.1320 alin. 2 Cod civil).
A se vedea regulile specifice din materia locaţiunii (art.1833 Cod civil), contractului de arendării (art.1846 Cod civil), ipotecii ( art.2427 Cod civil)
Citește mai mult
cedat) sau chiar anticipat, art. 1317 alin. (1) C.civ. referindu-se în mod expres la posibilitatea ca o parte contractantă să consimtă anticipat ca partea cealaltă să îşi poată substitui un terţ în raporturile juridice născute din contractul respectiv.Pentru schimbarea indirectă a persoanei subiectului pasiv al raportului juridic obligaţional, pot fi utilizate anumite mijloace juridice, precum: novaţia prin schimbare de debitor, stipulaţia pentru altul, poprirea etc. Menţionăm însă că problema schimbării persoanei subiectului pasiv nu se poate pune în acele cazuri în care obligaţia trebuie executată personal de către debitor, întrucât a fost stabilită în considerarea persoanei lui (obligaţie intuitu personae).