Art. 1311 Noul cod civil Ratificarea Reprezentarea Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 7-a
Reprezentarea
Contractul
SECŢIUNEA a 7-a
Reprezentarea
Art. 1311
Ratificarea
(1) În cazurile prevăzute la Art. 1309, cel în numele căruia s-a încheiat contractul poate să îl ratifice, respectând formele cerute de lege pentru încheierea sa valabilă.
(2) Terţul contractant poate, printr-o notificare, să acorde un termen rezonabil pentru ratificare, după a cărui împlinire contractul nu mai poate fi ratificat.
| ← Art. 1310 Noul cod civil Răspunderea reprezentantului... | Art. 1312 Noul cod civil Efectele ratificării Reprezentarea... → |
|---|
1. Deşi mandatarul nu a încheiat contractul de ipotecă cu Banca Y, ci cu Banca X, depăşind limitele împuternicirii date prin aceea că a contractat cu o altă persoană juridică, totuşi mandanţii au ratificat tacit actele încheiate cu depăşirea limitelor mandatului, ceea ce, din punct de vedere juridic, valorează mandat, astfel încât reclamanţii mandanţi sunt obligaţi faţă de terţul contractant în limitele mandatului ratificat. Nu se poate reţine lipsa consimţământului reclamanţilor mandanţi, întrucât acest consimţământ a fost dat ulterior, prin ratificarea actelor mandatarului, în
Citește mai mult
mod tacit, dar neechivoc. De asemenea, consimţământul a existat şi a fost dat chiar pentru operaţiunea juridică efectuată, iar singura neregularitate a contractului putea fi invocată de reclamanţi numai cu privire la schimbarea terţului contractant, aspect ce nu putea atrage oricum nulitatea absolută a contractului, decât în cazul în care s-ar fi dovedit că persoana terţului era esenţială la încheierea contractului (C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1890/2003, în L.C. Stoica, Mandatul, p. 38-39).2. Procura dată unei persoane în scopul reprezentării trebuie să fie ad litem, adică să fie dată „pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată". Dacă procura este dată pentru „efectuarea formalităţilor legale de chemare în judecată a pârâtei, în scopul constatării nulităţii absolute a intabulării proprietăţii confiscate de statul comunist în anul 1948", ea este valabilă şi pentru o cerere de rectificare a menţiunilor din cartea funciară în ceea ce priveşte titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu, scopul urmărit fiind înscrierea proprietăţii în cartea funciară pe numele reclamantei. Ratificarea mandatului poate fi efectuată pe tot parcursul procesului, indiferent de faza procesuală a litigiului, prin aplicarea principiului simetriei, referitor la posibilitatea invocării excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant în orice stadiu procesual. Şi complinirea acestei lipse poate fi realizată pe tot parcursul litigiului, prin ratificarea ulterioară a actului procesual exercitat fără mandat legal sau cu un mandat afectat de vicii, după regulile de drept substanţial ce guvernează contractul de mandat (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 2199/2008, Idem, p. 173).
2. Ea se deosebeşte de confirmare, care constă în renunţarea la dreptul de a invoca pe cale de acţiune sau de a opune pe cale de excepţie nulitatea relativă a unui act juridic (D. Cosma, op. cit., p. 91).
3. Ratificarea nu cere concursul terţului cu care actul a fost încheiat şi nici chiar prezenţa mandantului (D. Alexandresco, Explicaţiunea, voi.
Citește mai mult
IX, p. 608).4. Fiind un act juridic, ratificarea - spre a fi operantă - trebuie să îndeplinească, la data săvârşirii ei, toate condiţiile de validitate a oricărui act juridic (consimţământ, capacitate, obiect, cauză, formă). Ea poate fi expresă sau tacită. Executarea voluntară a actului valorează ratificare tacită a lui (D. Cosma, op. cit., p. 92).
5. Ca orice act juridic unilateral în privinţa căruia legea nu prevede expres revocabilitatea, ratificarea este irevocabilă (Idem, p. 93).
6. Din calificarea ratificării ca fiind un act unilateral decurg următoarele consecinţe: 1. pentru facerea lui nu este nevoie de acordul persoanei care a încheiat actul, pe care-l ratifică, în numele său, dar în lipsa sau cu depăşirea împuternicirii de a reprezenta; 2. pentru ratificare nu se cere nici acordul terţului cocontractant; 3. valabilitatea ratificării se apreciază numai în raport cu persoana ratificantului (A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 404).
7. Ratificarea tacită rezultă din orice act, apreciat în mod suveran de judecătorii fondului, prin care mandantul înţălege a aproba ceea ce a fost făcut peste limitele mandatului; de exemplu, executarea actului, menţionarea lui într-un alt act făcut de mandant etc. (D. Alexandresco, Explicaţiunea, voi. IX, p. 607).
8. Chiar şi în lipsa ratificării, este totuşi posibilă obligarea reprezentatului, în măsura în care sunt întrunite condiţiile de la gestiunea de afaceri. De asemenea, atunci când nu ar fi îndeplinite condiţiile de la gestiunea de afaceri (de exemplu, prin contractul de mandat s-a interzis în mod expres depăşirea limitelor împuternicirii de a reprezenta, actul juridic încheiat nu prezintă utilitate pentru reprezentat etc.), dacă este cazul, reprezentantul l-ar putea acţiona în judecată pe reprezentat pe temeiul îmbogăţirii fără justă cauză (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 167).
Depăşirea limitelor mandatului sau încheierea unui contract în lipsa împuternicirii atrage răspunderea reprezentantului pentru prejudiciul cauzat terţului de bună-credinţă care a crezut că a încheiat un contract valabil (pe regulile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie).
Contractul încheiat de
Citește mai mult
reprezentant în lipsa sau cu depăşirea puterii de a reprezenta poate fi ratificat de reprezentat printr-un act juridic unilateral care trebuie să respecte forma cerută de lege pentru încheierea valabilă a contractului (art. 1.311 noul cod civil).Ratificarea produce efecte retroactiv de la data încheierii contractului, fără a afecta drepturile dobândite între timp de terţi.