Art. 2181 Noul cod civil Executarea şi poprirea Contractul de cont curent

CAPITOLUL XIV
Contractul de cont curent

Art. 2181

Executarea şi poprirea

(1) Numai soldul creditor rezultat la încheierea contului curent poate fi supus executării sau popririi pornite contra unuia dintre curentişti.

(2) Creditorii oricăruia dintre curentişti pot solicita instanţei să dispună, pe cale de ordonanţă preşedinţială, încheierea înainte de termen a contului curent, pentru executarea sau poprirea soldului rezultat în favoarea curentistului debitor.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2181 Noul cod civil Executarea şi poprirea Contractul de cont curent




Ionita Cristina 24.02.2014
Reglementarea anterioară: C. com.: „Art. 372. (3) Numai diferenţa (soldul) lichidată la încheierea contului curent poate fi supusă execuţiei sau opririi în mâna unui al treilea sau asigurată prin ipotecă. Dacă s-a consimţit o ipotecă pentru credit deschis, posesorii efectelor create sau negociate în termenul acestei deschideri de credit nu se vor putea folosi de dânsul decât până la concurenţa soldului final al contului".

1. în reglementarea anterioară se prevedea că numai diferenţa (soldul) lichidată la încheierea contului curent poate fi supusă execuţiunii sau opririi în mâna unui al treilea
Citește mai mult sau asigurată prin ipotecă. Dacă s-a consimţit o ipotecă pentru credit deschis, posesorii efectelor create sau negociate în termenul acestei deschideri de credit nu se vor putea folosi de dânsul decât până la concurenţa soldului final al contului (art. 372 C. com.). „Practica judiciară a admis că soldul creditor al contului curent poate face obiectul unei popriri. Poprirea blochează contul, în sensul că nicio operaţiune ulterioară nu poate diminua soldul creditor poprit. Totuşi, se va acorda prioritate cecului emis anterior popririi, în sensul că, în fapt, cuantumul soldului va fi determinat ţinându-se seama de dreptul dobândit anterior de purtătorul cecului. Pe de altă parte, creditorul urmăritor nu va putea încasa sumele înscrise în cont după înfiinţarea popririi" (/. Turcu, Operaţiuni, p. 239).

2. Până la încheierea contului, creanţele nefiind exigibile, nu se pot exercita garanţiile.

3. Nici soldul rezultat la încheierile intermediare nu poate fi supus executării silite, textul legal specificând că este vorba de soldul rezultat la încheierea contului curent.

4. Cu titlu de noutate, pentru protecţia creditorului, se instituie posibilitatea intervenţiei instanţei care să dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, încheierea contului înainte de termen numai pentru scopul executării sau popririi soldului rezultat în favoarea curentistului debitor.

5. Bineînţeles că o astfel de intervenţie va împiedica executarea în continuare a contului curent, deoarece, aşa cum rezultă din analiza textului analizat, instanţa trebuie să dispună încheierea contului curent.

6. Calea ordonanţei preşedinţiale a fost aleasă de legiuitor pentru că asigură intervenţia urgentă, imediată.
Răspunde
andreea dutu 1.11.2012
Poprirea este o formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele sau efectele pe care debitorul său le are de primit de la o terţă persoană. Creditorul care urmăreşte sumele respective se numeşte creditor popritor, debitorul acestuia poartă denumirea de debitor poprit, iar terţul, care la rândul lui este debitor al debitorului poprit, se numeşte terţ poprit.

Poprirea constă, deci, în indisponibilizarea sumelor sau a efectelor în mâinile terţului poprit şi în obligarea acestuia de a plăti ceea ce datorează debitorului poprit direct creditorului popritor. Terţul poprit
Citește mai mult devine debitor direct al creditorului popritor, trebuind să plătească suma poprită numai acestuia, ceea ce înseamnă că prin poprire se realizează o schimbare indirectă a persoanei subiectului pasiv al raportului obligaţional. Menţionăm că prin poprire se naşte un nou raport juridic obligaţional (între creditorul popritor şi terţul poprit) (Tocmai de aceea, aşa cum am menţionat deja, poprirea poate fi privită şi ca un mijloc indirect de schimbare a persoanei subiectului activ al raportului juridic obligaţional, întrucât, ca efect al popririi, terţul poprit trebuie să efectueze plata către creditorul popritor, deşi, anterior înfiinţării popririi, el era obligat faţă de debitorul poprit.), însă nu în toate cazurile se vor stinge cele două raporturi juridice obligaţionale preexistente (este vorba de raportul dintre creditorul popritor şi debitorul poprit, care se menţine în limita datoriei rămase neacoperită după ce terţul poprit a plătit creditorului popritor, precum şi de raportul dintre debitorul poprit şi terţul poprit, care se menţine în limita a ceea ce a rămas după ce terţul poprit a plătit creditorului popritor).
Răspunde